Mănăstirea Polovorogsky

Mănăstirea Polovragi (și Mănăstirea Polovragi rum. Manastirea Polovragi ) - Mănăstirea Polovragi este o mănăstire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului , monument de arhitectură din secolul al XVII-lea în Țara Românească. Complexul monahal Polovragi se află la poalele muntelui Piatra Polovragilor în apropierea defileului Oltețului, la marginea orașului Polovragi din județul Gorj [1] .

Istorie

Mănăstirea Polovragi are 500 de ani (1505), primii ctitori ai acestui loc sunt Radu și Patru, fiii lui Danchul Zamon, pomeniți într-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de guvernatorul Basarab cel Tânăr (1477-1481). După aceea, timp de mai bine de un secol și jumătate, în documentele despre acest loc nu s-a mai menționat nimic, iar în anul 1645 satul Polovragi era în stăpânirea lui Danchiu Paraianu, fiul lui Hamza. Dancu Päreanu a construit biserica pe vechile temelii, asa cum se facea des pe vremea aceea, pastrandu-i cea mai mare parte. După Danchul Päreanu și predecesorii săi, Constantin Brynkoveanu poate fi considerat al treilea ctitor al mănăstirii Polovragi. Pictura bisericii are o valoare deosebită atât din punct de vedere iconografic cât și tehnic. A fost realizată în 1713 de Konstantin Zugravul. Pe ambele părți ale intrării în pridvor, se pot admira două imagini iconografice ale mănăstirilor românești, unice în România, cu hramul Muntele Athos . Chiliile și alte incinte ale mănăstirii sunt amplasate în jurul templului pe laturile de est, de sud și de vest, formând o adevărată cetate lângă zidul de închidere din latura de nord. Intrarea în teritoriu se realizează dinspre sud printr-o poartă masivă, deasupra căreia se înalță o clopotniță, ridicată pe vremea lui Constantin Brâncoveanu.

Prin poarta din peretele de nord al mănăstirii există o intrare în a doua clădire, unde se află spitalul Sf. Nicolae, fondat de egumenul Lavrenty în 1732 și pictat în 1738 de pictorii George și Ion.

Actuala biserică a mănăstirii a fost construită în anul 1643 cu ajutorul lui Matei Basarab și are hramul Adormirea Maicii Domnului . Chrysovul din 6 iulie 1648 îl menționează ca atare.

Mănăstirea a intrat în paragină după ce a căzut sub stăpânirea Habsburgilor în perioada 1718-1740 după pacea focului . La 27 aprilie 1802, a fost jefuit de kurjalis lui Osman Pazvantoglu [1] .

Biblioteca mănăstirii deține una dintre cele mai bogate colecții de icoane și peste 3.000 de volume de cărți slavone bisericești, grecești și române [2] ..

Arhitectură

Mănăstirea este construită în stil brinkovian , dar sub ea se află stilul arhitectural morav , în care sunt construite o serie de mănăstiri vechi din Țara Românească și în special din Oltenia ( Banat Severinsky ). Etimologia este neclară, dar poate fi legată de cumani sau câmpul plat al Țării Românești, de unde începe câmpul sălbatic spre est.

Note

1. ↑ 12 Manastirea Polovragi . Preluat la 31 martie 2022. Arhivat din original la 27 septembrie 2021. (nedefinit)
2. ↑ Colectia de icone pe sticla din Sibiel . Preluat la 31 martie 2022. Arhivat din original la 31 martie 2022. (nedefinit)

În cataloagele bibliografice	LCCN : nr.91022549 VIAF : 143349636 World Cat VIAF : 143349636