Noapte pe calea ferată galactică

Noapte pe calea ferată galactică , cunoscută și sub numele de Noaptea pe trenul fluviului de argint (銀河鉄道の夜, Ginga tetsudo: no yoru )  , este un film anime din 1985 regizat de Gisaburo Sugiya , bazat pe basmul cu același nume de Kenji Miyazawa . [4] [5] . Filmul are un element suprarealist pronunțat [6] și pune întrebări despre viață și moarte.

Titlu

Titlul internațional al filmului „Noapte pe calea ferată galactică” provine din traducerea în limba engleză (există variante Night on the Milky Way Railway , Night on the Galactic Railroad și Night Train to the Stars ) [7] . Totuși, titlul poveștii originale folosește expresia „Râul de argint” (un sinonim poetic pentru Calea Lactee ), care joacă pe imaginea râului și a curgerii apei [5] , ceea ce este important în contextul complot.

În plus, filmul are o dublare originală în esperanto a titlului . Acesta este un omagiu adus lui Kenji Miyazawa, care a fost un pasionat de esperanto din motive ideologice [8] și a împrumutat adesea cuvinte din el în scrierile sale. Toate textele și inscripțiile care apar în cadru sunt date în această limbă: într-una dintre scene puteți vedea inscripția Dio, pli apud vin („ Mai aproape, Doamne, de Tine ”).

Intriga și caracteristici artistice

Filmul povestește despre călătoria a doi tineri prieteni Giovanni și Campanella într-un tren misterios care trece prin spațiul cosmic. La opriri se urcă în tren pasageri despre care în timp devine clar că în realitate sunt deja morți. Conversațiile cu pasagerii și călătoria fără grabă a tinerilor formează intriga filmului.

Povestea în sine poate fi descrisă ca o pildă . În conformitate cu aceasta, creatorii au optat pentru o estetică narativă și vizuală care nu este tipică anime-ului, dar care amintește de realismul magic . O trăsătură caracteristică a filmului este apartenența la specii a personajelor principale - pisici antropomorfe. Nu este explicat în niciun fel în filmul în sine și nu provine din basmul original. În film există și personaje umane, dar acest lucru nu provoacă nicio disonanță pentru personajele în sine. Ulterior, regizorul Gisaburo Sugii a folosit această tehnică în filmul Viața lui Budori Gusuko , tot o adaptare după opera lui Miyazawa.

Originea pisicilor se explică prin fantezia mangaka Hiroshi Masumura , pentru care sunt un personaj preferat [9] . În munca sa, a creat lumea „țara Atagulului”, în care trăiesc oamenii și pisicile. Potrivit mangaka, aspectul „țării Atagul”, la rândul său, a fost inspirat din basmul lui Miyazawa „Ginde și o pisică de munte” [10] . Manga lui Masumura a influențat puternic adaptările cinematografice ale lui Kenji Miyazawa. Viața lui Budori Gusuko și drama biografică Spring and Chaos au fost realizate în același stil :

Gisaburo Sugii: Ai intenționat inițial să folosești pisici când te-ai gândit prima dată să te adaptezi?
Hiroshi Masumura: La început am vrut să desenez oameni, dar nu mă pricep prea bine la desen. Dar nu cred că aș face o manga cu oameni chiar dacă aș putea să desenez. În clipa în care adaugi o față umană poveștii, întreaga experiență se schimbă. Începe să fie definit prin imaginea pe care am desenat-o. Am vrut să evit asta. Nu m-aș gândi atât de mult la asta dacă istoria nu ar însemna atât de mult pentru mine [10] .

Estetica vizuală a filmului este, de asemenea, necaracteristică anime-ului și amintește de arta europeană din perioadele Art Nouveau și Modernism [6] . Natura experimentală a componentelor vizuale și narative este confirmată de acordarea Premiului Noburo Ofuji „pentru excelență și inovație în filmele de animație” [11] .

