Limbi guanche

Limbi guanche
nume de sine ⴳⵓⴰⵏⴰⵛⵀ
Țări  Insulele Canare
stare Limbă moartă
dispărut secolele XVI-XVIII
Clasificare
Categorie limbi africane

Macrofamilia afroasiatică

familie berbero-canară
Scris tifinagh , latină
Codurile de limbă
ISO 639-1 —
ISO 639-2 —
ISO 639-3 gnc
Atlasul limbilor lumii în pericol patru
IETF gnc
Glottolog guan1277

Limbile guanche ( limbi canare ) sunt limbile guanchelor , populația Insulelor Canare , asimilate de spanioli cel târziu în secolul al XVIII-lea . Au supraviețuit câteva sute de cuvinte și propoziții scrise de misionari , precum și inscripții nedescifrate cu litere asemănătoare alfabetului berber Tifinagh (scrierea a fost uitată la sosirea colonizatorilor).

Caracteristici

În termeni gramaticali, limbile Guanche au toate trăsăturile caracteristice ale limbilor berbere-libiene .

În același timp, în fonetica limbilor Guanche, se observă o serie de trăsături care sunt străine nu numai de berber-libian, ci, în general, de limbile afroasiatice : de exemplu, vocalele din tulpinile cuvintelor au jucat un rol semnificativ. rol, în timp ce consoanele ar putea alterna (în limbile afroasiatice, dimpotrivă, baza cuvântului este consoanele, iar vocalele alternează de obicei în timpul flexiunii). Cuvintele guanche aveau o structură silabică deschisă.

O parte din vocabularul limbilor Guanche nu are paralele în alte limbi afroasiatice [1] . Poate că se întoarce la substratul Doberber ( Capsian ) .

Dicționar al limbii Guanche

Misionarii au adunat câteva sute de cuvinte și propoziții de la Guanches , inclusiv nume. În evidențele cronicarilor europeni, s-au păstrat peste 1000 de cuvinte individuale (în mare parte termeni culturali, toponime și antroponime ) și aproximativ 30 de fraze nedescifrate, precum și vocabularul de substrat al dialectului modern al spaniolei canare.

Cifrele în limbile Guanche

Pornind de la limba Sedeño, există o „schimbare cu unu” a numerelor istorice 5,6,7 (care se transformă în 6,7,8 respectiv). Cifrele 4,5 în unele limbi sunt împrumuturi arabe.

numeral Recco
(1341)		 Cairasco
(cântec, 1582)		 Cedeño
(c. 1685)		 Marin de Cubas
(1687, 1694)		 Sosa
(copie din 1678)		 Abreu
(atribuit la 1632)		 Reyes
(reconstrucție din 1995)		 proto-berber
unu gol* *fi ben, ven-ir- becen~been, ben-ir- ben, ben-ir- fost (ben?), ben-i- *wên *yiwan
2 smetti, smatta- *zâmbește lin, lin-ir- lin, sin-ir-~lin-ir- lini (sijn) lini, lini- *fiu *păcat
3 amelotti, amierat- *amat amiet amie~amiat, am-ir- amiat (amiet) amiat *amiat *karad
patru acodetti, acodat- *aco arba arba arba arba *akod *hakkuz
5 simusetti, simusat- *somus canza~canse canza cansa canza *sumus *sammus
6 sesetti, sesatti- ? sumus sumui~sumus sumus smmous *sed *sadis
7 satti *a stabilit sat sat sat (sa) sat *sa *sah
opt tamatti *tamo a stabilit a stabilit a stabilit a stabilit *tam *tam
9 alda marava,

nait

? acet~acot un pat un pat un pat *aldamoraw *tizah~tuzah
zece marava *marago marago marago marago marago *maraw~maragʷ *maraw

Vezi și

Note

  1. ↑ Limbi Asiei și Africii, vol. 4, partea 2. M. 1989

Literatură

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii
În cataloagele bibliografice