Catherine | |
---|---|
Origine | greacă |
Gen | feminin |
Sensul etimologic | neinstalat [1] |
Alte forme | Katerina |
Productie forme | Ekaterinka, Katya, Katyukha, Katyusha, Katyunya, Katunya, Katyura, Katyusya, Katyulya, Katyakha, Katyasha, Katya, Rina, Katerinka [2] |
Analogi în limbi străine |
gaelică Catriona
Mar. Kachiri udm. Katyirna slovenă Katarina |
Articole similare |
|
Ekaterina este un nume personal feminin rusesc . Conform celei mai comune versiuni, se întoarce la altă greacă. Αἰκατερίνη [ai̯kateˈriːnɛː] - „veșnic pur”; gr . καθαρή - „pur, imaculat” [3] [4] . În „ Dicționarul etimologic al limbii ruse ” de Max Fasmer , versiunea conexiunii cu Καθαρίνη este marcată ca eronată [5] . Dicționarul Oxford al numelor personale indică faptul că etimologia numelui Αἰκατερίνη rămâne neclară [1] .
Forma colocvială comună a numelui este Katerina , forma scurtă comună este Katya [3] .
Numele Αἰκατερίνη ( Αἰκατερῖνα ) este asociat cu Ecaterina din Alexandria , o martiră creștină timpurie care, potrivit legendei, a suferit pentru credința ei în timpul împăratului Maximin Daza (începutul secolului al III-lea ); a devenit unul dintre cei mai venerati sfinți din tradiția creștină. Primele informații despre sfânt datează dintr-o perioadă destul de târzie - secolele VI - VII ; autenticitatea istorică a Sfintei Ecaterina este subiect de dezbatere [6] . Din biografiile timpurii, numele ei a început să fie interpretat în contextul conceptului grecesc καθαρή („pur”; în transliterație latină - katharon), ceea ce a dus la apariția fonemului -th- în traducerile latine ale numelui, care a fost inițial absent în nume (numele în latină a început să fie scris Catharina ). Potrivit unei alte ipoteze, etimologia numelui se întoarce la numele lui Hecate ( Ἑκάτη ), vechea zeiță greacă a luminii lunii și patrona vrăjitoriei ; cu toate acestea, conform Oxford Dictionary of Personal Names, presupunerea este insuportabilă [1] .
În Rusia , numele Catherine până la mijlocul secolului al XVII-lea a aparținut numelor rare. La recensământul de la Moscova din 1638 sunt menționate 441 de femei, dintre care 12 sunt purtătoarea numelui, majoritatea străine care locuiau în Cartierul German [7] . Popularizarea numelui a fost promovată de țarul Alexei Mihailovici , care și-a numit fiica, născută în 1658, cu numele Catherine . Cu puțin timp înainte de acest eveniment, Sfânta Ecaterina din Alexandria i-ar fi apărut țarului în vis cu vestea nașterii fiicei sale; în cinstea nașterii ei, suveranul a poruncit întemeierea unei mănăstiri în locul unde a primit vestea cea bună (vezi schitul Ecaterinei ) [6] . Astfel, numele a intrat în lista numelor regale , ceea ce nu a putut decât să îi afecteze popularitatea. În același timp, prevalența sa foarte mare în Europa de Vest în secolul al XVII-lea a afectat și creșterea simpatiei pentru nume în Rusia. La începutul secolelor XVII-XVIII, frecvența numelui în orașe era deja de la 20 la 45 de purtători ai numelui într-o mie consemnată [7] .
Prințesa Ekaterina Alekseevna , fiica lui Alexei Mihailovici și sora lui Petru I , a devenit în 1708 nașa (nașa) Martei Skavronskaya , amanta lui Petru (și în viitor soția sa, iar după moartea soțului ei, împărăteasa domnitoare), care și-a primit numele ortodox Catherine tocmai în onoarea surorii regelui. Domnia Ecaterinei I a fost de scurtă durată (1725-1727), dar numele a primit cel mai înalt statut social. Fiica lui Petru I și Ecaterina, Elizaveta Petrovna , a ajuns la putere în 1742 și s-a ocupat imediat de problema moștenitorului tronului. Deoarece nu avea proprii ei copii, împărăteasa și-a anunțat succesorul pe nepotul ei (fiul surorii ei Anna Petrovna ) Karl Peter Ulrich de Holstein-Gottorp (viitorul împărat Petru al III-lea). A fost adus în Rusia și botezat în Ortodoxie sub numele de Petru Fedorovich. În 1745, Elizaveta Petrovna l-a căsătorit cu prințesa germană Sophia Frederica Augusta din Anhalt-Zerbst . Deoarece împărăteasa avea „propriul” moștenitor Petru, ea dorea să o aibă „propria” Catherine ca soție - prințesa a fost botezată Ekaterina Alekseevna (mai târziu împărăteasa Ecaterina a II-a). Astfel, Elizaveta Petrovna a reprodus în mod deliberat numele părinților ei în numele moștenitorilor tronului Rusiei [8] [9] .
