Hașiș și vin

Hașiș și vin
azeri بنگ و باده

Manuscris din Austria, 1830. Biblioteca Naţională Azerbaidjan
Gen poem - munazar
Autor Fizuli
Limba originală Azerbaidjan
data scrierii 1510 - 1524
Logo Wikisource Textul lucrării în Wikisource

„Hașiș și vin” [1] [2] [3] [4] , cunoscut și ca „Opiu și vin” [5] , „Bangu Bade” [6] („Bengu bade” [2] sau „Bang wa bade” " [3] ; Azerbaidjan بنگ و باده , Bəngu Badə ) sau "Beng yu Bade Munazarasy" ("Disputa de hașiș cu vin") [7]  este un poem alegoric și satiric [4] scris de Fuzuli în azeră [8] [ 9] . Poezia este dedicată lui Shah Ismail I [10] .

Istoricul creației

După ce șah Ismail , conducătorul statului safavid , a luat Bagdadul și a făcut un pelerinaj la Karbala și Najaf (presupusele locuri de naștere ale lui Fizuli) în 1508 , tânărul poet Fizuli a recunoscut autoritatea lui Ismail în primul său poem în turcă azeră, „Hașiș și vin. ". Unii cercetători (cum ar fi turcologul italian și iranianul Alessio Bombachi) sugerează că Fuzuli i-a dedicat această poezie lui Shah Ismail [8] , pe care poetul îl laudă în prefața poemului său [11] .

Unii cercetători credeau că 1508 a fost anul în care a fost scrisă poezia. Cu toate acestea, faptul că se menționează în dedicația poeziei că, din ordinul lui Shah Ismail , hanul uzbec Sheibani , care a fost învins în bătălia de la Merv din decembrie 1510, a fost ucis, iar craniul său a fost decorat cu incrustații de aur și a servit drept pahar de vin, dă motive pentru a afirma că acel „Beng-u-Bade” a fost scris între 1510 și 1524 (anul morții lui Shah Ismail) [12] .

Cuprins

Personajele principale ale poemului sunt Bang ( hașiș ) și Bade (pocal de vin ), întruchipând imaginea unui feudal mândru și arogant care dorește să câștige dominația asupra întregii lumi - obiectivele principale ale criticii lui Fizuli. Atât Bang cât și Bade vor să subjugă personal întreaga lume [12] .

Egoist Bang crede că toți oamenii ar trebui să se supună doar lui singur [12] . El spune:

Eu sunt cel care excelez peste toată lumea din lume,
sunt vrednic ca oamenii să mă servească;
Există un om care îndrăznește să
nu-și plece capul cu umilință în fața mea. [13]

Cu toate acestea, la sărbătoarea lui Bade, se dovedește că Bang este la fel de mândru ca Bade. Bade chiar devine supărat pe majordomul său când aude de la el laude împotriva lui Bang, suspectându-l de ascultare secretă față de Bang. [13] . Disputa dintre doi egoiști narcisiști ​​se încheie într-un război, în urma căruia Bade câștigă. Rezultatul războiului fără sens al acestor doi suverani este exterminarea multor oameni [13] .

Studiu și publicații

Cercetătorul german Josef von Hammer-Purgstahl , care a fost primul care a raportat despre Fuzuli în Europa de Vest , enumeră principalele lucrări ale lui Fizuli în al doilea volum al lucrării sale „Geschichte der Osmanischen Dichtkunst”, dar se oprește în detaliu doar asupra poemului său „ Hașiș și vin”, expunându-l și analizându-l. Potrivit lui Hammer, poemul „Hașiș și vin” l-a glorificat pe Fuzuli, pe care cercetătorul azer Hamid Arasli îl consideră greșit. După ce a examinat poemul, Hammer ajunge la concluzia că „Fuzuli este unul dintre iubitorii de vin interzis de Coran și preferă vinul hașișului, interzis și de Coran ” . Potrivit lui Bertels , Hammer nu a înțeles prea bine limbajul lui Fuzuli, ajungând la concluzia că articolul lui Hammer nu putea avea o valoare științifică serioasă [1] .

Institutul de Studii Orientale al Academiei Ruse de Științe păstrează 4 liste de manuscrise ale poeziei „Hașiș și vin” [5] . În 1949, Institutul de Literatură Nizami din Baku a publicat al doilea volum din „Opere” lui Fizuli, care cuprindea poezia „Hașiș și vin” [14] . În 1958, poezia a fost publicată în al doilea volum al „Operelor” lui Fizuli în limba rusă de către editura Academiei de Științe a RSS Azerbaidjanului din Baku [13] .

Analiză literară

Poezia este scrisă în formă alegorică [15] [6] și, după cum notează criticul literar Hamid Arasly , reproduce războiul dintre safavizi și Imperiul Otoman . În poemul său, după cum notează Arasly, Fuzuli arată cât de lipsit de sens este acest război, provocat de setea de suveranitate a doi conducători puternici la acea vreme. Poetul critică, de asemenea, mândria și mândria feudalilor individuali [12] .

