| Trei muschetari | |
|---|---|
| Gen |
film istoric , de aventură |
| Producător | Serghei Zhigunov |
| Producător | Serghei Zhigunov |
| compus de |
Serghei Zhigunov Andrei Zhitkov |
| Bazat pe | Trei muschetari |
| cu _ |
Rinal Mukhametov , Yuri Chursin , Alexei Makarov , Pavel Barshak |
| Operator | Igor Kojevnikov |
| Compozitor | Alexey Shelygin |
| canal TV original | 1+1 |
| Companie | Centrul de producție al lui Serghei Zhigunov |
| Distribuitor | Mosfilm |
| Durată |
film - 120 min., seria - ≈ 45 min. |
| Buget | 12 milioane de dolari. |
| Țară | Rusia |
| Limba | Rusă |
| Data de lansare | 14 noiembrie 2013 |
| Primul spectacol |
16 decembrie 2013 (1+1, Ucraina); 3 ianuarie 2014 (Canalul 1, Rusia) |
| Numărul de episoade | zece |
| IMDb | ID 3274666 |
Cei trei mușchetari este un film de aventură istorică/serial TV din 2013, regizat de Serghei Zhigunov , bazat pe romanul Cei trei mușchetari de Alexandre Dumas .
Poza nu este un remake al celebrului film sovietic bazat pe aceeași intriga.
Filmul a fost lansat simultan în două formate: o serie și o bandă de lungă durată pentru lansare largă. Lungmetrajul a avut premiera pe 14 noiembrie 2013 [1] . Filmul TV a fost lansat ulterior, în 10 episoade: premiera ucraineană a avut loc pe 16 decembrie 2013 pe canalul TV 1 + 1 , premiera rusă pe Channel One pe 3 ianuarie 2014, premiera belarusă pe 3 ianuarie pe ONT Canal TV.
Înainte de aceasta, Serghei Zhigunov , în calitate de producător , a filmat deja romanele lui Dumas - „Regina Margot” (1997) și „Contesa de Monsoro” (1997). De atunci visa să facă The Musketeers: „De multă vreme îmi întind mâinile către această lucrare. Am fost oprit de o promisiune pe care, într-adevăr, i-am făcut-o odată lui Misha Boyarsky , el a spus „Seryoga, nu. Lasă-mă să joc asta până la capăt. Vreau să mor cu bagheta mareșalului Franței în mână în costumul lui d'Artagnan pe ecran. Mi-am dat seama că era foarte grav pentru el. Și îl iubesc foarte mult (Misha). Și am încetinit. Recent l-am întâlnit la Kiev din anumite motive la aeroport, ne-am intersectat. Eu spun „Mish, ai terminat jocul?” El spune „ Da ”. Eu spun "am inceput". El spune: „Ei bine, carte bună. De ce nu o scoateți? „Deci, în general...” [2]
Zhigunov, care a acționat atât ca regizor, cât și ca producător, a scris el însuși scenariul. Intenția sa, judecând după interviurile timpurii, a fost să facă cea mai amănunțită adaptare cinematografică a romanului [3] .
„Am o atitudine foarte respectuoasă față de Dumas, cărțile lui trăiesc de secole, așa că nu mi-am permis să fiu liber cu complotul. Nu l-am atins, dar am lucrat foarte mult la dialoguri, am pictat povestirile mai detaliat, am dotat personajele cu trăsături noi. Rezultatul este o poveste dinamică adaptată percepției privitorului modern. Iar personajele, în opinia mea, au devenit mai strălucitoare și mai expresive , mai vii și mai înțelese . „Am urmărit toți cei trei mușchetari. Am fost surprins de multe lucruri - toată lumea încearcă să sară cât mai departe de Dumas. Cineva are avioane care zboară , bombardarea Parisului din aer în 1626 ... De ce Dumas este pentru asta? [5] „Am avut experiență (produce, într-adevăr) cu Dumas. Și am văzut cât de periculos era să te descurci cu dramaturgia lui. El creează o structură care este foarte periculos de distrus, totul va merge greșit deodată. Principalele elemente structurale trebuie păstrate” [6]
După începerea filmărilor, accentele din interviul lui Zhigunov s-au schimbat. Diferența dintre proiect și adaptările cinematografice anterioare, potrivit lui, este o atitudine atentă față de ceea ce a fost scris de autor: „Am păstrat principalele povești și motive, dar am schimbat structura relației dintre personaje. Am adăugat tempo și ritm, am adaptat diferite povești pentru publicul de astăzi. Poveștile de dragoste vor deveni mai bogate. Am dezvoltat o linie de relații între doamna Cochnar și Porthos. Relația dintre Aramis și ducesa de Chevreuse va fi și ea arătată cu cea mai mare precizie. Mai