Kenji Miyazawa, prin creativitate, a expus postulatele unui concept religios, pe care l-a dezvoltat pe baza propriei înțelegeri a budismului și creștinismului [10] , deci acest aspect este important pentru înțelegerea filmului. Povestea în sine, Night on the Train on the Silver River, a fost scrisă de Miyazawa sub influența unei crize personale profunde cauzate de moartea surorii sale mai mici Toshi. Regizorul filmului, Gisaburo Sugii, a vrut, pe de o parte, să excludă motivele religioase prea evidente, dar, pe de altă parte, dimpotrivă, le-a subliniat prin introducerea unor personaje noi care lipseau în basmul original: „ideea al scenaristului Minoru Batsuyaku : un operator radio orb care aude toate nenorocirile lumii » [10] .

Roluri exprimate

Muzică

Filmul a fost compus de Haruomi Hosono, membru al importantei trupe electronice Yellow Magic Orchestra . Coloana sonoră Nokto De La Galaksia Fervojo a fost lansată pentru prima dată pe un disc de vinil separat în 1985 și de atunci a fost relansată pe diverse medii [13] (a nu se confunda cu albumul din 1996 cu același nume al compozitorului Jo Hisaishi , inspirat și el de basmul lui Miyazawa [14] ).

Titlurile compozițiilor și semnăturile de pe coperta ediției sunt date în esperanto. În partea de jos a părții din față a plicului puteți citi fraza:

Așadar, dragilor, știți ce este cu adevărat acest alb ceresc, ce se numește râu sau lapte vărsat?

Titlurile melodiilor contează și ele. Ele se referă atât la termeni astronomici , cât și la conceptul religios al autorului, care a fost dezvoltat de Miyazawa, amestecând budismul și creștinismul [8] [10] [15] .

Ediția specială din 2018 de la Teichiku Records a inclus 2 CD-uri (24 de piese pe prima și 15 pe a doua) și a ajuns pe locul 38 în topurile Oricon [16] [17] .

Producție și lansare

Realizatorii de film s-au impus ca experimentatori de artă. Printre aceștia se numără însuși regizorul Gisaburo Sugii, care a lucrat la anime-ul de artă Belladonna of Sadness , și compozitorul Haruomi Hosono, un celebru muzician electronic, și scenaristul Minoru Betsuyaku, un dramaturg de teatru care a atras atenția prin lucrări de avangardă în anii 1960. Filmul a fost produs cu sprijinul studiourilor de animație Group TAC și Gallop . A avut premiera în cinematografe pe 13 iulie 1985 datorită Nippon Herald Films.

Night on the Galactic Railroad a fost lansat pentru prima dată pe VHS și LaserDisc în seria Asahi Video Library [18] . DVD- urile americane au fost puse în vânzare în 2001 de la US Manga Corps (Central Park Media). Formatul era 1.33:1 (4:3), iar sunetul era Dolby Digital 2.0. Suplimentele includ meniul Hărți Galaxy, previzualizare, trailer, biografia de 10 pagini a lui Kenji Miyazawa, galerie de imagini, scenariu DVD-ROM, actori vocali și informații despre producție. Discul este destinat tuturor regiunilor [19] . Deoarece anime-ul nu fusese încă remasterizat de când a fost difuzat pentru prima dată în 1985, vârsta era deja afișată. Transmisia a fost bună, dar a existat o oarecare agitație, mai ales în timpul creditelor de deschidere. Petele și zgârieturile sunt vizibile, există granulare, paleta de culori este plictisitoare. Designul personajelor (pisici antropomorfe) nu a fost pe placul tuturor. Dacă intriga pare interesantă, atunci defectele din imagine nu vor distra prea atenția. De asemenea, filmul nu a fost lansat inițial ca ecran complet, ci mai aproape de ecran lat de 1,66:1. Calitatea sunetului este satisfăcătoare, fără defecte evidente. Chiar și la volum mare, zgomotul alb este neglijabil [20] . Muzica filmului este neobișnuită și nearmonioasă pe alocuri, amintește mai mult de compozițiile lui Wendy Carlos decât de muzica anime tipică. Dublul în limba engleză este de înaltă calitate, ceea ce este rar când vine vorba de Central Park Media. Acest lucru se datorează participării lui Crispin Freeman (Campanella) și Veronica Taylor (Giovanni). Subtitrările sunt aproape de traducerea corectă [21] .

