Apocalipsa lui Ioan Evanghelistul, capitolul 1 - capitolul inițial al Cărții Apocalipsei ( 1:1-20 ). În ea, Ioan are prima viziune - Fiul Omului, îmbrăcat într-un podir , situat în mijlocul a șapte sfeșnice și ținând în mână șapte stele.
Ioan relatează că se afla pe insula Patmos și că Dumnezeu i-a trimis o Revelație printr-un înger. El primește cele șapte biserici din Asia și le adresează cuvintele sale. El descrie în continuare Vederea Fiului Omului cu șapte lămpi, șapte stele și o sabie din gură.
| Nu. | sinodal
traducere |
Modern
traducere [1] |
slavonă bisericească [2] [3] | latină [4] | greacă
limba [5] |
|---|---|---|---|---|---|
| unu | Revelația lui Isus Hristos pe care Dumnezeu i-a dat-o pentru a le arăta slujitorilor Săi ceea ce trebuie să aibă loc în curând. Și El a arătat, trimițând-o prin Îngerul Său la robul Său Ioan, | Revelația lui Isus Hristos, pe care Dumnezeu i-a dat-o, pentru a arăta slujitorilor Săi ceea ce urma să se facă în curând și a trimis pe îngerul Său să o comunice slujitorului Său Ioan. | Apocalipsa { revelație} a lui Isus Hristos, Dumnezeu i-a dat-o, arată slujitorilor Săi că ar trebui să fie în curând. Și a zis, trimițând prin îngerul său robul său Ioan, | Apocalypsis Iesu Christi, quam dedit illi Deus palam facere ser vis suis, quae oportet fieri cito, et significavit mittens per angelum suum servo suo Ioanni, | ἀποκάλυψις ἰησοῦ χριστοῦ, ἣν ἔδωκεν αὐτῷ ὁ θεός, δεῖξαι τοῖς δούλοις αὐτοῦ ἃ δεῖ γενέσθαι ἐν τάχει, καὶ ἐσήμανεν ἀποστείλας διὰ τοῦ ἀγγέλου αὐτοῦ τῷ δούλῳ αὐτοῦ ἰωάννῃ, |
| 2 | care a mărturisit despre Cuvântul lui Dumnezeu și despre mărturia lui Isus Hristos și despre ceea ce a văzut. | Ioan a mărturisit despre Cuvântul lui Dumnezeu și mărturia lui Isus Hristos - tot ceea ce a văzut. | chiar și cuvântul lui Dumnezeu mărturisește și mărturia lui Isus Hristos, și pomul se vede. | qui testificatus est verbum Dei et testimonium Iesu Christi, quaecumque vidit. | . |
| 3 | Ferice de cel care citește și aude cuvintele acestei profeții și păstrează ceea ce este scris în ea; căci timpul este la îndemână. | Ferice de cel ce citește și de cei care aud cuvintele acestei profeții și împlinesc ceea ce este scris în ea. La urma urmei, timpul este aproape! | Ferice de cel care aude cuvintele profeției și păzește cele scrise în el, căci vremea este aproape. | Beatus, qui legit et qui audiunt verba prophetiae et servant ea, quae in ea scripta sunt; tempus enim prope est. | μακάριος ὁ ἀναγινώσκων καὶ οἱ ἀκούοντες τοὺς λόγους τῆς προφητείας τ τηροῦτείας τ τηροῦντεας τηροῦντες τηροῦντες ἀκούοντες τοὺς λόγους |
