Psihoterapie centrată pe client

Rogers a formulat ipoteza centrală a psihoterapiei centrate pe client după cum urmează: „Fiecare dintre noi are în sine resurse vaste pentru a-și înțelege propria esență, pentru a-și schimba propriul concept de sine, atitudini, atitudini față de sine și comportament.” Dar pentru ca aceste resurse să fie mai bine eliberate, este necesar să se creeze condiții. „O persoană poate învăța să folosească aceste resurse doar dacă se află într-o relație specială, de susținere și de facilitare.” Rogers se referă la aceste atitudini ca fiind „filozofia de operare a terapeutului” și „calea de contact cu clientul”. El și-a formulat cu acuratețe și elocvent conceptul de psihoterapie sub forma a șase „condiții necesare și suficiente pentru dezvoltarea personalității prin psihoterapie”, subliniind importanța atitudinii terapeutice de bază. Acest lucru a stimulat cercetările în domeniul psihoterapiei și a avut un impact semnificativ asupra înțelegerii psihoterapiei în general. Aceste condiții stau la baza psihoterapiei centrate pe client.

Condiții terapeutice

Pentru a aduce o schimbare constructivă în personalitatea clientului, Carl Rogers a propus șase condiții terapeutice:

1. Doi oameni sunt în contact psihologic real unul cu celălalt. Contactul psihologic se referă la o relație intens experimentată, când persoanele care participă la ea se afectează emoțional reciproc. În această interacțiune are loc o schimbare pozitivă a personalității.
2. Clientul se află într-o stare de incongruență. Incongruența apare atunci când experiența unui organism este negata sau distorsionată pentru a susține o imagine de sine. Adică, incongruența înseamnă incapacitatea de a recunoaște și de a înțelege empatic propria experiență.
3. Psihoterapeutul este congruent. Aceasta este capacitatea de bază a terapeutului de a-și recunoaște propriile experiențe interioare, de a se baza pe sentimentele trăite în prezent în relația sa cu clientul și de a le manifesta într-un mod evident în relația terapeutică. Acest lucru nu îi permite să joace un rol sau să arate o fațadă. Cuvintele lui sunt în concordanță cu experiențele. Se urmărește pe sine. El urmărește fluxul schimbător al propriilor sentimente și se manifestă. În asta el este transparent.
4. Terapeutul are un respect neconditionat pentru personalitatea clientului. Necesitatea unei atitudini pozitive necondiționate este de o importanță capitală în conceptul de model personal de terapie centrată pe client, atât pentru apariția sinelui, cât și pentru dezvoltarea acestuia.
5. Terapeutul percepe empatic sistemul de semnificații și experiențe interne ale clientului. Înțelegerea lumii clientului așa cum o vede el (clientul) este un factor fundamental în schimbarea terapeutică. „Concentrarea exclusivă a terapiei pe experiența fenomenologică curentă a clientului este sensul termenului centrat pe client”.
6. Clientul poate percepe cel puțin un grad minim de atenție pozitivă necondiționată și înțelegere empatică din partea terapeutului. Atitudinile terapeutice de bază nu pot afecta nimic dacă clientul nu le percepe ca atare.

Principalele direcții ale psihoterapiei moderne centrate pe client

1. Fundamentaliştii. Reprezentanții acestei direcții insistă radical asupra implementării liniilor directoare de bază și excluderea completă a premeditației. Din punctul lor de vedere, singurul scop al psihoterapiei centrate pe client este acela de a transmite clientului o oferta de relatie in asa fel incat clientul sa perceapa respectul neconditionat si empatia terapeutului ca atare.
2. direcție experiențială. Provine din opera lui Eugene Gendlin. Ideea sa principală este că schimbarea terapeutică necesită o anumită calitate a experienței care nu apare de la sine.
3. Psihoterapie orientată spre focalizare (F-OC). Scopul principal al concentrării este de a sprijini clienții să-i ajute să facă pași pentru a depăși problemele și pentru a crește personal.
4. Terapia proces-experientiala. Aceasta este o direcție specifică în cadrul psihoterapiei centrate pe client, care se concentrează pe experimentarea și lucrul cu cazuri problematice de experiență.
5. Terapie orientată pe obiectiv, centrată pe client. Dezvoltat de Rainer Sachse pentru clienții care suferă de tulburări psihosomatice. Această abordare a avut succes în lucrul cu clienți considerați anterior ca fiind „foarte dificili” sau abia tratabili. Dificultatea constă în faptul că clienții care suferă de tulburări psihosomatice, în primul rând, demonstrează un nivel scăzut de autoexplorare în procesul terapeutic; în al doilea rând, au o motivație extrem de scăzută pentru a face față problemelor lor interne; în al treilea rând, evită orice clarificare sau explicație a propriei contribuții la problemă, practic nu reacţionează la intervenţiile terapeutului.