O schimbare majoră a venit în 2014, când Kadokawa a lansat DVD-uri și Blu-ray- uri remasterizate pentru cea de-a 80-a aniversare a muncii lui Miyazawa și la cererea populară. Raportul de aspect era deja 16:9 ( LB ), sunetul, respectiv, era Dolby Digital 5.1 și 2.0, precum și DTS -HD Master Audio 5.1 și 2.0 [22] . #48 în topurile Oricon [23] . Drept urmare, Discotek Media a achiziționat o licență în SUA în 2015 [24] . În 2016, a apărut Blu-ray-ul american [25] . În 2018, Crunchyroll a adăugat anime în catalogul lor [26] .

Critica

Filmul este primit pozitiv de critici. Clasat pe locul 60 pe lista celor mai bune 100 de filme anime conform revistei Paste [27] . Locul 94 în topul celor mai bune 100 de filme de animație conform recenzenților Time Out New York [28] . Justin Sevakis, fondatorul Anime News Network , a publicat o recenzie sub Buried Treasure [29] . În 1986, filmul a fost distins cu Premiul Noburo Ofuji „pentru excelență și inovație în filmul de animație” [11] [30] .

Enciclopedia Jonathan Clements și Helen McCarthy consideră că anime-ul este o fantezie întunecată, dar delicată, care este un film complex, dar plin de satisfacții, cu o animație și o scriere grozave. Călătoria prin Calea Lactee simbolizează moartea și renașterea bazată pe credințele lui Miyazawa despre nichiren , creștinism și istoria naturală. Giovanni a plecat acasă, dar Campanella a avut o altă destinație - este mort în lumea reală. Gisaburo Sugii nu se teme de acțiunea lentă și își ia libertăți cu versurile atunci când este nevoie. Personajele sunt transformate în pisici pentru a ușura tragedia și pentru a accepta cu calm realitatea. În lucrarea originală, calea ferată este folosită ca metaforă a călătoriei vieții. Filmul arată acest lucru cu o atenție excepțională la detalii: locomotiva și gările sunt la fel de convingătoare ca și cele reale, iar frumusețea poetică a imaginilor se îmbină cu această bogăție pentru a da o puternică încărcătură emoțională unui drum lung. Muzica lui Hosono se potrivește perfect cu „frumusețea halucinogenă”, dar este inferioară refrenului „Aleluia” din „ Mesia ” a lui Händel . Poate fi comparat cu Galaxy Express 999 și A Chinese Ghost Story: The Tsui Hark Animation . În 1996, regizorul Kazuki Omori a regizat lungmetrajul Night Train to the Stars [31] .

Brian Camp a scris că adaptarea celebrei opere literare este foarte emoționantă. Filmul este realizat cu atenție dintr-o carte familiară școlarilor japonezi, cu un design simplu și culori pastelate. Cei trei copii sunt victime ale Titanicului și provin dintr-o altă lume. Vechiul tren de pasageri este foarte asemănător cu cel în care circulă Tetsuro și Maitel de la Galaxy Express 999 , cu aceleași geamuri, scaune căptușite și lambriuri din lemn. Însuși Leiji Matsumoto a fost inspirat de povestea originală a lui Miyazawa când a creat franciza. Ca toate anime-urile triste, Night on the Galactic Railroad se apropie de Grave of the Fireflies , care nu ascunde adevărul dur. Cel mai emoționant moment: cel mai tânăr pasager îl ia pe Giovanni de mână și insistă să rămână, deși este deja timpul să plece. Ce s-a întâmplat cu Campanella este inevitabil, dar au explorat universul împreună [32] .