dramatică este relația dintre Athos și Milady. Iar linia lui Buckingham și Anna din Austria este scrisă într-un mod mai larg și mai detaliat, va primi și o continuare neașteptată. Există multe întorsături și scene interesante în roman, pe care regizorii le ocolesc de obicei” [3] . Jigunov nu este de acord cu clișeul jurnalistic conform căruia aceasta este prima adaptare textuală a romanului : „... acesta nu este un Dumas textual. Toate scenele principale, desigur, sunt păstrate, dar le-am adăugat ceva, chiar am rescris dialogurile, cu excepția celor foarte cheie, canonice, aș spune că nu poți atinge. Pentru că ar fi foarte greu de urmărit. A scris asta cu mult timp în urmă, ritmul s-a schimbat, publicul s-a schimbat, nu va fi clar, se va trage. Eu și coautorul meu Andrei Zhitkov am păstrat intriga semantică, scenele principale, această poveste începe ca Dumas și se termină ca Dumas. Ce se întâmplă periodic între cele două insule Dumas, ce fel de sinusoide scrie istoria acolo, nu este chiar Dumas, aș spune. Cred că e amuzant” [6] .
După lansarea imaginii, Zhigunov a trebuit să-și pună scuze pentru schimbări notabile ale complotului: „Vedeți, am vrut să întăresc unele lucruri. L-am făcut (d'Artagnan) virgin doar pentru că, ca artist, m-am apropiat de circumstanțele propuse. S-a născut într-un sat de munte. Înainte erau orașele, ca și acum satele. Am întrebat oamenii care erau acolo despre Gasconia. Au spus că sunt băieți duri. Imaginați-vă că în Georgia sau Cecenia decid să aibă o relație extraconjugală. Întrebare: când vei fi înjunghiat și cu ce viteză? Cu aceste schimbări, am dobândit un număr imens de motive: motivul pentru care a fugit la Paris, motivul pentru care a plecat la Londra. În carte, un tânăr băutor a rătăcit prin oraș, a băut 32 de zile cu prietenii pe bani regali după acel duel (ca și cu Dumas), a întâlnit pe neașteptate o fată, a întrebat: „Nu vrei să mergi la Londra?”. a spus: „Desigur, voi pleca”. M-am ridicat și am plecat. Și Paris și Londra sunt aproximativ la fel ca Israel și Irak. Sau URSS și Germania în 1943. În pragul războiului. Sau războiul este deja pornit. Și te duci într-o țară neprietenoasă. Exact așa, pentru că a întrebat o fată care trecea. Dar când te-ai îndrăgostit pentru prima dată, poți sări pe fereastră. Pe loc. Și cu capul în jos, de șase ori, până te sinucizi complet. Am un motiv, înțeleg despre ce trag. Artiștii știu ce să joace. Pentru că altfel romantismul arată așa: „Să facem cu mâna la Polul Nord!” - „Hai să mergem!” Au băut și au făcut cu mâna. Nu sunt romantici, sunt idioti. Nu vreau să arate ca niște idioți. Mi se pare că am reușit să evităm acest lucru datorită unui fel de motivație pe care Dumas nu o avea. Deși cartea nu a vorbit despre dacă a avut vreo experiență amoroasă. Înțeleg că aceasta este o tragedie pentru el, o altă experiență, o altă atitudine. Amploarea evenimentului este cu totul diferită” [7] .
| Actor | Rol |
|---|---|
| Rinal Mukhametov | D'Artagnan |
| Yuri Chursin | Athos |
| Alexei Makarov | Porthos |
| Pavel Barshak | Aramis |
| Vasili Lanovoy | Cardinalul Richelieu |
| Ekaterina Vilkova | Doamnă |
| Filip Iankovski | Ludovic al XIII-lea |
| Maria Mironova | Anna a Austriei |
| Anna Starshenbaum | Constance Bonacier |
| Constantin Lavronenko | Ducele de Buckingham |
| Vladimir Zaitsev | Rochefort |
| Alexandru Lykov | De Treville |
| Viktor Rakov | bonacieux |
| Ksenia Kutepova | doamnă Coquenard |
| Alexey Vorobyov | lord iarna |
| Vladimir Etush | bijutier |
| Actor | Rol |
|---|---|
| Michel Carlier | Părintele D'Artagnan [8] (voce Serghei Zhigunov) |
| Ekaterina Olkina | Ducesa de Chevreuse |
| Vadim Skvirsky | John Felton |
| Agata Mutsenietse | servitoare kat |
| Boris Smolkin | domnule Koknar |
| Ville Haapasalo | Hieronymus von Vogel Eisenschwarzer II, soldat elvețian |
Actorii au fost selectați de directorul de casting Lera Gankina [7] , potrivit lui Zhigunov, „un minunat director de casting. L-am pus chiar și în genericul de deschidere” [9] .
