Treizeci şi şase de stratageme

Păstrează-ți puterea evitând confruntarea deschisă.

• Dacă devine evident că cursul ales duce la înfrângere, ar trebui să te retragi și să te regrupezi. Când pierzi, mai sunt doar trei opțiuni: predarea, compromisul sau fugitul. Prima este o înfrângere completă, a doua este o jumătate de înfrângere și doar zborul nu este o înfrângere. Atâta timp cât nu ești rupt, mai ai o șansă.

Toate cele 36 de stratageme sunt un tip special de expresii chinezești : chengyu (成語). În spatele fiecărei astfel de fraze se află mai mult de o poveste distractivă și multe exemple istorice de aplicare, dintre care cele mai multe pot fi atribuite perioadei Statelor Combatante (475-221 î.Hr.) și epocii Trei Regate (220-280 de ani), când armata chineză iar gândirea diplomatică a cunoscut o perioadă de glorie fără precedent. Unul dintre cele mai bogate în descrierea cazurilor de utilizare a stratagemelor este romanul clasic din secolul al XIV-lea „ Trei regate ”. Chinezii moderni educați sunt bine familiarizați cu majoritatea acestor anecdote istorice și folosesc adesea aceste fraze fixe în vorbirea și scrisul lor. De fapt, numele fiecărei stratageme este doar o scurtă referire la o anumită tactică de comportament.

36 de stratageme sunt menționate într-un proverb chinezesc: 三十六計，走為上策 ( pinyin sānshí liù jì, zǒu wèi shàng cè) - „Din treizeci și șase de stratageme, retragerea este cel mai bun plan”.

Însăși expresia „Treizeci și șase de stratageme” a devenit o expresie fixă. Cu toate acestea, în chineza modernă și în viața reală, există mult mai multe metode indirecte de a obține avantaj și profit. Multe dintre ele sunt fie apropiate în natură, fie completează cele treizeci și șase de tehnici de bază. Acest tratat este doar un punct de plecare, o încercare de sistematizare a gândirii stratagemice.

Stratagemism

Stratagemismul este o artă tactică și, ca atare, este doar o parte integrantă, dar importantă a strategiei. Un tactician priceput nu este neapărat un bun strateg care vede imaginea de ansamblu și pe termen lung. O strategie  este un plan pe termen lung, o viziune comună și un set de tactici care permite o mai mare flexibilitate și adaptabilitate. O stratagemă  este o manevră, o mișcare tactică, folosită de obicei pentru a obține un rezultat mai momentan, tangibil și mai puțin la scară largă, spre deosebire de tactică, care conține întotdeauna un fel de viclenie sau înșelăciune. O caracteristică importantă a stratagemei este calculul situației, reacția obiectului și rezultatul, adică gândirea mai multor mișcări înainte.

Stratagemismul gândirii este aproape de conceptul de „joc” din psihologie . Ele au două caracteristici principale în comun: 1) motive ascunse pentru acțiuni; 2) prezența câștigurilor. Tactica de stratagemă stă la baza jocurilor de weiqi ( go ) [16] , șahul , este o parte integrantă a unor astfel de tipuri de arte marțiale orientale precum, de exemplu , kempo , kendo , wushu , karate , aikido , taekwondo .

Prima condiție pentru implementarea cu succes a oricărui plan este o excelentă cunoaștere a sinelui, a propriilor avantaje și limitări și a mediului. A doua lege, dar și imuabilă, este necesitatea unei înțelegeri cât mai complete a mentalității și poziției inamicului. În al treilea capitol al tratatului său , Sun Tzu scrie: „Dacă îl cunoști și te cunoști pe tine însuți, luptă de cel puțin o sută de ori, nu vei cunoaște amărăciunea înfrângerii” (知己知彼，百戰不貽).

Stratagemismul gândirii se referă la trăsăturile caracteristice ale civilizației chineze, este realizarea gândirii sale filozofice și politice [17] .