| patru | Ioan celor șapte Biserici care sunt în Asia: har vouă și pace de la Cel ce este și care a fost și care va veni și de la cele șapte duhuri care sunt înaintea tronului său, | Ioan către cele șapte Biserici din Asia: „Milostenie și pace vouă de la Cel ce este, a fost și va veni și de la cele șapte duhuri care sunt la tronul Său, | Ioan celor șapte Biserici, care sunt în Asia: har și pace vouă de la cele ce sunt și cele care sunt și cele ce vor veni și de la cele șapte duhuri, care sunt înaintea tronului ființei Lui, | Ioannes septem ecclesiis, quae sunt in Asia: Gratia vobis et pax ab eo, qui est et qui erat et qui venturus est, et a septem spiritibus, qui in conspectu throni eius sunt, | ωάννης ταῖς ἑπτὰ ἐκκλησίαις ταῖς ἐν τῇ ἀσίᾳ: χάρις ὑμῖν καὶ εἰρήνη ἀπὸ ὁ ὢν καὶ ὁ ἦν καὶ ὁ ἐρχόμενος, καὶ ἀπὸ τῶν ἑπτὰ πνευμάτων ἃ ἐνώπιον τοῦ θρόνου αὐτοῦ, |
| 5 | și de la Isus Hristos, care este martor credincios, întâiul născut dintre morți și stăpânitorul împăraților pământului. Acela care ne-a iubit și ne-a spălat de păcatele noastre cu sângele Său | iar de la Iisus Hristos - El este martor, El este credinciosul, El este cel dintâi înviat din morți și El este stăpânitorul împăraților pământului.Celui ce ne iubește, care ne-a izbăvit de păcatele noastre cu Sângele lui, | și de la Iisus Hristos, care este martor credincios, întâiul născut dintre morți și prințul împăraților pământului: Eu ne iubesc și ne-am spălat de păcatele noastre cu sângele meu, | et ab Iesu Christo, qui est testis fidelis, primogenitus mortuorum et princeps regum terrae. Ei, qui diligit nos et solvit nos a peccatis nostris in sanguine suo | καὶ ἀπὸ ἰησοῦ χριστοῦ, ὁ μάρτυς ὁ πιστός, ὁ πρωτότοκος τῶν νεκρῶν ὁ μάρτυς ὁ πιστός, ὁ πρωτότοκος τῶν νεκρῶν ἄρχῶν ἄρχῶν ἄρχῶν ἄρχῶνωνστας ὁ πιστός τῷ ἀγαπῶντι ἡμᾶς καὶ λύσαντι ἡμᾶς ἐκ τῶν ἁμαρτιῶν ἡμῶν ἐν τῷματοι |
| 6 | și ne-a făcut împărați și preoți pentru Dumnezeu și Tatăl Său, slavă și stăpânire în vecii vecilor, amin. | care ne-a făcut preoția împărătească a lui Dumnezeu, Tatăl Său, a Lui să fie slava și puterea în vecii vecilor. Amin. | și ne-a făcut împărați și preoți ai lui Dumnezeu și Tatălui Său, Lui să fie slava și stăpânirea în vecii vecilor. Amin. | et fecit nos regnum, sacerdotes Deo et Patri suo, ipsi gloria et imperium in saecula saeculorum. Amin. | καὶ ἐποίησεν ἡμᾶς βασιλείαν, ἱερεῖς τῷ θεῷ καὶ πατρὶ αὐτοῦ _ αὐτῷ ἡ Δόμαὶ τὸ κράτος τοὺ αἰῶνας [τῶν αἰώἰώνων]] |
| 7 | Iată, el vine cu nori și orice ochi îl va vedea, chiar și cei care l-au străpuns; și toate familiile pământului se vor plânge înaintea lui. Hei, amin. | Iată, El umblă cu norii și orice ochi Îl va vedea – și cei ce L-au străpuns, și toate semințiile de pe pământ vor plânge înaintea Lui. Da, este adevărat! | Iată, el vine din nor și orice ochi și cei ca el îl vor vedea și toate semințiile pământului îl vor plânge. Hei, amin. | Ecce venit cum nubibus, et videbit eum omnis oculus et qui eum pupugerunt, et plangent se super eum omnes tribus terrae. Etiam, amin. | ἰδοὺ ἔρχεται μετὰ τῶν νεφελῶν, καὶ ὄψεται αὐτὸν πᾶς ὀφθαλμὸς καὶ οἵτινες αὐτὸν ἐξεκέντησαν, καὶ κόψονται ἐπ' αὐτὸν πᾶσαι αἱ φυλαὶ τῆς γῆς. ναί, ἀμήν. |