Potrivit filologului azer Ziyaddin Geyushov, în poemul „Hașiș și vin” Fizuli a arătat cât de negativ se raportează la predicile ascetice, opunând bucuria pământească „dulciurilor vieții de apoi”. Fuzuli a contrastat vinul cu kovsar , iar frumusețile pământești cu houris . Fizuli a remarcat că nu trebuie să ratezi ceea ce este („nagda”) și să te gândești la ceea ce nu este numerar („nisie”) [15] . Geyushov scrie că Fizuli în lucrarea sa expune cu pricepere deficiențele morale ale contemporanilor săi - feudali , stigmatizează sultanul , spunând [4] :

Ești neglijent și prost, un prost fără creier,
Ce se poate face într-o clipă, nu vei face într-un an...
Ești sursa nenorocirii, viciilor, ostilității,
Și în lume nu există tu mai groaznic și urat...

Cercetătorul uzbec Ergash Rustamov notează că poemul lui Fizuli „Hașiș și vin” este un exemplu tipic al genului „munazara” [16] (cuvântul „munazar” în arabă înseamnă dispută, dispută, concurs) [17] , care era foarte popular în literatura răsăriteană în Evul Mediu [17] . Potrivit lui Rustamov, Fizuli a scris această lucrare a sa sub influența poetului uzbec al secolului al XV-lea, Yusuf Amiri, care a scris o lucrare similară numită „Disputa dintre Beng și Vin” [16] .

Potrivit cercetătorului azer Qasim Jahani, la momentul scrierii poeziei „Bangu Bade”, principala sursă la care a apelat Fuzuli a fost poezia lui Nizami Ganjavi „ Șapte frumuseți ”. Cu toate acestea, în ceea ce privește intriga, poezia „Bangu-Bade” diferă de poeziile lui Nizami Ganjavi [18] .

Note

  1. ↑ 1 2 Arasly, 1958 , p. 13.
  2. ↑ 1 2 Istoria Azerbaidjanului. - B . : Editura Academiei de Științe a RSS Azerbaidjanului, 1958. - T. I. - S. 252.
  3. ↑ 1 2 Nagiyeva J. M. Navoi și literatura azeră din secolele XV-XIX. - Tașkent: Editura Fanului RSS Uzbec, 1990. - S. 8. - 134 p.
  4. ↑ 1 2 3 Geiushev, 1968 , p. 134.
  5. ↑ 1 2 Dmitrieva L.V. Manuscrise istorice și poetice în limba turcă și creatorii lor (pe baza colecției Institutului de Studii Orientale al Academiei de Științe a URSS) // Turkologie sovietică. - 1982. - Nr 5 . - S. 73 .
  6. ↑ 1 2 Arasly G. M. Marele poet azer Fuzuli. - Din istoria literaturilor popoarelor din Transcaucazia. — Er. : Erevan University Press, 1960. - T. I. - P. 66.
  7. ↑ Istoria statului, societății și civilizației otomane / Ed. E. Ihsanoglu . - M . : Literatura orientală , 2006. - T. II. - S. 40. - 602 p.
  8. ↑ 12 Aer . Fożūlī Mohammad  (engleză)  // Encyclopædia Iranica . - 2000. - Vol. x . - P. 121-122 .
  9. ↑ Peter Rollberg. Enciclopedia modernă a literaturii ruse și sovietice (inclusiv literatură non-rusă și emigrată) / Editat de Harry B. Weber. - Academic International Press, 1987. - T. 8. - S. 77.
  10. ↑ E. Gibb, „O istorie a poeziei otomane”, vol. III, p. 88
  11. ↑ Arasly, 1958 , p. cincizeci.
  12. ↑ 1 2 3 4 Arasly, 1958 , p. 132.
  13. ↑ 1 2 3 4 Arasly, 1958 , p. 133.
  14. ↑ Arasly, 1958 , p. 34.
  15. ↑ 1 2 Geiushev, 1968 , p. 131.
  16. ↑ 1 2 Huseynova T. Dezvoltarea istorică a formei de gen a munazarului // Știrile Academiei de Științe a RSS Azerbaidjanului. Serii de literatură, limbă și artă. - B. , 1983. - Nr. 4 . - S. 32 .
  17. ↑ 1 2 Poezia lui Ashirov A. Gaibi „Povestea celor treizeci și două de boabe” // Știrile Academiei de Științe din RSS Turkmenă. Seria Științe Sociale. - 1985. - Nr 3 . - S. 258 .
  18. ↑ Ҹaһani G. Azәrbaјҹan әdәbiјјtynda Nizami әn'әnәlәri = Traditions of Nizami in Azerbaijani Literature / Edited by I. Gamidov . - B . : Elm, 1979. - S. 74. - 204 p.  (azerb.)

Literatură