În China, gândirea stratagemică a devenit parte integrantă a mentalității naționale și este prezentă nu numai în afacerile militare, ci și în viața de zi cu zi, în familie și în afaceri. În cultura tradițională chineză, nu există nicio interdicție morală împotriva folosirii înșelăciunii asupra unei alte persoane. Stratagemele sunt neutre din punct de vedere etic și aplicarea lor asupra oamenilor nu este rușinoasă. Stratagemismul gândirii este binevenit și considerat ca o manifestare a intelectului [18] . Un exemplu este prima stratagemă „Înșelă-l pe împărat să înoate peste mare”, în care subordonații îl înșală pe împăratul Tai Zong (626-649) în timpul operațiunilor militare pentru a obține victoria asupra inamicului. Împăratul se teme de mare și nu este de acord cu trecerea necesară. Apoi este ademenit pe navă prin înșelăciune, pretinzându-l drept un hotel pentru o vacanță. Pe măsură ce nava navighează departe de țărm, înșelăciunea este dezvăluită, dar împăratul o consideră de la sine înțeles și le mulțumește subordonaților săi pentru flexibilitatea minții.

Cu toate acestea, studiul structurat al stratagemelor este un fenomen relativ nou în China. În ciuda cunoștințelor comune și a popularității stratagemelor individuale, cunoașterea tuturor celor 36 de tactici și interpretarea lor clară este lotul strategilor.

Moralitate și stratagemă

Colecția de treizeci și șase de stratageme provine din cea mai bogată tradiție militară a Chinei . De-a lungul mai multor milenii, vasta experiență a războaielor și conflictelor a fost procesată și înțeleasă, ceea ce a condus la apariția mai multor tratate, colecții de modele, reguli și caracteristici ale conducerii operațiunilor militare. Cea mai semnificativă lucrare dintre acest tip de literatură poate fi numită „ Arta războiului ” de Sun Tzu . În primul capitol al tratatului său, Sun Tzu scrie: „Războiul este calea înșelăciunii” („兵者詭道也。”).

De remarcat că înainte de apariția creștinismului și, mai târziu, a cavalerismului , popoarele care locuiesc în vestul Europei , precum chinezii , considerau rareori aspectul moral al războiului împotriva inamicului ca un element semnificativ de strategie . Mult romantizată, tradiția cavalerismului se rezumă la cazuri rare de generozitate arătate de partea mai puternică către partea mai slabă. [19] În estul Europei, în special în Bizanț , stratagema militară a fost comună și răspândită. [20] Un hadith atribuit profetului Muhammad , făcând ecoul lui Sun Tzu, mai spune: „Războiul este un truc” ( arab. الحرب خدع ‎, al-harb khuda'un). [21] Astfel, atât experiența mondială, cât și practica chineză indică faptul că stratagemismul este o parte integrantă a afacerilor militare. În cele din urmă, scopul principal al războiului este de a obține un rezultat și, mai precis, supraviețuirea unui popor sau a unui grup de oameni.

Trucul militar a fost considerat de chinezi, în primul rând, ca o modalitate de a evita pierderi mari de resurse umane și materiale. Aplicarea cu succes a trucului părea o binefacere incontestabilă pentru popor și stat, iar talentatul strateg - general avea toate motivele și sancțiunile să comită orice înșelăciune de dragul victoriei.

O lipsă acută de pământ și alte resurse, un mediu ostil, războaie constante, dezastre naturale, o ierarhie socială complexă într-o țară populată cu un model colectivist de societate și nevoia zilnică de a se gândi la problemele de supraviețuire timp de câteva mii de ani au modelat percepţia vieţii ca război şi războiul ca model în imaginea chineză a lumii.viaţa. Cultura tradițională chineză a fost influențată minim de religiile monoteiste, cu învățăturile lor despre iubirea de vecinătate, altruism și alte idealuri.

În ciuda faptului că în China modernă condițiile de viață s-au îmbunătățit considerabil, stratagemismul rămâne o parte importantă a culturii relațiilor sociale, deoarece problemele succesului personal și prosperității ocupă mintea oamenilor de astăzi nu mai puțin decât problemele de supraviețuire au fost de interes pentru strămoșii lor îndepărtați.

Atitudinea chineză față de viclenie și înșelăciune în relațiile interumane nu este deloc identică cu relativismul moral și permisivitatea. Folosirea tacticilor stratagemice în scopuri slabe și nedemne a fost condamnată de savanții confuciani din China antică [22] . De-a lungul celor cinci milenii ale istoriei sale , cultura chineză a dezvoltat un set robust de ritualuri sociale , norme etice și mecanisme pentru a contracara comportamentul antisocial . Mai mult decât atât, stratagemele în sine sunt unul dintre astfel de instrumente de reglementare.