| opt | Eu sunt Alfa și Omega , începutul și sfârșitul, zice Domnul, care este și era și va veni, Atotputernicul . | „Eu sunt Alfa și Omega”, zice Domnul Dumnezeu, „Cel ce este, a fost și va veni, Cel Atotputernic”. | Eu sunt alfa și omega, începutul și sfârșitul, zice Domnul, care este și care este ca El și care va veni, Atotputernicul. | Ego sum Alpha et Omega, dicit Dominus Deus, qui est et qui erat et qui venturus est, Omnipotens. | ἐγώ εἰμι τὸ ἄλφα ὸ τὸ ὦ ὦ, λέγει κύριος ὁ θεός, ὁ ὢν καὶ ὁν καὶ ὁν καὶ ὁν καὶ ὁν καὶραϽοπορϽοπούρών καὼ ούριος ὁ θεός |
| 9 | Eu, Ioan, fratele tău și partener în necazuri și în împărăție și în răbdarea lui Isus Hristos, am fost în insula numită Patmos , pentru cuvântul lui Dumnezeu și pentru mărturia lui Isus Hristos. | Eu, Ioan, fratele tău, în unire cu Isus, împărtășind cu tine necazuri, împărăție și statornicie, am fost pe insula Patmos pentru Cuvântul lui Dumnezeu și mărturia lui Isus. | Az Ioan, chiar fratele tău și tovarăș în întristare și în împărăție și în răbdarea lui Iisus Hristos, care a fost numit patmos în insulă pentru cuvântul lui Dumnezeu și pentru mărturia lui Isus Hristos. | Ego Ioannes, frater vester et particeps in tribulatione et regno et patientia in Iesu, fui in insula, quae appellatur Patmos, propter verbum Dei et testimonium Iesu. | ἐγὼ ἰωάννης, ὁ ἀδελφὸς ὑμῶν καὶ συγκοινωνὸς ἐν τῇ θλίψει καὶ βασιλείᾳ καὶ ὑπομονῇ ἐν ἰησοῦ, ἐγενόμην ἐν τῇ νήσῳ τῇ καλουμένῃ πάτμῳ διὰ τὸν λόγον τοῦ θεοῦ καὶ τὴν μαρτυρίαν ἰησοῦ. |
| zece | Eram în duh duminică, și am auzit în spatele meu un glas tare, ca o trâmbiță, care spunea: Eu sunt Alfa și Omega, Cel dintâi și Cel de pe urmă; | În ziua Domnului, eu, fiind în puterea Duhului, am auzit în spatele meu un glas tare care suna ca o trâmbiță. | Eram în suflet într-o zi a săptămânii și am auzit în spatele meu o voce grozavă ca o trompetă care spunea: Sunt alfa și omega, primul și ultimul: | Fui in spiritu in dominica die et audivi post me vocem magnam tamquam tubae | . |
| unsprezece | scrie ce vezi într-o carte și trimite-o la bisericile care sunt în Asia: la Efes, la Smirna, la Pergam, la Tiatira, la Sardes, la Filadelfia și la Laodiceea. | El a spus: „Scrie tot ce vezi pe un sul și trimite-l celor șapte Biserici: la Efes, la Smirna, la Pergam, la Tiatira, la Sardes, la Filadelfia și la Laodiceea”. | și: Văd, scrie într-o carte și trimit la bisericile care sunt în Asia: în Efes și în Smirna, în Pergam și în Thiatira, și în Sardes și în Filadelfia și în Laodiceea. | dicentis: „Quod vides, scribe in libro et mitte septem ecclesiis: Ephesum et Smyrnam et Pergamum et Thyatiram et Sardis et Philadelphiam et Laodiciam.” | λεγούσης, ὃ βλέπεις γράψον εἰς βιβλίον καὶ πέμψον ταῖς ἑπτὰ ἐκκλησίαις, εἰς ἔφεσον καὶ εἰς σμύρναν καὶ εἰς πέργαμον καὶ εἰς θυάτειρα καὶ εἰς σάρδεις καὶ εἰς φιλαδέλφειαν καὶ εἰς λαοδίκειαν. |
