Președintele Republicii Moldova

Președintele Republicii Moldova
Matrite. Președintele Republicii Moldova
Standardul Președintelui Moldovei
Postul este ocupat de Maya G. Sandu din 24 decembrie 2020
Denumirea funcției
Forma de recurs	Excelența Sa
Şedere	Palatul Prezidenţial din Chişinău
Numit	pe baza rezultatelor alegerilor directe (1990-2000, din 2016), Parlament (2000-2016)
Mandat	4 ani, nu mai mult de două mandate
A apărut	3 septembrie 1990 [1]
Primul	Mircea Snegur
Site-ul web	prm.md/rus

Portal: Politică

Republica Moldova

Articol din seria Sistemul politic al Moldovei

Sistem politic Constitutia Moldovei Președintele Moldovei Maya Sandu Biroul Președintelui Guvern Prim-ministru Natalia Gavrilitsa secretar de externe Nicolai Popescu Ministrul Apărării Anatoly Nosy Forte armate Parlament deputați deputați Președintele PM Igor Grosu Sistem juridic Curtea Constititionala Curtea Supremă de Justiție Curtea Superioară de Arbitraj Biroul procurorului Divizie administrativă Municipiul Zonă Oraș reședință Oraș Comuna Sat resedinta Sat Transnistria Găgăuzia Bashkan Adunarea Populară a Găgăuziei Comitetul Executiv al Găgăuziei Sistemul politic Partide politice Referendum : 1994 • 2010 • 2019 Alegeri parlamentare : 1990 • 1994 • 1998 • 2001 • 2005 • aprilie 2009 • iulie 2009 • 2010 • 2014 • 2019 • 2021 Alegeri prezidentiale : 1991 • 1996 • 2016 • 2020 Politica internă Politica externa Politica economică externă Organizatii internationale

Președintele Republicii Moldova ( Mold. Președintele Republicii Moldova ) - conform Constituției , este șeful Republicii Moldova , reprezintă statul și este garantul suveranității, independenței naționale, unității și integrității teritoriale a țării.

Procedura electorală

Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot popular . Președintele Republicii Moldova poate fi ales un cetățean care are drept de vot , care a împlinit vârsta de 40 de ani, locuiește sau locuiește pe teritoriul Republicii Moldova de cel puțin 10 ani și cunoaște limba de stat . Candidatul care primește 50% + 1 vot este considerat ales. Dacă niciunul dintre candidați nu a obținut numărul necesar de voturi, se organizează un al doilea tur de vot pentru primii doi candidați, stabilit în ordinea descrescătoare a numărului de voturi primite în primul tur. În al doilea tur de scrutin, candidatul cu cele mai multe voturi este declarat câștigător.

Rezultatele alegerilor prezidențiale sunt recunoscute ca valabile de Curtea Constituțională. Candidatul a cărui alegere a fost declarată valabilă depune, în cel mult 45 de zile de la alegere, următorul jurământ în fața Parlamentului și a Curții Constituționale :

Jur să-mi dau toată puterea și priceperea de dragul prosperității Republicii Moldova, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială. a Moldovei.

Textul original  (mold.)[ arataascunde] Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea propășirii Republicii Moldova, să respecte Constituția și legislația țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentalovei ale omului, suveranitatea, independenta, M o unitate și

Durata mandatului

Președintele Republicii Moldova este ales pentru un mandat de patru ani și își preia funcția din ziua depunerii jurământului. Își exercită atribuțiile până la depunerea jurământului președintelui nou ales. Mandatul Președintelui poate fi prelungit prin lege organică în caz de război sau catastrofe. Aceeași persoană nu poate exercita funcția de președinte mai mult de două mandate consecutive.