O bună ilustrare a utilizării pozitive a stratagemelor într-un context social din punctul de vedere tradițional chinez este conceptul de „față” și necesitatea de a o „conserva” în mod constant. Autorii publicațiilor chineze despre stratageme își amintesc adesea această latură a folosirii trucurilor. În comunicare, adesea apar situații când este necesar să se realizeze ceva care afectează inevitabil interesele sau stima de sine a altei persoane, ceea ce este aproape întotdeauna considerat negativ din punct de vedere cultural . Stratagemele ajută, de exemplu, să transmită unui profesor, client, partener de afaceri sau șef la locul de muncă criticile necesare unei cauze comune sau să-și corecteze comportamentul în mod corect, fără a afecta demnitatea și fără a slăbi statutul unei persoane. [23] Astfel, chinezii folosesc adesea astfel de „minciuni albe” pentru a păstra „decorul” extern, care poate fi uneori perceput de purtătorii valorilor occidentale ca o înșelăciune directă care împiedică progresul.

Mulți cercetători notează că cele mai importante elemente ale abordării chineze a strategiei, în multe privințe spre deosebire de abordarea occidentală, sunt principiile acțiunii indirecte, non-violenței și evitarea conflictelor, [24] când se depun toate eforturile pentru a rezolva orice situație în mod pașnic. și să beneficieze ambele părți, chiar și atunci când una dintre ele rămâne învinsă. [25]

Fapte interesante

1. În India antică , un analog al stratagemelor a fost expus în tratatul „ Panchatantra ” [26] .
2. Motto-ul stratagemei ar putea fi cuvintele lui Sun Tzu din capitolul 11 ​​din Arta războiului : „是故始如處女，敵人開戶；後如脫兔，敵不及拒。 deschide-i usa. Atunci fii ca un iepure fugit – iar inamicul nu va avea timp să ia măsuri de apărare” [27] .
3. Preotul protestant elvețian W. Mauch a scris cartea „ Iisus viclean ”, în care a arătat cu exemple din Biblie modul în care Isus a folosit toate cele 36 de stratageme în activitatea sa misionară [28] .
4. 24 ianuarie este sărbătorită ca ziua stratagemelor [29] .
5. Numai în chineză , Google returnează 1.890.000 de link-uri către interogarea „36 de stratageme” (fraza completă). Popularitatea stratagemelor în China , Hong Kong , Taiwan , Coreea de Sud , Singapore , Malaezia , Japonia și Vietnam este evidențiată de circulația și numărul de noi titluri de cărți, benzi desenate și articole publicate anual. Cărțile sunt publicate sub titluri precum: „36 de Stratageme comerciale”, „Mao Zedong și 36 de Stratageme”, „36 de Stratageme pentru tineret”, „36 de Stratageme pentru funcționari”, etc. [30] „36 de Stratageme” a devenit un fel de marcă , vânzând bine o varietate de produse și evocând numai asocieri pozitive cu succes, înțelepciune, întreprindere și ingeniozitate. De exemplu, în 2004 cântăreața taiwaneză Tsai Yi-lin (蔡依林) „36 Stratagems of Love” (愛情三十六計) [31] a devenit un hit . Nu există încă atât de multe publicații pe această temă în limba rusă; în ultimii ani, cărțile „36 de stratageme pentru manageri” [32] și „Noi 36 de stratageme. Formule pentru succes” [33] .
6. Curios este unul dintre documentele referitoare la relația dintre statul rus și Imperiul Qing în secolul al XVII-lea, denumit (de partea chineză) „planuri strategice pentru pacificarea rușilor” [34] .

Literatură

• Tarasov, Vladimir Konstantinovici Arta luptei manageriale. - Sankt Petersburg. : Politehnică, 1998. - ISBN 5-7325-0502-4 .
• Treizeci și șase de stratageme. Secretele succesului chinezesc (Tradus din chineză de V. V. Malyavin ) - M.: White Alves, 2000.
• Zenger H. fundal. Stratagemele. Despre arta chineză de a trăi și de a supraviețui. - M . : Eksmo, 2004. - T. 1-2.
• Voevodin, V. Stratageme. Strategii pentru război, afaceri, manipulare, înșelăciune. - M .: Ed. grupul „Et Cetera”, 2004.
• Nishanbaev, Yu. Stratageme orientale, biblia strategului. - M. : Amrita-Rus, 2007.
• Julien, François , Un tratat despre eficiență. M.; Sankt Petersburg: Fondul filozofic din Moscova; Cartea universitară, 1999.
• Krippendorf, Kayhan. 36 de strategii pentru a câștiga într-o epocă a competiției. - Sankt Petersburg. : Neva, 2006. - ISBN 5-469-00201-2 .
• Lemke, Heinrich. Război competitiv. Metode și stratageme neliniare”. - M .: Os-89, 2007. - ISBN 978-5-98534-678-7 .
• Myasnikov V.S. Pătrarea cercului chinez: carte. 1, 2 / Institutul de Studii Orientale RAS. - M . : Literatura orientală, 2006. - 1178 p. - (Corpus Sericum). - 800 de exemplare.  — ISBN 5-02-018529-9 .
• Katkova N. M. Stratagemismul gândirii și comportamentului ca trăsătură caracteristică a civilizației chineze // Buletinul Universității de Stat din Sankt Petersburg. Ser. 13. 2011. Emisiunea. 2.

