Mai mult ca perfect
Pluperfect (din lat . plus quam perfectum - „mai mult decât perfect ” sau „mai mult decât perfect”; într-un număr de descrieri, de asemenea, timpul lung trecut și pretrecut , precum și preteriteperfect [1] [2] ) este o formă verbală , a cărui semnificație principală a considerat de obicei precedență în raport cu o situație din trecut. Timp relativ.
Educație
- Engleză - I had done (Trecut perfect) - [By that time], I had already made
- Limba armeană - արել էի (Վաղակատար անցյալ)
- Limba belarusă - citiți dupăў (da, ora a trecut)
- Limba bulgară - byah cel "am citit"
- Greaca veche - ἐπεπαιδεύκη / ἐπεπαιδεύκειν
- Limba rusă veche - bѣakh citit
- Spaniolă - yo había hecho (Pretérito pluscuamperfecto)
- Italiană - avevo fatto "am făcut" / ero partito "am plecat" (Trapassato prossimo): verb auxiliar "avere" sau "essere" la forma imperfectă + participiu trecut al verbului semantic
- limba latină - lexeram; ornaveram (Plusquamperfectum)
- limba letonă
- Limba lituaniană - buvau padaręs
- Limba macedoneană - bev read (timp preminat)
- Germană - ich hatte es gemacht / ich war da gewesen (Plusquamperfekt)
- olandeză - ik had het gedaan (Voltooid verleden tijd)
- Greacă nouă
- limba poloneză
- Portugheză - no seu livro, o escritor contou dos países que visitara / tinha visitado. (în cartea sa, scriitorul a vorbit despre țările pe care le-a vizitat.) (Pretérito mais-que-perfeito simples / Pretérito mais-que-perfeito composto)
- Limba rusă - am făcut a fost (o), zguduit [3] . În dialectele ruse de sud, se formează sintetic prin adăugarea unui prefix suplimentar la forma timpului trecut a formei perfecte (mușcat) sau dublarea prefixului acestei forme (popovylezli).
- limba ucraineană - i buv zrobiv (Ora trecută de mult)
- finlandeză - minä olin opiskellut (Pluskvamperfekti) "Am predat, acum nu"
- Franceză - j'avais fait (Plus-que-parfait)
- Limba slavonă bisericească - purtat bѧkh (am purtat)
- suedeză - jag hade gjort (Pluskvamperfekt)
- Limba sârbă - Ја în sine bio radio; sau Јa beјah / beh radio. (am "am fost" lucrat)
în mod similar în hindi , tătar , udmurt și o serie de alte limbi din Europa și Asia.
Adesea, perfectul este format folosind un indicator special al trecutului irelevant, adăugat la forma cuvântului la timpul trecut: de exemplu, în turcă , coreeană și în multe limbi din Africa și Oceania .
Semantică
Precedentă trecută
M-am uitat la el și am plecat.
Trecut irelevant
Rezultat anulat
- „Și el însuși a mers mai mult, dar poarta...” ( Cronica Ipatiev sub 1159)
În limba rusă:
Eram pe cale să iau micul dejun , dar m-am gândit la asta.
Am fost plecat, da (dar) m-am întors.
Semnificație experienţială
Modalitate
Spre deosebire de alte limbi, în rusă este folosit în sensul unui cuvânt introductiv (parte de vorbire) în același mod ca cuvintele „deja”, „li”, precum și repetări pentru a spori efectul (multe, multe, un cu mult timp în urmă, abia, încetul cu încetul), fără a fi folosit în mod conștient pentru a indica o succesiune de acțiuni, adică este folosit mai degrabă ca o unitate frazeologică sau zicală învechită, și nu ca o regulă gramaticală strictă pentru desemnarea timpurilor verbului, adică fără o încărcare semantică specială. De exemplu, puteți spune: „Am fost plecat, dar m-am întors”, și în același timp puteți spune: „Am fost plecat, dar am uitat cheile” - adică „am uitat cheile” s-a întâmplat înainte, dar modalul verbul „era” este încă folosit ca cuvânt introductiv, deși nu indică nicio acțiune anterioară (efectuată în trecut) înaintea altei .
Funcții discursive
Metafora pluperfectului în jurnalism
În jurnalism și în eseurile filozofice, cuvântul „pluperfect” este adesea folosit în sensul de „antichitate irelevantă”, „obiect al nostalgiei”.
Note
- ↑ Die Grammatik (= Duden. Band 4). Hrsg. von der Dudenredaktion. 8., uberarbeitete Auflage. Dudenverlag, Mannheim/Zürich 2009, S. 463 bzw. Rn. 656. Die Dudengrammatik stützt sich hier auf Thieroff 1992, Eisenberg 2006 und Zifonin et al. 1997.
- ↑ Hoffmann, Ludger: Deutsche Grammatik. Grundlagen für Lehrerausbildung, Schule, Deutsch als Zweitsprache und Deutsch als Fremdsprache. Erich Schmidt, Berlin 2016, S. 251.
- ↑ Lomonosov M. Gramatica rusă. Secțiunea 268
 Dicționare și enciclopedii |
|
|---|---|
| În cataloagele bibliografice |
| timpuri verbale | |
|---|---|