Puterile

• convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare sau speciale
• initiativa legislativa
• mesaje către parlament
• promulgarea (semnarea) legilor adoptate de Parlament (Președintele poate refuza o singură dată semnarea legii și o poate trimite Parlamentului spre revizuire, în cazul aprobării din nou a legii de către Parlament în versiunea anterioară, Președintele este obligat să efectueze promulgarea)
• nominalizarea unui candidat la funcția de prim-ministru după consultarea fracțiunilor parlamentare (conform deciziei Curții Constituționale, șeful statului este obligat să supună spre aprobare un candidat dintr-o coaliție parlamentară, dacă se formează una)
• numirea și eliberarea din funcție a membrilor Guvernului la propunerea prim-ministrului (conform deciziei Curții Constituționale, șeful statului are dreptul de a respinge o singură dată propunerea prim-ministrului, ceea ce îi reduce de fapt rolul la formal acte)
• dizolvarea parlamentului (posibilă doar în cazuri specifice prevăzute de Constituție - imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea adoptării legilor timp de trei luni, în timp ce înainte de a lua o decizie, Președintele este obligat să se consulte cu fracțiunile parlamentare)
• puteri în domeniul politicii externe :
  • președintele negociază, participă la negocieri, încheie tratate internaționale în numele țării și le supune parlamentului spre ratificare în modul și în termenele stabilite de lege;
  • președintele, la propunerea guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai Republicii Moldova și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
  • președintele acceptă scrisori de încredere și rechemare de la reprezentanții diplomatici ai altor state din Republica Moldova.
• autoritatea de apărare
  • președintele este comandantul șef al forțelor armate (această prevedere a Constituției poate fi percepută ca fiind simbolică, întrucât controlul real al forțelor armate este efectuat de ministrul apărării, care, potrivit deciziei Curtea Constituțională, poate fi numită fără participarea și acordul șefului statului);
  • Președintele, cu acordul prealabil al Parlamentului, poate solicita mobilizarea parțială sau generală;
  • în cazul unei agresiuni armate împotriva țării, președintele ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară legea marțială și informează imediat parlamentul despre aceasta (este necesară contrasemnarea, adică toate decretele relevante ale șefului statului intră în vigoare după ce au aprobarea primului ministru). Dacă Parlamentul nu este în sesiune la acel moment, se întrunește de drept în 24 de ore de la izbucnirea agresiunii.
  • președintele poate lua și alte măsuri menite să asigure securitatea națională și ordinea publică, în limitele legii și în conformitate cu aceasta (este necesară contrasemnarea, adică toate decretele relevante ale șefului statului intră în vigoare după aprobarea lor de către primul ministru).
• Președintele Republicii Moldova exercită, de asemenea, următoarele atribuții:
  • acordă premii de stat și conferă titluri onorifice;
  • atribuie cele mai înalte grade militare prevăzute de lege;
  • rezolvă problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordarea azilului politic;
  • numește în funcții publice în condițiile legii;
  • acordă grațiere;
  • poate cere poporului să-și exprime voința asupra problemelor de importanță națională printr-un referendum consultativ (rezultatele unui astfel de referendum nu vor avea forță juridică directă);
  • atribuie grade diplomatice;
  • atribuie, în condițiile legii, treptele de clasa cea mai înaltă angajaților parchetului, instanțelor judiciare și altor categorii de salariați;
  • suspendă actele Guvernului care sunt contrare legii până la o decizie definitivă a Curții Constituționale;
  • exercita alte atributii stabilite de lege.

Lista președinților Moldovei

Nu.	Nume	Portret	Mandat		Partid politic
unu	Mircea Snegur		3 septembrie 1990	15 ianuarie 1997	nepartizan
2	Piotr Luchinsky		15 ianuarie 1997	7 aprilie 2001	nepartizan
3	Vladimir Voronin		7 aprilie 2001	11 septembrie 2009	Partidul Comuniștilor din Republica Moldova
—	Mihai Ghimpu (actor)		11 septembrie 2009	28 decembrie 2010	Partidul Liberal
—	Vladimir Filat (actor)		28 decembrie 2010	30 decembrie 2010	Partidul Liberal Democrat din Moldova
—	Marian Lupu (actor)		30 decembrie 2010	23 martie 2012	Partidul Democrat din Moldova
patru	Nikolay Timofti		23 martie 2012	23 decembrie 2016	nepartizan
5	Igor Dodon		23 decembrie 2016 [2]	24 decembrie 2020	nepartizan [3] [4]
6	Maya Sandu		24 decembrie 2020	actual	nepartizan [5]

Vezi și

• Biroul Președintelui Republicii Moldova

Link -uri

• Site-ul oficial al Președintelui Republicii Moldova Copie de arhivă din 4 martie 2016 la Wayback Machine  (rusă)  (Mold.)