„Am încercat să adun un ansamblu de artiști de nivel înalt (nu am timp și energie pentru a pregăti oameni pe site), cunoscuți, dar care nu plictisesc publicul”, spune Sergey Viktorovich. „Oamenii s-au săturat foarte mult de actorii care fulgerează constant în serial, fețele „neclare” încep să se enerveze” [4] .
Zhigunov îl apreciază foarte mult pe interpretul rolului lui d'Artagnan: „Uimitor de talentat. Versatil. (…) băiatul este pur și simplu uimitor. Pur și simplu uimitor. Acum, dacă nu ar fi el, probabil că nu ar merita să faci acest film, cred că da. Ei bine, nimic nu ar fi funcționat” [2] . „... când Rinal Mukhametov a venit la audiție, surprinzător de spontan, mi-am dat seama că a fost o descoperire fără îndoială. Cântă, face garduri, este un acrobat, joacă minunat, este atletic până la o stare indecentă, foarte frumos... D'Artagnan ar trebui să aibă 18 ani și să nu aibă Bezrukovs ” [5] .
„Am restabilit niște dreptate, adică d’Artagnan este tânăr, asta e foarte important, mușchetarii sunt mai în vârstă decât el. Pentru că altfel nu funcționează structura relației acestor personaje. Îl tratează aproape patern” [6] .
Potrivit lui Zhigunov, la turnare, ei au încercat să nu meargă la „truc”: de exemplu, după ce a aflat de la presa galbenă că „ Anastasia Zavorotnyuk ar putea deveni Constance ”, el „aproape a leșinat. Sălbatic de amuzant și absurd. Actrița a fost pusă într-o poziție incomodă. D'Artagnan are 18 ani în film. Interpreta rolul lui Constance la vârsta lui Nastya este greu de imaginat. Cel mai mult la care putea spera era rolul Mamei d'Artagnan. Încercăm să păstrăm o anumită scrisoare a lui Dumas și să nu mergem la jonglerie. În același timp, nu repetăm romanul! Altfel ar fi plictisitor de urmărit” [3] . Cu toate acestea, Richelieu, care avea 40 de ani când a început romanul, este interpretat de bătrânul Vasily Lanovoy. Zhigunov notează în special această retragere: „Mi-am dorit un cardinal vechi, pentru că am vrut să înlătur suspiciunile despre o relație cu regina. Și am avut atât de multe replici de dragoste suplimentare în scenariu încât pur și simplu nu a mai suportat una” [2] .
Pentru Vladimir Etush a fost scris un episod special , așa că Jigunov (elevul său) a vrut să-l filmeze [2] .
Anterior, au fost preconizați următorii candidați pentru mușchetari: Evgeny Tsyganov (Atos), Dmitry Dyuzhev (Porthos) și Konstantin Kryukov (Aramis). Dar din cauza lui Tsyganov, care nu a putut acționa [4] , sau a lui Kryukov, care a devenit alergic la cai, acest trio s-a destrămat [10] . Milady ar fi putut fi interpretată de Svetlana Khodchenkova [3] (contractul semnat anterior la Hollywood a intervenit - „ Wolverine: Immortal ”) sau Oksana Akinshina [11] (refuzată din cauza sarcinii).
A existat o idee de a introduce o referire la filmul muzical de televiziune sovietic anterior , invitându-l pe Mihail Boiarski să joace rolul tatălui d'Artagnan, dar, după cum spune Jigunov, „atunci am decis că a fost greșit să amestecăm în acest fel film vechi pe care publicul încă îl urmărește cu plăcere, iar al nostru, nou. Va fi cu totul altfel” [4] .
Când a fost întrebat de ce Zhigunov nu ar interpreta pe nimeni în film, el a răspuns că nu a făcut acest lucru pentru a nu împovăra proiectul, care deja „provoacă cele mai grave suspiciuni altora” [2] , „Am cheltuit atât de multă energie cât un regizor că dacă aș fi intrat și eu în cadru probabil că nu s-ar fi întâmplat nimic bun” [5] . Cu toate acestea, el a dat glas tatălui protagonistului, interpretat de un coordonator de cascadorii francez.