Lucrarea lui Kenji Miyazawa este plină de personaje strălucitoare și imagini neobișnuite, complotul conține idei originale și profunde. Dacă în Japonia lucrările sale au primit peste 10 adaptări anime, în Rusia autorul este puțin cunoscut. Night on the Galactic Railroad ocupă un loc special și este considerată cea mai bună lucrare a lui Miyazawa. Acesta este parțial un roman autobiografic - Kenji a venit cu ideea de a scrie o carte în timp ce călătorește cu trenul în jurul Sahalinului. Scriitorul a fost foarte supărat de moartea surorii sale iubite, așa că a umplut povestea cu tristețe și un sentiment de pierdere, care a fost transmis și în film. Group TAC a fost renumit ca unul dintre studiourile de succes care au produs anime bazate pe basme. Creatorii au făcut un pas riscant și au făcut ca personajele principale pisici umanoide, așa că versiunea „Calei ferate Galactice” poate fi considerată un blănos . Totuși, spre deosebire de majoritatea anime-urilor moderne, adaptarea cinematografică este complet lipsită de kawaii și este realizată într-un stil serios, uneori sumbru și deprimant, iar aspectul personajelor este uneori înspăimântător. Vizualizarea este plină de tonuri reci. Animația a fost realizată la un nivel decent, nu s-au observat repetări sau mișcări bruște. Oamenii sunt desenați într-o manieră caracteristică anilor 1980. În ceea ce privește intriga, este un set de nuvele. Dacă prima treime, care povestește despre viața lui Giovanni, despre familia sa și despre relațiile cu semenii, este simplă și de înțeles, atunci linia centrală - o călătorie prin Calea Lactee - este mai mult o colecție de imagini greu de descifrat decât o poveste armonioasă și logică. Grupul TAC a transferat spiritul cărții aproape neschimbat, ceea ce a dat efecte secundare - fără a cunoaște originalul, nu totul va fi clar [33] .

Criticul de film Boris Ivanov a numit filmul o poveste poetică despre călătoria a doi prieteni pe o cale ferată care se întinde spre cer și conduce oamenii prin testele sufletului [34] , iar recenzentul site-ului THEM Anime a acordat filmului 3 din 5 stele:

Merită să petreceți o jumătate de zi vizionată. Greșeala constă în comparația cu o altă operă importantă a lui Sugiya - epicul „ Povestea lui Genji ”, și cu atât mai mult cu Street Fighter II: The Animated Movie . „Noaptea pe calea ferată galactică” este destinat copiilor, deși se bazează pe povestea lui Miyazawa despre moarte. Cu toate acestea, orice copil nu va avea suficientă atenție pentru a trece prin toate până la capăt. Copiii moderni, obișnuiți cu desenele animate Disney și jocurile pe calculator, nu vor înțelege complexitatea intrigii, nu vor adormi sau nu vor pleca după o jumătate de oră. Dacă acordați anime-ului timpul potrivit, puteți învăța o lecție. Dar tempo-ul lent, imaginile halucinatorii depășite și muzica îl împiedică să devină clasicul care ar trebui să fie. Mai degrabă, interesul apare din curiozitatea artistică. De asemenea, sunt recomandate A Little Snow Fairy Sugar , Pita Ten , Spring and Chaos și Greywing Alliance [ 35 ] .

Note

1. ↑ Cuvântul „tenkirin” ( Jap. 天気輪) a fost inventat de însuși Kenji Miyazawa ( Miyazawa, K. Night on the train on the Silver River. - M., 2019. - P. 449, nota 139). Nu se știe exact ce a vrut să spună. În povestea lui Miyazawa, Ekaterina Ryabova a tradus numele „tenkirin no hashira” (天気輪の柱) ca „Turnul stației meteo” ( Miyazawa, K. Night on the train on the Silver River. - p. 449) și în manga de Hiroshi Masumura - ca „stâlp al roții vremii” ( Masumura, H. Night on the Galactic Railroad. Bazat pe romanul lui Kenji Miyazawa. - Alt Graph, 2020. - P. 33, 147).

