Edward Rittner | |
---|---|
Lustrui Edward Rittner | |
Data nașterii | 26 decembrie 1845 [1] |
Locul nașterii | |
Data mortii | 27 septembrie 1899 [1] (53 de ani) |
Un loc al morții | |
Țară | |
Loc de munca | |
Alma Mater | |
Premii și premii | |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Edward Rittner ( polonez Edward Rittner ; 26 decembrie 1845 , Burshtyn - 27 septembrie 1899 , Viena ) - avocat polonez, specialist în drept canonic și matrimonial, profesor și rector al Universității din Lviv (1883-1884), ministru pentru Galiția, ambasador la Dieta regională a Galiției .
Născut la 26 decembrie 1845 la Burshtyn în familia lui Ignatius și Karolina Rittner. A studiat la gimnaziile din Berezhany și Lvov , iar în 1864-1868 a studiat dreptul la Universitatea din Lvov. A lucrat în serviciul guvernamental și municipal al orașului Lvov ca suplent (asistent profesor) de drept canonic la departamentul de drept al magistratului orașului Lvov (1872-1874). În 1870 și-a susținut doctoratul în drept la Universitatea din Lviv, în 1873 a primit abilitarea pe baza lucrării „Ist der Kirchenpatron zur Kirchenbaulast verpflichtet”. A devenit asistent universitar la Departamentul de Drept Canon al Facultății de Drept a Universității din Lviv, un an mai târziu - profesor extraordinar și șef al acestei catedre, iar în 1877 a devenit profesor obișnuit. De două ori a fost decan al Facultății de Drept (1879-1880, 1885), rector (1883-1884) și prorector (1884-1885). În 1886 s-a mutat la Viena, unde a lucrat ca consilier la Ministerul Educației (1886-1893), apoi a fost membru al Tribunalului de Stat (1893-1895), ministru al Educației (1895-1896) și ministru al limbii galice. Afaceri (1897).
În 1881 Edward Rittner a devenit membru cu drepturi depline al Academiei Poloneze de Cunoaștere , în 1892 a devenit membru cu drepturi depline al Academiei de Cunoaștere din Praga. Universitatea din Lviv ia acordat titlul de doctor honoris causa (1894).
Ca specialist în dreptul canonic, el s-a ocupat de probleme de esență a autorității bisericești, ierarhizarea guvernelor și reglementărilor ecleziastice și distribuția guvernelor. A studiat corelarea dreptului Bisericii Catolice cu dreptul statului și cu dreptul altor comunități religioase. A elaborat o reformă electorală, în care a propus un vot universal în Galiția și un ordin privind cunoașterea obligatorie a limbii cehe pentru funcționarii de pe teritoriul Republicii Cehe; acest proiect s-a confruntat cu opoziția din partea ambasadorilor germani și a dus în cele din urmă la demisia cabinetului lui Casimir Badeny (1897). În ultimii ani ai vieții, a suferit de boli de inimă.
A fost ambasador la Seim Regional Galician al convocărilor V, VI și VII (1882-1899). În timpul celei de-a VII-a convocări a Sejmului (1895-1901), la 1 iunie 1896, Edward Rittner l-a înlocuit pe decedatul Felix Pogoretsky , dar nu a trăit până la sfârșitul convocării, deoarece acesta a murit la 27 septembrie 1899. La 21 noiembrie 1899, Emil Michalovsky a fost ales în locul său în Sejm .
Fiul lui Edward Rittner este scriitorul și dramaturgul Tadeusz Rittner .
