Taxe vamale

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită la 13 august 2022; verificările necesită 2 modificări .

Taxa vamală  este o plată obligatorie încasată de autoritățile vamale în legătură cu circulația mărfurilor peste frontiera vamală (frontierele vamale pot diferi de frontierele de stat dacă statele sunt membre ale uniunilor economice sau vamale). Plata taxei vamale este indispensabilă o condiție pentru importul sau exportul de mărfuri și este prevăzută de măsuri de constrângere de stat [1] [2] .

Istorie

Instituția taxei vamale își are rădăcinile adânc în istoria omenirii. De exemplu, în Evul Mediu , taxele erau numite taxe care erau percepute de orașe , state și feudali pentru folosirea drumurilor și podurilor, menținerea ordinii, pentru efectuarea proceselor și îndeplinirea altor funcții. Cele mai frecvente erau taxele de intrare și deplasare în jurul teritoriului (oraș, principat), precum și taxele de la negustori, care la vremea aceea reprezentau cea mai mare parte a călătorilor.

Apariția taxelor de stat, ca taxe de stat, a fost asociată cu apariția statului cu suveranitatea și granițele lor de stat . De când taxele au început să fie colectate în favoarea statului, acestea au început să îndeplinească o funcție importantă de completare a trezoreriei statului și de intervenție directă în economie, îndeplinind funcția de reglementare de stat a economiei.

Clasificarea taxelor vamale

În funcție de scopurile colectării, există [3] :

După obiectele de impozitare se disting [4] :

b) egalizarea preţului intern scăzut faţă de preţul de pe piaţa externă;

c) în raport cu monopolurile.

În funcție de metoda de calcul (sau de colectare) a ratelor, taxele vamale se împart în [5] :

După natura originii, se disting [6] :

În funcție de țara de origine, se disting [7] :

Taxele vamale nu trebuie confundate cu taxele vamale (de exemplu, pentru declararea vamală, pentru depozitare și pentru escorta vamală), taxele de import (de exemplu, TVA la import, accizele de import), precum și taxele speciale, antidumping și compensatorii. .

Îndatoriri speciale [8] :

Este de remarcat faptul că taxele speciale de protecție, antidumping și compensatorii nu sunt incluse în numărul de taxe vamale deoarece: a) conform clasificării OMC, acestea sunt clasificate drept măsuri netarifare ; b) nu sunt valabile pentru toate tarile, ci doar pentru o tara sau pentru o societate fata de care se introduce o astfel de masura. Cu toate acestea, plata, încasarea și returnarea acestora se efectuează conform regulilor stabilite pentru taxele vamale. Aceste trei tipuri funcționează în conformitate cu GATT 47 [12] , GATT 94 [13] și alte acorduri speciale adoptate ca parte a creării OMC.

În funcție de perioada de valabilitate, pot fi stabilite taxe vamale sezoniere  - în legătură cu mărfurile, ale căror volume de import, producție și vânzare fluctuează brusc pe parcursul anului ( produse agricole ). Sunt a) de regulă, semnificativ mai mici decât cele indicate în tarif; b) sunt valabile pentru o anumită perioadă de timp (nu mai mult de șase luni).

În interiorul UE, există, de asemenea, o așa-numită taxă variabilă care se aplică produselor agricole din UE pentru a crește profiturile fermierilor. Este calculată ca diferența dintre prețul intern ridicat din UE și prețul mondial scăzut. Cu alte cuvinte, dacă prețul de pe piața mondială este mai mic decât prețul intern din UE, atunci UE impune o taxă glisătoare pentru toate mărfurile importate. Ca urmare, în UE, prețurile pentru produsele agricole importate vor fi întotdeauna cel puțin egale cu prețurile interne pentru produsele agricole din UE. Se poate schimba aproape într-o zi, un instrument destul de flexibil al politicii agricole. [paisprezece]

De asemenea, trebuie menționat că taxele vamale sunt direct legate de tariful vamal.

Rolul taxelor vamale

Taxele vamale îndeplinesc o serie de funcții [15] :

Procedura de colectare a taxelor vamale în Federația Rusă și în EAEU

Funcția de colectare a taxelor vamale în Federația Rusă este atribuită organismului de stat autorizat în domeniul vamal  - Serviciul Vamal Federal . Cotele taxelor vamale în Uniunea Vamală a UEEA sunt stabilite în conformitate cu Acordul dintre Guvernul Federației Ruse, Guvernul Republicii Belarus și Guvernul Republicii Kazahstan din 25.01.2008 „Cu privire la o reglementare vamală și tarifară unificată” și depind de tipul mărfurilor (conform clasificării TN VED ), țara de origine , precum și condițiile care determină aplicarea unor tipuri speciale de taxe [5] . Cotele taxelor vamale se împart pe tipuri: 1) ad valorem - stabilită ca procent din valoarea în vamă a mărfurilor impozabile; 2) specific - stabilit în funcție de caracteristicile fizice din punct de vedere fizic (cantitate, masă, volum sau alte caracteristici); 3) combinate - combinarea tipurilor specificate la paragrafele 1) și 2) ale articolului 71 din TC CU al EurAsEC. Tariful vamal unificat al Uniunii Vamale a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului CEE nr.54 din 16.07.2012.