| 12 | M-am întors să văd a cui voce îmi vorbea; și întorcându-se, a văzut șapte sfeșnice de aur | M-am întors să văd a cui voce îmi vorbea și când m-am întors am văzut șapte lămpi de aur, | Și s-a întors să vadă glasul, chiar vorbind cu mine; și, întorcându-se, a văzut șapte lămpi de aur, | Et conversus sum, ut viderem vocem, quae loquebatur mecum; et conversus vidi septem candelabra aurea | καὶ ἐπέστρεψα βλέπειν τὴν φωνὴν ἥτις ἐλάλει μετ 'ἐμοῦ: καὶ ἐπιστρές εἐπιστρές εἑλάλεις ἐλάλει μετ 'ἐμοῦ: καὶ ἐπιστρές εἐπιστρές εἑλάλες εἶρχϽς εἶρχϽς εἶρχϽς |
| 13 | și în mijlocul celor șapte sfeșnice, ca Fiul Omului, îmbrăcat într-o haină și încins în jurul pieptului cu o centură de aur: | iar în mijlocul lămpilor, parcă un Bărbat - într-o haină lungă și încins în jurul pieptului cu o centură de aur. | iar în mijlocul celor șapte sfeșnice ea era ca Fiul omului, îmbrăcată într-un podir și încinsă la pieptul ei cu o centură de aur: | et in medio candelabrorum quasi Filium hominis, vestitum podere et praecinctum ad mamillas zonam auream; | καὶ ἐν μέσῳ τῶν λυχνιῶν ὅμοιον υἱὸν ἀνθρώπου, ἐνδεδυμένον ποδήρη καών ορη καώο θρώπου: |
| paisprezece | Capul și părul îi sunt albe, ca un val alb, ca zăpada; iar ochii Lui sunt ca o flacără de foc; | Capul și părul îi erau albe ca lâna albă, ca zăpada. Ochii lui sunt ca un foc aprins, | Capul și părul lui erau albi ca Yarina alb, ca zăpada; și ochii lui erau ca o flacără de foc: | caput autem eius et capilli erant candidi tamquam lana alba, tamquam nix, et oculi eius velut flamma ignis, | ἡ δὲ κεφαλὴ αὐτοῦ καὶ αἱ τρίχες λευκαὶ ὡς ἔριον λευκόν, ὡς χιών, κα῀ὦνο ὡὁϽον, κα῁Ͻος ὡḽϽς ὡς ἔριον |
| cincisprezece | iar picioarele Lui sunt ca un calcoleban , ca roșii într-un cuptor, și glasul Lui este ca zgomotul multor ape. | iar picioarele lui sunt ca metalul strălucitor, înroșit într-o forjă, iar glasul lui este ca vuietul unei cascade. | iar nasul lui este ca un calcoleban, ca aprins într-o peșteră; și glasul lui era ca glasul multor ape. | et pedes eius similes orichalco sicut in camino ardenti, et vox illius tamquam vox aquarum multarum, | καὶ οἱ πόδες αὐτοῦ ὅμοι χαλκολιβάνῳ ὡς ἐν καμίνῳ πεπυρωμένης, καὶ ἡ φῴ ἡ φῴἡ ντο καμίνῳ |
| 16 | El ținea în mâna Sa dreaptă șapte stele și din gura Lui ieșea o sabie ascuțită de ambele părți; iar faţa Lui este ca soarele care străluceşte în puterea lui. | În mâna Sa dreaptă El are șapte stele. Și din gura Lui iese o sabie înțepătoare cu două tăișuri. Întreaga lui înfățișare este ca un soare arzător la zenit. | și ținând în mâna gingiei lui șapte stele; și din gura lui iese o sabie amândouă ascuțită; și fața lui, ca soarele, strălucește în puterea lui. | et habebat in dextera manu sua stellas septem, et de ore eius gladius anceps acutus exibat, et facies eius sicut sol lucet in virtute sua. | καὶ ἔχων ἐν τῇ δεξιᾷ χειρὶ αὐτοῦ ἀστέρας ἑπτά, καὶ ἐκ τοῦ στόματος αὐτοῦ ῥομφαία δίστομος ὀξεῖα ἐκπορευομένη, καὶ ἡ ὄψις αὐτοῦ ὡς ὁ ἥλιος φαίνει ἐν τῇ δυνάμει αὐτοῦ. |