Note

1. ↑ Legea URSS din 3 septembrie 1990 Nr. 250-XII „Cu privire la instituirea funcției de Președinte al Republicii Sovietice Socialiste Moldova și introducerea modificărilor și completărilor la Constituția RSS Moldova” . Data accesului: 3 decembrie 2016. Arhivat din original pe 20 decembrie 2016. (nedefinit)
2. ↑ 24 octombrie 2017, 2 și 5 ianuarie 2018, 24 septembrie 2018, 10 decembrie 2018 și. despre. Președinte, prin decizie a Curții Constituționale a Moldovei, a fost Andrian Candu
3. ↑ Noul președinte al Moldovei, Igor Dodon, a părăsit Partidul Socialiștilor , Kommersant  (18.11.2016, 19:38). Arhivat din original pe 15 ianuarie 2021. Preluat la 10 decembrie 2020.
4. ↑ Dodon a anunțat că va conduce Partidul Socialiștilor din Moldova la congresul din 30 decembrie , TASS  (27.11.2020, 09:20). Arhivat 27 noiembrie 2020. Preluat la 10 decembrie 2020.
5. ↑ Sandu a refuzat să fie membru al Partidului Acțiune și Solidaritate , TASS  (12.09.2020, 20:58). Arhivat din original pe 10 decembrie 2020. Preluat la 10 decembrie 2020.

Președintele Republicii Moldova
	Preşedinţii	Mircea Snegur (1990-1997) Piotr Luchinsky (1997-2001) Vladimir Voronin (2001-2009) Mihai Ghimpu ( actorie , 2009-2010) Vladimir Filat ( actorie , 2010) Marian Lupu ( actorie , 2010-2012) Nikolai Timofti (2012-2016) Igor Dodon (2016—2020) Maia Sandu (din 2020)
	Preşedinţie	Biroul Președintelui Republicii Moldova
	Alegeri	1991 1996 2016 2020 2024
	Organe consultative și deliberative aflate în subordinea Președintelui Republicii Moldova	Consiliul Suprem de Securitate Comisia de heraldică Consiliul Economic Consiliul Societății Civile
	Autoritățile executive aflate sub jurisdicția Președintelui Republicii Moldova	Serviciul de Informații și Securitate (până în 2020) Serviciul de Securitate de Stat
	Reședințe	Palatul prezidential Condrita

Moldova în subiecte
Poveste	Principatul Moldovei Guvernoratul Basarabiei Republica Democrată Moldova RSS Basarabiei Ca parte a României ASSR Moldovei RSS Moldovenească Republica Moldova
Simboluri	Stema Steag Imn Legenda fondatoare
Politică	Cetățenie Sistem politic Constituţie Amendamente Declarația de independență Presedintele Parlament Guvern Prim-ministru secretar de externe Politica internă Politica externa Politica economică externă Organizatii internationale
Sistem juridic	Curtea Constititionala Curtea Supremă de Justiție Curtea Superioară de Arbitraj Biroul procurorului Consiliul Superior al Magistraturii
Forte armate	Ministerul Apărării Trupe terestre Forțele Aeriene
Geografie	Capital Divizie administrativă Orase Municipalități  Găgăuzia ( Bașkan , Adunarea Poporului , Comitetul Executiv ) APSOP Transnistria Republica Moldova Pridnestroviană
Societate	Populația moldovenii rușii Chișinău Limbi moldovenesc Română Rusă Religie catolicism Ortodoxie protestantism islam adventiştii Știința Academia de Științe a Moldovei Sport Educaţie Biblioteca Naţională a Moldovei Universitatea de Stat din Moldova sănătate Ortodoxia în Moldova Biserica Moldovei
Economie	Valută Producția de vin Turism patrimoniul mondial Parcuri și rezervații Transport Bancar Sistem bancar Banca Nationala Camera de Conturi presa
Conexiune	Telefon Internet .md televizor Radio Poștă istorie și mărci mass media
cultură	Cinema Muzică Literatură Arhitectură Bucătărie Sărbători Mărțișor Dans Costum
Portalul „Moldova” Proiectul „Moldova”

Țări europene : președinți
State independente	Austria Azerbaidjan 1 Albania Armenia 1 Bielorusia Bulgaria Bosnia si Hertegovina Ungaria Germania Grecia Georgia 1 Irlanda Islanda Italia Kazahstan 2 Letonia Lituania Malta Moldova Polonia Portugalia Rusia 2 România Macedonia de Nord Serbia Slovacia Slovenia Turcia 2 Ucraina Finlanda Franţa Croaţia Muntenegru ceh Elveţia Estonia
State nerecunoscute și parțial recunoscute	Abhazia 1 Kosovo Republica Nagorno-Karabah 1 Transnistria Osetia de Sud 1
1 În cea mai mare parte sau în totalitate în Asia, în funcție de locul în care este trasată granița dintre Europa și Asia . 2 În principal în Asia.