Universității din Lviv | Rectorii|
---|---|
Universitatea din Lviv numită după Iosif al II-lea A. V. Betansky (1784/85) B. Borzaga (1785/86) B. Shiverek (1786/87) V. Vreha (1787/88) J. Wimmer (1788/89) J. Ambrozie (1789/90) A. Capuano (1790/91) W. Gann (1791/92) J. A. de Potochki (1792/93) D. Z. Kefil (1793/94) W. Pressen (1794/95) J. Holfeld (1795/96) Anthony (Angelovich) (1796/97) S. Grzhembsky (1797/98) B. Shiverek (1798/99) Y. Sporck (1799 / 1800) K. Kitsky (1800/01) B. Borzaga (1801/02) F. Masoch (1802/03) J. Zemancek (1803/04) N. Skorodinsky (1804/05) F. Kodesh (1805) Liceul din Lviv J. Ambrose (1805/06) W. Pressen (1806/07) E. Echsner (1807/08) J. N. Hoffman (1808/09) Y. Arbter (1809/10) F. d. P. Neuhauser (1810/11) J. Golfeld (1811/12) A. Zeisl (1812/13) M. A. Füger (1813/14) F. Babel von Fronsberg (1814/15) F. Kodesh (1815/16 și 1816/17) Universitatea Francisc al II-lea din Lviv A. A. Ankvich (1817/18) J. Winivarter (1818/19) F. Stecher (1819/20) J. Gütter (1820/21) M. Grinevetsky (1821/22) M. A. Füger (1822/23) P. Krausnecker (1823/24) J. Mauss (1824/25) F. K. Zakharyasevich (1825/26) F. Polberg (1826/27) F. Masoch (1827/28) N. Napadievici (1828/29) Venedikt Levitsky (1829/30) K. Krauss (1830/31) V. Zherdinsky (1831/32) A. Kunzek (1832/33) O. Krinitsky (1833/34) J. Dobzhansky (1834/35) F. d. P. Neuhauser (1835/36) J. Stieber (1836/37) M. Barvinsky (1837/38) A. Geimberger (1838/39) F. Babel von Fronsberg (1839/40) E. Golzgetan (1840/41) Y. Gerovsky (1841/42) J. Reiner (1842/43) K. Stransky (1843/44) A. Pfeiffer (1844/45) A. Manastirsky (1845/46) F. Ton (1846/47) B. Wagner (1847/48) C. Tangle (1848/49) S. Tichinsky (1849/50) F. Kotter (1850/51) J. Mauss (1851/52) K. Jmigrodsky (1852/53) E. Gerbst (1853/54) I. Lemokh (1854/55) O. Krinitsky (1855/56) J. Pazdera (1856/57) A. Wacholz (1857/58) O. Krinitsky (1858/59) A. Fangor (1859/60) Grigori (Iakhimovich) (1860/61) L. Malinovsky (1861/62) F. Rulf (1862/63) J. Holovatsky (1863/64) L. Soletsky (1864/65) E. More (1865/66) W. Kergel (1866/67) I. Delkevici (1867/68) F. Rulf (1868/69) G. Schmidt (1869/70) F. Kostek (1870/71) F. Kotter (1871/72) A. Maletsky (1872/73) A. Filyarsky (1873/74) M. Kabat (1874/75) E. Cherkavsky (1875/78 și 1876/77) Z. Venclevsky (1877/78) L. f. Bilinsky (1878/79) K. Liske (1879/80) K. Sarnicki (1880/81) L. Pentak (1881/82) B. L. Radzishevsky (1882/83) E. Rittner (1883/84) L. Kloss (1884/85) L. Zhmurko (1885/86) T. Z. Pilat (1886/87) E. Cherkavsky (1887/88) L. Pentak (1888/89) K. Sarnicki (1889/90) T. Stanețki (1890/91) R. Pilat (1891) A. Balasits (1891/92) M. Palivoda (1892/93) L. Tsviklinsky (1893/94) T. Wojciechowski (1894/95) O. M. Balzer (1895/96) I. Komarnitsky (1896/97) A. Reman (1897/98) G. Kady (1898/99) W. Abraham (1899/1900) B. Kruchkevich (1900/01) L. Ridiger (1901/02) V. Ohenkovsky (1902/03) J. Fialek (1903/04) A. Kalina (1904) Y. Puzina (1904/05) V. Gluzinsky (1905/06) B. Dembinsky (1907/08) A. Marte (1908/09) S. Glombinsky (1909/10) B. Yashovsky (1910/11) L. Finkel (1911/12) A. Beck (1912/13) S. Stazhinsky (1913/14) K. Tvardovsky (1914/17) C. Weiss (1917/18) Universitatea Jan Casimir Lviv A. S. Yurash (1918/19) A. Galban (1919/20) E. Mahek (1920/21) J. Kasprowicz (1921/22) S. Narayevsky (1922/23) Y. Makarevici (1923/24) V. Seradsky (1924/25) E. Porembovici (1925/26) I. Semiradsky (1926/27) A. Gertsman (1927/28) L. Pininsky (1928/29) S. Witkowski (1930/31) S. Krzemenevsky (1931/32) A. Gertsman (1932/33) G. Galban (1933/34) Ya. Cekanovski (1935/36) S. Kulchinsky (1936-38) E. Bulanda (1938/39) R. Longchamp de Berrier (1939) Universitatea de Stat Ivan Franko Lviv M. I. Marchenko (1939/40) G. S. Bycenko (1940/41) V. I. Simovich (1941) N. N. Pashe-Ozersky (1944) I. I. Belyakevici (1944/48) G. N. Savin (1948/51) E. K. Lazarenko (1951/63) N. G. Maksimovici (1963/81) V. P. Chugaev (1981/90) I. A. Vakarchuk (1990 / 2007) V. S. Vysochansky (2007/10) I. A. Vakarchuk (2010 / 13) V. P. Melnik (din 2014) |
Dicționare și enciclopedii |
| |||
---|---|---|---|---|
|