• Kaihan Krippendorff, Hide a Dagger Behind a Smile: Use the 36 Ancient Chinese Strategies to Seize the Competitive Edge, - Avon, SUA, Adams Media, 2008, ISBN 978-1598693805
• Douglas S. Tung și Teresa K. Tung, 36 Stratagems Plus: Illustrated by International Cases, - Victoria, BC, Canada: Trafford, 2010, ISBN 978-1426928062
• Senger, Harro von, The 36 Stratagems For Business, Singapore: Marshall Cavendish Business, 2006.
• Wiles of War, 36 de strategii militare din China antică, - Beijing: Foreign Languages ​​​​Press, 1993.
• Greene, Robert, The 33 Strategies of War - Viking Penguin (SUA), 2006.
• Ma Xiaochun . Cele treizeci și șase de stratageme aplicate pentru a merge. — Yutopian, 1996.

Vezi și

• Stratagemă
• Strategie
• strategie militară
• Intriga
• Arta razboiului
• Merge
• Sun Tzu
• Zhuge Liang

Note

1. ↑ Textul chinezesc al biografiei . Consultat la 29 noiembrie 2010. Arhivat din original pe 29 aprilie 2010. (nedefinit)
2. ↑ [1] Arhivat pe 11 iunie 2011 la Wayback Machine Ma Nancun , „Conversații nocturne la muntele Yangshan”, capitolul „Thirty-66 Stratagems”
3. ↑ Zenger H. von. Stratagemele. Despre arta chineză de a trăi și de a supraviețui. - M . : Eksmo, 2004. - T. 1. - S. 39.
4. ↑ Copie arhivată . Consultat la 18 octombrie 2010. Arhivat din original la 21 iulie 2011.  (nedefinit) Ren Li „Treizeci și șase de stratageme”, Introducere
5. ↑ Zenger H. von. Stratagemele. Despre arta chineză de a trăi și de a supraviețui. - M . : Eksmo, 2004. - T. 1. - S. 165.
6. ↑ Zenger H. von. Stratagemele. Despre arta chineză de a trăi și de a supraviețui. - M . : Eksmo, 2004. - T. 2. - S. 330-356.
7. ↑ The Wiles Of War, 36 Military Strategies From Ancient China, - Beijing: Foreign Languages ​​​​Press, 1993, pp. 205-212
8. ↑ Lemke, Heinrich. Război competitiv. Metode și stratageme neliniare. - M. : Os-89 ,, 2007. - S. 390-393. - ISBN 978-5-98534-678-7 .
9. ↑ Krippendorf, Kayhan. 36 Strategii pentru a câștiga într-o epocă a competiției . - Sankt Petersburg. : Neva, 2005. - S.  45 -50. — ISBN 5-469-00201-2 .
10. ↑ Voevodin, V. Stratageme. Strategii pentru război, afaceri, manipulare, înșelăciune. - M .: Ed. grupa „Et Cetera”, 2004. - S. 99-102.
11. ↑ Zenger H. von. Stratagemele. Despre arta chineză de a trăi și de a supraviețui. - M . : Eksmo, 2004. - T. 1-2. - S. 694.
12. ↑ Zenger H. von. Stratagemele. Despre arta chineză de a trăi și de a supraviețui. - M . : Eksmo, 2004. - T. 2. - S. 693-723.
13. ↑ The Wiles Of War, 36 Military Strategies From Ancient China, - Beijing: Foreign Languages ​​​​Press, 1993, pp. 296-302
14. ↑ Lemke, Heinrich. Război competitiv. Metode și stratageme neliniare. - M. : Os-89 ,, 2007. - S. 411-414. - ISBN 978-5-98534-678-7 .
15. ↑ Voevodin, V. Stratageme. Strategii pentru război, afaceri, manipulare, înșelăciune. - M .: Ed. grupa „Et Cetera”, 2004. - S. 137-140.
16. ↑ Articol de strategie chineză despre exemplul jocului Go (nedefinit)