Cercetare

În domeniul terapiei centrate pe client, au fost multe cercetări în diverse direcții. Astfel, în studiile privind locusul evaluării (adică sursa percepută a valorilor), s-a constatat că clienții tind să-și scadă dependența de așteptările și valorile celorlalți, precum și să-și crească dependența de experiența lor. . În plus, s-a dovedit că după o astfel de psihoterapie, clientul percepe situațiile de stres emoțional și frustrare cu mai puțină emoție.

Dacă vorbim despre „conceptul eu”, atunci în cursul terapiei apar schimbări, în principal în ceea ce privește „idealul eu”, care devine mai realizabil. Crește semnificativ gradul de autoacceptare, înțelegere de sine. Relațiile cu alte persoane sunt mai satisfăcătoare decât înainte de terapie.

Cercetările în acest domeniu au arătat, de asemenea, că consultantul care manifestă căldură și interes real față de client are mai mult succes.

Abordarea lui Rogers este folosită în consiliere și terapie în domenii precum educația, relațiile rasiale, relațiile de familie, politică și management. Terapia centrată pe client este încă destul de populară astăzi și, fără îndoială, va rămâne așa pentru mulți ani de acum înainte.

Surse

1. KR Rogers O privire asupra psihoterapiei. Formarea omului / trans. din engleza. M. M. Isenina; total ed. și prefață. E. I. Isenina. — M.: Progress Universe, 1994. — 480 p.
2. Yu. Gendlin Focusing: o nouă metodă psihoterapeutică de lucru cu experiența. M.: Firma independentă „Clasa”.
3. WV Keil (2002) Explicația teoriei psihoterapiei centrate pe client. Transcrierea unei prelegeri susținute la cel de-al treilea Congres mondial al psihoterapeuților Viena, 14-18 iulie 2002.
4. K. R. Rogers și urmașii săi: Psihoterapia în pragul secolului XXI / Ed. David Brazier. (2005) Trad. din engleza. — M.: Kogito-centru.
5. Materiale ale comunității profesionale a psihoterapeuților centrați pe client http://www.carl-rogers.ru Copie de arhivă din 2 aprilie 2022 pe Wayback Machine
6. N. V. Nekrylova  Principalele direcții ale psihoterapiei moderne centrate pe client / Journal of a Practical Psychologist, Moscova, 2012, nr. 1 (P.81-102).
7. L. Hjell, D. Ziegler Teorii ale personalității. - Ed. a 3-a. - Sankt Petersburg: Peter, 2006. - 607 p. : bolnav. - (Seria „Maeștri în psihologie”).
8. E.-M. Biermann-Ratjen, J. Eckert, & H.-J. Schwartz (2003) Gesprächspsychotherapie. Verandern durch Verstehen. (9. überarb. Aufl.) Stuttgart: Kohlhammer, 11979, 71995, 81997.
9. G. Stumm, W. W. Keil (2018) Praxis der Personzentrierten Psychotherapie.
10. J. Finke, (1994). empatie și interacțiune. Methodik und Praxis der Gesprächspsychotherapie. Stuttgart: Thieme.
11. E. T. Gendlin, (1970/1978). O teorie a schimbării personalității. În JT Hart & TM Tomlinson (Eds.), Noi direcții în terapia centrată pe client. (p. 129-173). Boston: Houghton Mifflin; dt: Eine Theorie der Personlichkeitsveranderung. În H. Bommert & H.-D. Dahlhoff (Hrsg.), Das Selbsterleben in der Psychotherapie. (S. 1-62) München: Urban & Schwarzenberg 1978. Von J. Wiltschko bearbeitete und kommentierte Fassung: Eugene T. Gendlin, Eine Theorie des Persönlichkeitswandels, 1964. Würzburg: DAF 1992).
12. R.Sachse, (1992). Zielorientierte Gesprächspsychotherapie. Eine grundlegende Neukonzeption. Göttingen Hogrefe
13. http://carl-rogers.ru/about-ccp/client-centered-psychotherapy.html Arhivat 7 august 2020 la Wayback Machine