Determinism biologic , biologizare - ideea că viața unei persoane și a societății în ansamblu este complet determinată de factori biologici [1] .
Comportamentul uman este influențat atât de factori biologici ( genotip , instincte ), cât și de factori sociali (creștere, mediu social, cultură ). Susținătorii determinismului biologic absolutizează importanța factorilor biologici în detrimentul celor sociali ( reducționismul ) [2] .
În secolul al XIX-lea, exemplele de determinism biologic au fost discreditate rasismul „științific” ( teoria rasială ), darwinismul social , eugenia [3] [4] [5] . În prezent, așa-numita sociobiologie se bucură de o oarecare popularitate , fondatorul căreia Edward Wilson a declarat că „sociologia și alte științe sociale, precum și științele umaniste, sunt ultimele ramuri ale biologiei care așteaptă să fie incluse în „sinteza modernă””. . În 1998, în cartea sa Consilience, a cerut subordonarea științelor sociale și umaniste față de științele biologice și fizice [6] [7] . Atracția determinismului biologic este că oferă explicații științifice plauzibile pentru diverse contradicții sociale [8] .
Manifestările moderne negative ale biologizării includ [9] :
Omul de știință evoluționist Nikolai Kukushkin a spus-o astfel [9] :
De obicei, atunci când oamenii cred că au explicat de ce creierul face ceva, ei doar descriu același lucru folosind cuvinte științifice. Deci ai crezut că îți place înghețata – dar de fapt dopamina a fost cea care s-a remarcat din tine. Deci ai crezut că ai o planificare bine dezvoltată, dar de fapt ai un cortex prefrontal dorsolateral activ . Desigur, astfel de explicații nu explică nimic, doar schimbă sistemul de coordonate. Pentru a „explica” de ce este plăcută înghețata, trebuie să implicăm atât întreaga traiectorie evolutivă care duce la dragostea pentru dulciuri, cât și întreaga experiență de viață a interacțiunii cu înghețata. Fără o astfel de abordare holistică, „explicațiile comportamentale” sunt excluse...
... Poate fi explicată inegalitatea socială prin cauze biologice? Probabil, poate. Ne eliberează asta de responsabilitate? Desigur că nu. Cultura noastră ne permite să ne imaginăm viitorul, să construim o societate conform planului nostru, să ne schimbăm comportamentul. Aceste abilități fac parte din „firmware”-ul nostru ca și frica de moarte sau dorința sexuală. Dacă vrei, avem instinctul conștiinței.
Rasism | |
---|---|
Poveste | |
ideologii | |
Forme |
|
Manifestări | |
Violenţă | |
Mișcări și organizații |
|
antirasism | |
Rasism pe țară |