Rupa (filozofie)
Rupa ( IAST : rūpa , Skt. रूप ; Thai รูป ) - în filosofia indiană - o formă perceptibilă fizic, cea mai apropiată de conceptul de materie din filosofia europeană .
În budism
Rupa - obiectul senzațiilor exterioare - un univers extins, în contrast cu cel spiritual. Toate fenomenele lumii sunt împărțite în două clase:
- rupino , având forma - cele patru elemente ( mahabhuta ) și derivații lor
- arupino , neavând formă - moduri și faze ale conștiinței.
În Canonul Pali apare în următoarele semnificații:
- IAST : rūpa-khandha - „forma materială” prima dintre celecinci skandha.
- IAST : rūpa-āyatana - „obiecte de văzut”, unul dintre cele șase suporturi exterioare ale percepției ( Ayatana ).
- IAST : nāma-rūpa - literal: „nume și formă” sau „minte și corp” - a patra verigălanțul apariției dependente a ființei, ceea ce vine dinconștiințăși intră înbaza percepției.
Vezi și
Literatură
Dicționare și enciclopedii |
|
---|
Conceptele de Samkhya (Școala indiană de predare metafizică) |
---|
Principal |
|
---|
Organ de simț ( jnanindriya ), indriya |
- Shrotra
- Twak
- Chakshus
- Jihwa
- Ghrana
|
---|
„Esența subtilă”, obiect de percepție ( tanmantra ) |
|
---|
„Element brut”, element primar, „element mare” ( mahabhuta ) |
- Akasha
- eter și purtător de sunet
- Vayu
- Tejas
- Ap
- Prithivi
|
---|
Organ motor ( karmaindriya ), indriya |
- Vach
- Pani
- Pada
- Payu
- „anus”, mișcarea intestinului
- Upastha
- „reproductive”, ejaculare
|
---|
Respirație vitală ( prana ), energie vitală |
- Apana
- flux nervos centrat pe anus, respirând în jos
- Prana
- energie vitală în inimă, inspirați și expirați
- Samana
- în buric, servește pentru digestie, respirație „de mijloc”.
- Udana
- Viana
- circulația sângelui, respirația între inspirație și expirație
|
---|