| 17 | Și când L-am văzut, am căzut la picioarele Lui ca și cum ar fi murit. Și El și-a pus mâna dreaptă peste mine și mi-a zis: Nu te teme; Eu sunt primul și ultimul | Și când L-am văzut, am căzut la picioarele Lui ca mort, dar El și-a pus mâna dreaptă peste mine și a zis: „Nu vă temeți! Eu sunt primul și ultimul | Și ori de câte ori îl văd, cad la picioarele lui ca mort. Și pune-ți mâna dreaptă peste mine, zicându-mi: nu te teme: eu sunt cel dintâi și cel de pe urmă | Et cum vidissem eum, cecidi ad pedes eius tamquam mortuus; et posuit dexteram suam super me dicens: „Noli timere! ego sum primus et novissimus, | καὶ ὅτε εἶδον αὐτόν, ἔπεσα πρὸς τοὺς πόδας αὐτοῦ ὡς νεκρός: καὶ ὐτόν: καὶ ἔθηκο παὶ ἔθηκομα πώφο παὸηκοπα πὸηκομ |
| optsprezece | și viu; și era mort și iată, viu în vecii vecilor, amin; și am cheile iadului și morții. | Eu sunt cel care trăiește. Eram mort, dar acum trăiesc din nou pentru totdeauna și am cheile morții și iadului. | și cei vii: și am fost mort și iată, trăiesc în vecii vecilor, amin; și imamul sunt cheile iadului și morții. | et vivens et fui mortuus et ecce sum vivens in saecula saeculorum et habeo claves mortis et inferni. | καὶ ὁ ζῶν, καὶ ἐγενόμην νεκρὸς καὶ ἰδοὺ ζῶν εἰμι τοὺς αἰῶνόμην νεκρὸς καὶ ἰδοὺ ζῶν εἰμι τοὺς αἰῶνας αἰῶνας τἰῶνας τἰῶνας τἰῶνας τἰῶνας τἰῶνας τἰῶνας τἰῶνας τἰῶνας τἰῶνας τἰῶνας |
| 19 | Așa că scrieți ce ați văzut, ce este și ce va fi după aceasta. | Așadar, notează ce ai văzut: ce este și ce este destinat să se întâmple mai târziu. | Scrie bine, te-am văzut, și eu sunt esența, și se cuvine să fie așa. | Scribe ergo, quae vidisti et quae sunt et quae oportet fieri post haec. | γράψον οὖν ἃ εἶδες καὶ ἃ εἰσὶν καὶ ἃ μέλλει γενέσθαι μετὰ ταῦτα. |
| douăzeci | Taina celor șapte stele pe care le-ai văzut în mâna mea dreaptă și a celor șapte sfeșnice de aur [este aceasta]: cele șapte stele sunt îngerii celor șapte biserici; și cele șapte sfeșnice pe care le-ați văzut sunt cele șapte biserici. | Acesta este secretul celor șapte stele pe care le-ai văzut în mâna mea dreaptă și al celor șapte lămpi: cele șapte stele sunt îngerii celor șapte Biserici și cele șapte lămpi sunt cele șapte Biserici. | Sacramentul celor șapte stele, te-am văzut de-a dreapta mea și cele șapte lămpi de aur: cele șapte stele ale îngerilor celor șapte biserici sunt esența; și pe cei șapte sfinți, am văzut-o. | Mysterium septem stellarum, quas vidisti ad dexteram meam, et septem candelabra aurea: septem stellae, angeli sunt septem ecclesiarum; et candelabra septem, septem ecclesiae sunt. | τὸ μυστήριον τῶν ἑπτὰ ἀστέρων οὓς εἶδες ἐπὶ τῆς δεξιᾶς μου, καὶ τὰς ἑπτὰ λυχνίας τὰς χρυσᾶς: οἱ ἑπτὰ ἀστέρες ἄγγελοι τῶν ἑπτὰ ἐκκλησιῶν εἰσιν, καὶ αἱ λυχνίαι αἱ ἑπτὰ ἑπτὰ ἐκκλησίαι εἰσίν |
Deși au existat mai mult de șapte biserici în Asia, acestea sunt probabil alese pentru a reprezenta plinătatea Bisericii universale. Faptul că se folosește expresia „alfa și omega” înseamnă că autorul se referă la oameni care vorbesc greacă. Fiul Omului sub forma unui uriaș uriaș cu păr alb și picioare de foc este, într-o oarecare măsură, opusul imaginii care denotă imperiul păgân din Cartea profetului Daniel (Daniel 2:31-35) [6] ] .