17. ↑ Burn E. Jocuri pe care oamenii le joacă. Psihologia relațiilor umane. Oameni care joacă jocuri. Psihologia destinului uman. (Tradus din engleză. M., Progress, 1988. S. 37
18. ↑ Zenger H. von. Stratagemele. Despre arta chineză de a trăi și de a supraviețui. - M . : Eksmo, 2004. - T. 1. - S. 10, 11.
19. ↑ M.I. Handel (ed.), Înșelăciune strategică și operațională în al doilea război mondial , p. 2
20. ↑ John Latimer. Înșelăciune în război. - New York: The Overlook Press, 2010. - P. 9. - ISBN 978-1-58567-381-0 .
21. ↑ Nicholas Rankin. Un geniu pentru înșelăciune. - New York: Oxford University Press , 2009. - p. xii. - ISBN 978-0-19-538704-9 .
22. ↑ Zenger H. von. Stratagemele. Despre arta chineză de a trăi și de a supraviețui. - M . : Eksmo, 2004. - T. 1. - S. 11.
23. ↑ Wu Yu în cartea „36 Stratagems in Communication” ( ISBN 780087835X ) scrie, în special: „Amintiți-vă întotdeauna legea fizicii: orice acțiune implică inevitabil o reacție. Trebuie să fii hotărâtor și să nu uiți niciodată nevoia de a-i permite celuilalt să păstreze „fața” (adică să-i respecți demnitatea), iar apoi tu însuți vei dobândi un mare „față” (adică vei fi ținut cu mare respect) . ("永遠 記住 一 個 物理 的 ： 一 種 行為 引起 相對 的 反應 行為。 只要 你 ， 只要 你 留意 給 人 面子 ， 你 會 獲得 的 面子 。。 吳蔚 吳蔚 三十六 中國 中國 中國 中國 中國 中國 計 計 計 計 吳蔚 處世 三十六 中國 中國 中國 中國 中國 中國 計 計 計 計 計 吳蔚 處世 三十六 中國 中國 中國 中國 中國 計 計 計 計 計 吳蔚 處世 三十六 中國 中國 中國 中國 中國 中國 計 計 計 計 計計 HI (發展出版社 2005 ISBN：780087835X)
24. ^ David Lai, A Go Approach To Mastering China's Strategic Concept, Shi , Institutul de Studii Strategice, 2004, p. 3 . Consultat la 21 septembrie 2009. Arhivat din original pe 7 ianuarie 2010. (nedefinit)
25. ↑ Julien, François , A Treatise on Efficiency. M.; Sankt Petersburg: Fondul filozofic din Moscova; Cartea universitară, 1999
26. ↑ Bongard-Levin G. M. Civilizația indiană antică. Istorie, religie, filozofie, epopee, literatură, știință, întâlnire de culturi. M., 2000. S.383
27. ↑ Konrad N. I. Sun Tzu. Tratat despre arta războiului. M. - L., 1950. S.37
28. ↑ Mauch U. Der Listige Jesus. Theologischer Verlag, Zurich, 1992.
29. ↑ Festivalul Stratagem pe site-ul de arte marțiale din Belarus . Data accesului: 24 ianuarie 2009. Arhivat din original la 24 iulie 2009. (nedefinit)
30. ↑ Un exemplu de o serie de cărți despre 36 de stratageme din Taiwan
31. ↑ Clip video pentru piesa „36 Stratagems of Love” . Consultat la 3 octombrie 2017. Arhivat din original pe 4 octombrie 2016. (nedefinit)
32. ↑ Zenger H. von. 36 de stratageme pentru manageri. - M. : Olimp-Business, 2014. - S. 224. - ISBN 978-5-9693-0255-6 .
33. ↑ Maryskin D. A. Noi 36 de stratageme. Formule pentru succes. - Saarbrücken, Germania: Editura Academică LAP LAMBERT, 2015. - P. 72. - ISBN 978-3-659-75882-9 .
34. ↑ Myasnikov V.S. Diplomația tradițională chineză și punerea în aplicare a planurilor strategice ale Imperiului Qing pentru statul rus în secolul al XVII-lea. M. 1977. S. 15-16