| Campanii franceze în Outremer | |
|---|---|
| Autorii | Mamro, Sebastian |
| data scrierii | pe la 1474 |
| Țară | |
„Campanii francezilor în Outremer” ( fr. Passages d'outremer ), sau „Campanii de peste mări ale francezilor împotriva turcilor, sarazinilor și maurilor” ( Passages faiz oultre mer par les François contre les Turcqs et autres Sarrazins et Mores ultre marins ) - o compoziție istorică a preotului francez , om de știință , scriitor și traducător al secolului XV Sebastien Mamro ( fr. Sebastien Mamerot ), care este o cronică a expedițiilor militare reale și legendare și a pelerinajelor regilor și generalilor francezi în Țara Sfântă , de pe vremea lui Carol cel Mare până la sfârșitul secolului al XIV-lea [1] .
Denumirea „ Outremer ” ( franceză outre-mer – „pământ dincolo de mare”, „de peste mări”) în istoriografia franceză medievală a fost aplicată în mod tradițional statelor cruciate din Levant [2] .
Cronica a fost întocmită din ordinul lui Louis de Laval, seigneur de Chatillon, guvernator de Champagne , consilier al regelui Ludovic al XI-lea , pentru care Sebastien Mamro a slujit ca confesor și secretar [3] . Autorul, în propriile sale cuvinte, a început să lucreze la ea la 14 ianuarie 1472 și a terminat la 19 aprilie 1474 [4] .
Alcătuirea unei astfel de lucrări, care conținea, pe lângă cronicile adevăratelor cruciade din secolele XI-XIV, o mulțime de informații legendare, s-a datorat situației politice și ideologice din Europa de Vest care s-a dezvoltat după intensificarea turcilor. cuceriri si caderea Constantinopolului in 1453 . Papa și unii monarhi europeni, în special Ducele de Burgundia Filip al III-lea cel Bun [5] , au alimentat destul de multă vreme ideea unei noi campanii împotriva „necredincioșilor”, care, însă, nu a fost niciodată realizată.
Surse probabile pentru Mamro au fost „Cronica” de Guillaume din Tir și succesorii săi, „ Marile Cronici franceze ”, „ Cronicile ” de Jean Froissart , precum și scrierile contemporanilor săi mai vechi, istoricii francezi și burgunzi din prima jumătate și mijlocul secolului al XV-lea, inclusiv „Cronica împăraților ( franceză La chronique des empereurs ) de David Aubert (1462) și Cronica de Enguerrand de Montstrelet (c. 1444).
Este un manuscris iluminat pe 277 de foi de pergament , 32x23 cm [6] , care conține 66 de miniaturi , autorul majorității fiind considerat a fi celebrul miniaturist Jean Colombe [7] . Pe lângă el, artistul Jean de Montlucon poate fi autorul unor miniaturi..
Miniaturile sunt destul de precise în detaliile lor, cu toate acestea, ele reflectă realitățile istorice și cotidiene și militar-tehnice ale secolului al XV-lea, și nu Evul Mediu timpuriu și dezvoltat, ale cărui evenimente sunt dedicate unei părți semnificative a lucrării.
În prezent stocat în Biblioteca Națională a Franței sub numărul MS fr. 5594.
Textul campaniilor francezilor din Outremer este o compilație de povești reale și imaginare despre cruciade, de la cucerirea legendară a Ierusalimului de către Carol cel Mare până la bătălia de la Nicopole (1396) și asediul Constantinopolului din 1394-1402.
În plus, manuscrisul conține în anexă:
Ulterior, manuscrisul i-a aparținut Dianei de Poitiers (1500-1566), apoi lui Charles-Henri de Clermont-Tonnerre (1571-1640), iar în secolul al XVII-lea a venit cardinalului Giulio Mazarin . De la el, în 1668, a intrat în biblioteca regală, a cărei colecție în timpul Revoluției Franceze a devenit proprietate națională.
Mai sunt cunoscute două manuscrise ulterioare ale operei lui Mamro, stocate și în Biblioteca Națională a Franței (MS Fr.2626 și Ru.4769). În 1512, unul dintre ele a fost publicat parțial la Paris de editorul Michel Lenoir [8] , iar în 1525 a fost republicat acolo de bibliotecarul regal François Renault.
O ediție academică adnotată a The Campaigns of the French in Outremer a fost publicată în 2009 la Paris , editată de Thierry Delcourt, Fabry Masanes și Daniel Keruel și republicată în 2016 la Köln . Traduceri academice în germană și spaniolă au fost publicate în 2001 la Paris și în 2012 la Madrid [9] .