Textul nu dă ordinea obișnuită a ipostazelor Treimii (Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt), dar în locul Duhului Sfânt – „șapte duhuri care sunt înaintea tronului” – explicația exactă pentru aceasta este necunoscută. „Eram în duh duminica” (1:10-11) – prima mențiune în literatura de specialitate a zilei Domnului – duminica, a cărei sărbătoare între creștini a înlocuit sărbătorirea zilei de Sabat printre evrei după învierea lui Hristos. Nu se știe ce înseamnă cei 7 îngeri ai celor 7 biserici - sunt prezentate versiuni că ei sunt pur și simplu soli ai bisericilor regionale sau mesagerii acestora [7] .
Tradiția bisericii creștine timpurii spune că Ioan Evanghelistul a fost exilat pe insula Patmos în timpul domniei împăratului Domițian . Ieronim din Dalmația scrie că Ioan a fost exilat în anul al 14-lea după moartea lui Nero și eliberat după moartea lui Domițian („On Brilliant Men”: 9), adică a fost exilat în jurul anului 94 și eliberat în jurul anului 96. [7] .
Primul capitol al „Cărții Apocalipsei” conține motive iconografice care au devenit unul dintre cele mai importante pentru ilustrarea acestei cărți. În primul rând, aceasta este imaginea lui Ioan Teologul însuși, stând pe insula Patmos cu o carte sau scriind un manuscris (în arta ortodoxă, împreună cu elevul său Prohor ). Adesea, evanghelistul este însoțit de simbolul său - un vultur, iar un înger poate vorbi și cu el. Această iconografie poate fi găsită în majoritatea genurilor - pictură cu icoane, pictură, miniatură de carte, vitralii, gravură, sculptură și așa mai departe. În arta europeană medievală, Ioan este uneori descris ca dormind în momentul primirii Apocalipsei (1:10-11), iar un înger îl trezește.
Apariția lui Dumnezeu în iconografia „Iată, El vine cu nori” (1:7) este destul de rară și se găsește mai ales în miniaturile „Beatuselor” spaniole, precum și în arta timpurilor moderne. În comparație cu el, a fost foarte populară iconografia „Viziunea Fiului Omului” (1:12-16), unde Dumnezeu era înfățișat printre șapte sfeșnice, cu o sabie ieșită din gură și ținând în mâini șapte stele.
Tema celor Șapte Biserici din Asia a fost de obicei ilustrată în detaliu în capitolele următoare, în primul se găsește sub forma a șapte clădiri bisericești combinate într-o singură imagine, în interiorul sau deasupra cărora pot fi șapte îngeri.
Expresia „Eu sunt Alfa și Omega, începutul și sfârșitul” a devenit una dintre cele mai importante pentru arta creștină timpurie. Șapte lămpi au fost prezentate pe un mozaic din secolul al V-lea la San Paolo fuori le Mura [8] [9] .
Ghirlandaio. „Ioan pe Patmos”, 148-85
„Angel Waking John”, „The Cloisters Apocalipsa”, c. 1330
„Iată, el vine cu nori”, Apocalipsa de Saint Sever, secolul al XI-lea
Natalia Goncharova. „Bătrânul cu șapte stele”, 1910
„Șapte Biserici ale Asiei”, „Douce Apocalypse”, circa 1265-1270
| Apocalipsa lui Ioan Evanghelistul | ||
|---|---|---|
| Capitole | 1 • 2 • 3 • 4 • 5 • 6 • 7 • 8 • 9 • 10 • 11 • 12 • 13 • 14 • 15 • 16 • 17 • 18 • 19 • 20 • 21 • 22 | |
| Evenimente principale | ||
| Personaje | ||
| Puncte geografice | ||
| Alte | ||