Pe teritoriul Uniunii Vamale în cadrul EurAsEC, taxele vamale de import sunt stabilite prin Tariful Vamal Comun. În funcție de țara de origine a mărfurilor , la perceperea taxelor vamale de import, se pot aplica următoarele:

Taxele vamale de export sunt stabilite pentru mărfurile exportate de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Vamale în cadrul EurAsEC (Federația Rusă, Republica Belarus și Republica Kazahstan) în afara Uniunii Vamale. Totodată, cotele taxelor vamale de export pentru mărfurile exportate de pe teritoriul fiecăruia dintre statele membre ale Uniunii Vamale sunt stabilite de legislația națională a statului membru respectiv al Uniunii Vamale.

În comerțul reciproc al țărilor membre ale Uniunii Vamale, în cadrul EurAsEC, nu se aplică taxe vamale de import și export.

Pentru mărfurile a căror țară de origine nu a fost stabilită, se aplică cotele taxelor vamale de import aplicabile mărfurilor originare din țări cu care relațiile comerciale și politice prevăd regimul națiunii celei mai favorizate, cu excepția cazurilor în care autoritatea vamală a constatat semne că țara de origine a mărfurilor este o țară cu care relațiile comerciale și politice nu prevăd regimul națiunii celei mai favorizate sau se asigură o garanție pentru plata taxelor vamale la cotele specificate.

Vezi și

Note

  1. Raizberg B. A., Lozovsky L. Sh., Starodubtseva E. B.  Dicționar economic modern. Ed. a 5-a, revizuită. si suplimentare — M.: INFRA-M, 2007. — 495 p.
  2. Taxe vamale // Dicționar de termeni financiari .
  3. Babin E.P., Isachenko T.M. Politica economică externă. - Editura CJSC „Economie”. - M. , 2006. - S. 131-132. — 436 p. — ISBN 5-282-02494-2 .
  4. Babin E.P., Isachenko T.M. Politica economică externă. - Editura CJSC „Economie”. - M. , 2006. - S. 131. - 436 p. — ISBN 5-282-02494-2 .
  5. 1 2 Strovsky L. E., Kazantsev S. K., Parshina E. A. et al. Reglementarea vamală a activității economice străine // Activitatea economică externă a întreprinderii / Ed. prof. L. E. Strovsky. - Ed. a 3-a. - M. : UNITI-DANA, 2004. - S. 524-579. — 847 p. - ISBN 5-238-00291-2 .
  6. Babin E.P., Isachenko T.M. Politica economică externă. - Editura CJSC „Economie”. - M. , 2006. - S. 134-135. — 436 p. — ISBN 5-282-02494-2 .
  7. Babin E.P., Isachenko T.M. Politica economică externă. - Editura CJSC „Economie”. - M. , 2006. - S. 135. - 436 p. — ISBN 5-282-02494-2 .
  8. Babin E.P., Isachenko T.M. Politica economică externă. - Editura CJSC „Economie”. - M. , 2006. - S. 135-136. — 436 p. — ISBN 5-282-02494-2 .
  9. Măsuri speciale de protecție (DOC). Consultat la 16 iunie 2014. Arhivat din original pe 6 iunie 2012.
  10. Acordul privind aplicarea articolului VI din Acordul general privind tarifele și comerțul 1994 (DOC). Consultat la 16 iunie 2014. Arhivat din original pe 6 iunie 2012.
  11. Acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii (DOC). Data accesului: 16 iunie 2014. Arhivat din original pe 4 martie 2016.
  12. GATT 47 (DOC). Data accesului: 16 iunie 2014. Arhivat din original pe 4 martie 2016.
  13. GATT 94 (DOC). Data accesului: 16 iunie 2014. Arhivat din original pe 4 martie 2016.
  14. Babin E.P., Isachenko T.M. Politica economică externă. - Editura CJSC „Economie”. - M. , 2006. - S. 134. - 436 p. — ISBN 5-282-02494-2 .
  15. Babin E.P., Isachenko T.M. Politica economică externă. - Editura CJSC „Economie”. - M. , 2006. - S. 126-128. — 436 p. — ISBN 5-282-02494-2 .

Link -uri