1. ↑ Night on the Galactic Railroad Blu-ray Discotek Media . Preluat la 2 martie 2021. Arhivat din original la 9 martie 2021. (nedefinit)
2. ↑ Train de nuit dans la voie lactée (1985) - Blu-ray
3. ↑ Gisaburo Sugii . Preluat la 2 martie 2021. Arhivat din original la 28 februarie 2021. (nedefinit)
4. ↑ Kenji Miyazawa „O noapte pe trenul Silver River” . Arhivat pe 11 mai 2019 la Wayback Machine
5. ↑ 1 2 Ekaterina Ryabova. Noapte pe trenul Silver River de Kenji Miyazawa. Comentariul traducătorului  (rusă)  // Istari benzi desenate  : publicație pe Internet. - 2019. Arhivat la 18 ianuarie 2021.
6. ↑ 12 Paul Roquet . Anime și subiectivitatea cosmică: Anime și subiectivitatea cosmică  // Reprezentări. - 2014. - T. 128 , nr. 1 . — S. 124–158 . — ISSN 0734-6018 . - doi : 10.1525/rep.2014.128.1.124 . Arhivat 9 octombrie 2020.
7. ↑ Eric Margolis. Across Space & Time: Traducerea „Noaptea pe calea ferată galactică”  (engleză) . Metropolis Japan (2 august 2019). Preluat la 3 martie 2021. Arhivat din original la 16 ianuarie 2021.
8. ↑ 1 2 Marina Aleksandrova. Kenji Miyazawa este profesor și povestitor . Regnum (27 august 2018). Preluat la 1 martie 2021. Arhivat din original la 27 august 2018. (Rusă)
9. ↑ Noapte pe calea ferată galactică . Preluat la 3 martie 2021. Arhivat din original la 27 februarie 2021. (nedefinit)
10. ↑ 1 2 3 4 5 Gisaburo Sugii vs. Hiroshi Masumura . www.pelleas.net . Preluat: 27 februarie 2021. (nedefinit)
11. ↑ 1 2 . _  芸能ニュースならザテレビジョン(jap . ) Preluat: 27 februarie 2021.
12. ↑ Nokto De La Galaksia Fervojo . Preluat la 2 martie 2021. Arhivat din original la 30 iunie 2016. (nedefinit)
13. ↑ Haruomi Hosono - Nokto De La Galaksia Fervojo . Discogs (7 iulie 1985). Preluat la 27 februarie 2021. Arhivat din original la 20 decembrie 2019. (Rusă)
14. ↑ Joe Hisaishi - Nokto De La Galaksia  Fervojo . discogs .
15. ↑ Oksana Shtyk. Non-Children's Tales of Japan, Miyazawa K., prefața traducătorului / Translator și compilator Oksana Shtyk. - Moscova: World of Childhood Media, 2010. - P. 5-12. — 79 p. — ISBN 987-5-9993-00-44-7.
16. ↑ 銀河鉄道の夜・特別版. Preluat la 4 martie 2021. Arhivat din original pe 8 noiembrie 2020. (nedefinit)
17. ↑ 銀河鉄道の夜・特別版. Oricon . Preluat: 4 martie 2021. (nedefinit)
18. ↑ 銀河鉄道の夜【劇場版】 VHS
19. ↑ Night On The Galactic Railroad Central Park (1985) / Region All . Preluat la 4 martie 2021. Arhivat din original la 9 mai 2015. (nedefinit)
20. ↑ Noapte pe  calea ferată galactică . DVD Times (18 august 2003). Preluat: 6 martie 2021.
21. ↑ Mike Toole. Noapte pe calea ferată galactică  . Anime Jump (18 octombrie 2003). Preluat: 4 martie 2021.
22. ↑ 「銀河鉄道の夜」Blu-ray&DVD . Preluat la 2 martie 2021. Arhivat din original la 31 iulie 2016. (nedefinit)
23. ↑ 銀河鉄道の夜 Blu-ray . Oricon . Preluat: 4 martie 2021. (nedefinit)
24. ↑ Discotek Ads Free!, Robot Carnival, Vampire Hunter D Bloodlust, Mai multe . Preluat la 4 martie 2021. Arhivat din original la 29 noiembrie 2020. (nedefinit)
25. ↑ Blu-ray Night on the Galactic Railroad . Preluat la 4 martie 2021. Arhivat din original la 13 noiembrie 2021. (nedefinit)
26. ↑ Crunchyroll adaugă „Key the Metal Idol” și încă 5 la Anime Catalog . Preluat la 4 martie 2021. Arhivat din original la 11 mai 2019. (nedefinit)
27. ↑ Toussaint Egan, Jason DeMarco . Cele mai bune 100 de filme anime din toate timpurile  (engleză) , Paste  (10 august 2019). Arhivat din original pe 2 ianuarie 2021. Preluat la 3 martie 2021.
28. ↑ Cele mai bune 100 de filme animate realizate vreodată  , Time Out (  29 martie 2016). Arhivat din original pe 25 iunie 2018. Preluat la 3 martie 2021.
29. ↑ Comoara îngropată - Noapte pe calea ferată galactică  . Anime News Network . Preluat la 27 februarie 2021. Arhivat din original la 25 ianuarie 2021.
30. ↑ Mainichi Film Concours (1986) . IMDb . Preluat: 27 februarie 2021. (nedefinit)
31. ↑ Clements J., McCarthy H., 2006 , p. 448.
32. ↑ Tabăra, 2007 , p. 250-252.
33. ↑ Lev Vlasenko. Anime Classic: Night on the Galactic Railroad (Ginga Tetsudou no Yoru) . AniMag (1 noiembrie 2007). Data accesului: 17 aprilie 2021. (Rusă)
34. ↑ Ivanov B. A., 2001 .
35. ↑ Carlos Ross. Noapte pe calea ferată galactică  . EI Anime . Preluat la 3 martie 2021. Arhivat din original la 28 februarie 2021.