Domnia Ecaterinei a II-a, care l-a răsturnat pe ghinionicul soț Petru al III-lea în 1762, a fost neobișnuit de lungă (34 de ani) și, în general, stabilă din punct de vedere politic; a fost numită „epoca de aur a Ecaterinei”, adică perioada de glorie a Imperiului Rus [10] . Numele Catherine a devenit foarte popular; în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, a fost printre cele mai comune nume în rândul femeilor nobile . Așadar, în lista doamnelor de curte și domnișoarelor de onoare pentru 1802 (născute în cea mai mare parte între 1750 și 1785), numele se află pe locul doi după numele Anna . Printre elevii Institutului Smolny din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea - începutul secolului al XIX-lea, frecvența numelui a fost de 113 la mie. Numele a devenit solicitat în clasele inferioare ale societății ruse, deși în secolul al XVIII-lea frecvența sa în mediul țărănesc sau negustor era mult mai mică. Deci, printre femeile țărănești din districtul Mozhaisk , a fost de 31 la mie, printre femeile țărănești din districtul Krasnoslobodsky - 34; negustorii din Kolomna - 30, negustorii din Moscova - 46. După cum a remarcat V. A. Nikonov , dinamica numelui în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a fost multidirecțională în diferite clase: dacă frecvența creștea în rândul femeilor nobile, atunci femeile țărănești au scăzut. [7] .
În secolul al XIX-lea, dinamica frecvenței s-a schimbat din nou; numele și-a schimbat treptat conotația socială, trecând în categoria denumirilor populare mai obișnuite (instalându-se în clasele inferioare sub forma colocvială Katerina ) [11] . Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, a devenit unul dintre cele mai populare nume feminine, deși rar întâlnit în rândul nobilimii. La Moscova , în perioada 1900-1909, conform lui A. Ya. Shaikevich , numele Ekaterina era pe locul 4 în popularitate, frecvența sa era de 63 la mie [12] .
În cea mai mare parte a secolului XX, numele Catherine nu a fost inclus în categoria numelor la modă. Conform informațiilor culese de A. V. Superanskaya și A. V. Suslova cu privire la numele nou-născuților din Leningrad de-a lungul mai multor decenii, frecvența numelui a avut o dinamică slăbită până în anii 1960 . Dacă în anii 1920-1930 frecvența era de 35 la mie, atunci printre cei născuți în anii 1940-1950 era 9 [13] . Statisticile pregătite de V. A. Nikonov pentru mai multe regiuni din centrul Rusiei privind numele nou-născuților în 1961 arată că numele la începutul anilor 1960 era mai frecvent în rândul sătenilor decât în rândul orășenilor. În orașe, frecvența a fost modestă și a variat de la 2 (în Kursk și Ulyanovsk ) și 3 (în Vladimir , Kaluga și Penza ) la 4 și 7 la mie (în Tambov și Kostroma ). În zonele rurale din regiunile Kostroma și Kursk , au fost notate valorile maxime ale frecvenței - 12 și 20; totuși, în zonele rurale ale unui număr de regiuni - Ulyanovsk , Samara , Tambov și Kaluga - au fost înregistrate aceleași rate de frecvență scăzută ca și în orașe: 2, 3, 4 și, respectiv, 6 [14] .
Fosta popularitate a numelui a revenit în anii 1970-1980. După cum au remarcat Superanskaya și Suslova, frecvența numelui Ekaterina în anii 1980 în Leningrad a fost înregistrată la un nivel foarte ridicat - 92 la mie; ceea ce a dat motive pentru a o include în categoria denumirilor de distribuție în masă [13] . La Moscova, în perioada 1978-1981, numele a fost pe locul 10 printre cele mai populare nume; frecvența sa în acest caz a ajuns la 42 [15] . Fascinația crescândă față de nume l-a făcut din nou unul dintre cele mai populare nume feminine. Deci, în Iaroslavl în 1991-1994, numele într-unul dintre cartierele orașului a fost pe primul loc printre numele nou-născuților cu o frecvență de 179; într-o altă zonă a orașului frecvența era de 86 [16] .
În anii 2000, situația în ansamblu nu s-a schimbat. La Moscova, de exemplu, în 2005 frecvența unui nume a fost fixată la 47; acest lucru a permis numelui să devină al cincilea în lista celor mai la modă nume (numele Anastasia , Maria , Anna , Daria prezentau valori ridicate ) [17] . În 2006 și 2007, numele din capitală s-a clasat pe locul 7 în clasament. În Sankt Petersburg , în 2005-2007, numele a fost fixat pe locul 6 în lista numelor populare pentru nou-născuți (în 2008-2009, poziția numelui a scăzut în fiecare an cu un punct) [18] . În Teritoriul Khabarovsk în 2009, numele a fost și printre cele de masă: frecvența sa a ajuns la 35, ceea ce i-a asigurat locul 6 printre cele mai la modă nume [19] .