Luva

Luva sau Luvah (Luvah) este unul dintre personajele principale din mitologia complexă a lui William Blake . Luva este unul dintre cele patru aspecte principale ale omului, așa-numitele „Zoas” (Zoas), Fiara Orientului, simbolizând pasiunile și emoțiile omului. Numele lui este probabil derivat de la „amant” (amant). El este conducătorul lumii emoțiilor, Prințul Iubirii. [unu]

Locul lui este în Inima unei persoane, sau în Centru, „veșnic inaccesibil”. [2] Trăiește în tărâmul Beulah , simțul său este mirosul, [3] metalul său este argint, elementul său este focul, arta lui este muzica, orașul său catedrală este Londra . Emanatia lui (sau partea feminina) este Vala (frumusetea naturala, personificarea Naturii). Ei se despart atunci când Vala a conceput din Albion și „a dat naștere pe primul născut din Spawnul lui Urizen , Prințul Luminii”. [4] În același timp, „O despărțire minunată într-un bărbat / Și o femeie a apărut înaintea ochilor unui Bărbat. Iar Omul Căzut s-a dat înapoi înspăimântat, / Numindu-le Luva și Vala. [5]

Luva este ucigașul uriașului Albion („Omul etern”). Lupta lui Luva cu Urizen pentru puterea asupra Omului conduce lumea și Omul la „declin”. În lumea căzută, Luva devine un Orc rebel , prima ființă umană care i-a avut pe Los și Enitharmon ca părinți pământeni .

Luva este strâns asociată cu Isus , întruparea Iubirii în formă umană. Luva poartă și o coroană de spini și este, de asemenea, răstignită pe cruce.

În operele lui Blake, Luva apare pentru prima dată în poemul „Cartea lui Tel” (1789), unde „schimbă caii la izvoarele de aur”. [6]

Note

  1. Damon, p. 255 .
  2. Ierusalim 31:24
  3. Ierusalim 98:17
  4. „Vala a fost însărcinată și a născut pe Urizen Prințul luminii / Primul născut din generație”. Vala sau Patru Zoa, Noaptea VII 83:12-13
  5. Ibid 83:13-15
  6. Tel 3:7-8

Link -uri

Literatură