Literatură

• Brophy, P. 100 Anime (Ghiduri de ecran  ) . - Londra: Bloomsbury Academic , 2005. - 272 p. — ISBN 978-1844570843 .
• Brian Camp. Night on the Galactic Railroad // Anime Classics ZETTAI! 100 de capodopere japoneze de animație obligatorie / Brian Camp, Julie Davis. - Berkeley, California: Stone Bridge Press, 2007. - P.  249-252 . — 408 p. — ISBN 978-1-933330-22-8 .
• Clements J. , McCarthy H. Enciclopedia Anime: Un ghid pentru animația japoneză din  1917 . — Ediție revizuită și extinsă. - Berkeley, CA: Stone Bridge Press , 2006. - P. 448. - ISBN 978-1933330105 .
• McCarthy H. 500 de filme anime esențiale: Ghidul final . — New York: Harper Design , 2009. — ISBN 978-0061474507 .
• Stuckmann, C. Anime Impact: Filmele și spectacolele care au schimbat lumea animației japoneze  (engleză) . — Miami: Mango Publishing, 2018. — 350 p. — ISBN 978-1633537323 .
• Ivanov B. A. Introducere în animația japoneză . - Ed. a II-a. - M . : Fondul de dezvoltare a cinematografiei; ROF „Centrul Eisenstein de Cercetare a Culturii Filmului”, 2001. - 336 p. - ISBN 5-901631-01-3 .
• Masumura, H. Noaptea pe calea ferată galactică. Bazat pe romanul lui Kenji Miyazawa. Traducere: Ekaterina Ryabova. - Alt Graph, 2020. - 324 p. - ISBN 978-5-905295-68-3 .
• Miyazawa, K. Noapte pe trenul Silver River: [sâmb.] / Kenji Miyazawa; pe. din japoneză E. Ryabova. — M. : Istari Komiks, 2019. — 496 p. - ISBN 978-5-907014-69-5 .

Link -uri

• Anime „Noapte în tren pe râul de argint”  (engleză) la enciclopedia Anime News Network
•  Noapte de anime pe trenul Silver River la AniDB

Site-uri tematice	AllMovie AniDB rețeaua de știri anime ČSFD Afinitate de film Baza de date de filme pe Internet Rosii stricate