Filmările erau programate să înceapă pe 1 august 2012 și să dureze trei luni pentru a lansa filmul în primăvara lui 2013 [4] , dar termenul limită a fost amânat. Până pe 18 septembrie, filmările primei jumătăți a filmului au fost finalizate la Gatchina [12] . Filmările s-au încheiat până la sfârșitul anului 2012 [6] . Au durat 64 de zile [4] [9] și s-au încheiat înainte de sfârșitul anului 2012.
Filmările au avut loc în 2 etape, în Rusia și în străinătate, în funcție de natura cerută.
Prima jumătate a filmării: în Vyborg pe coasta Golfului Finlandei - în castelul Vyborg (mai mult de 10 scene, inclusiv asediul La Rochelle ) [3] [13] . Tot în Peterhof [14] - în Marele Palat din Peterhof ( " Luvru " ) [4] , în parcul Peterhof " Alexandria "; în Gatchina - pe teritoriul Marelui Palat Gatchina [12] ; la Școala Mukhinsky (Sankt Petersburg) ( " Palatul Buckingham " ) [15] .
A doua jumătate a filmărilor: în Cehia (în castelele Bouzov și Pernstein , în Olomouc [16] și locul pitoresc Kutna Hora ) [3] , precum și în reședința prinților din Liechtenstein Valtice [17] . Interioarele care au fost deja folosite de Zhigunov în timpul filmărilor „Regina Margo” sunt parțial implicate [13] . Potrivit regizorului Alexei Zlobin, tot ce ține de natură și arhitectură a fost filmat în străinătate, fiind mai aproape de francezi [12] .
Potrivit lui Jigunov, el nu a început să preia tendința acum la modă de a plonja în realitățile istorice, aducând în prim-plan murdăria și abominația eroilor din jur ai universului, viața medievală cu toate străzile murdare de acolo, pline de fundături, case afumate, viață stângace, fetidă. „În principiu, nu am început să pictăm trecutul în tonuri de gri, în murdărie, în întunericul vieții de zi cu zi. (...) Serios, pantaloni ponostici, străzi murdare și taverne murdare, toată această urâciune medievală - cine are nevoie de ea în filmul nostru de aventură? Vrei să le arătăm doamnelor nobile ale căror peruci erau infestate cu păduchi, oameni de rând cu dinții rupti și fețele ciumate? Crede-mă, nici tu, nici privitorul nu au nevoie de asemenea dezvăluiri din poza noastră. Nu au venit atunci, au venit pentru puritatea gândurilor, pentru puritatea relațiilor. Murdăria de pe străzi va fi disonantă cu starea generală de aventură-romantică a filmului. De fapt, nici în romanul lui Dumas nu există un astfel de cotidian pe dinafară” [18] .
Designerul de costume Tatyana Patrakhaltseva a conceput ținute istorice special [19] .
Toate costumele pentru personajele principale au fost realizate la comandă din țesături scumpe, cu dantelă lucrată manual și pietre semiprețioase, iar multe dintre ele au fost realizate în mai multe exemplare. De exemplu, o rochie a reginei costă 78 de mii de ruble. Pentru extra, s-au închiriat costume - în Cehia, Spania și Franța. Trăsurile au fost construite special, pandantivele reginei au fost făcute la comandă într-un atelier din Moscova [4] .
Muzica a fost scrisă de compozitorul Alexei Shelygin . S-a planificat folosirea a 2 cântece vechi franceze [4] . Coloana sonoră a fost înregistrată de London Symphony Orchestra [20] .
Zhigunov a spus că Cei trei mușchetari a fost unul dintre primele filme rusești cu o nouă generație de sunet teatral Dolby Atmos . Mixare de sunet realizată la Londra [21] .
În film sunt 2 urmăriri și 17 lupte [6] . Casdorii și scene cu scrimă au fost puse în scenă de Michel Carlier , care i-a fost recomandat lui Zhigunov de actorul elvețian Vincent Perez : Carlier a pus în scenă trucuri în filmul său „ Fanfan Tulip ”. (De asemenea, Carlier a jucat în episod și d'Artagnan-tată).
Yuri Chursin (Athos) a spus într-un interviu: „Directorii de luptă, francezii, au dat o luptă pentru fiecare personaj. Fiecare avea propriul stil de manevrare a sabiei. Și când mi-au arătat cum scrima beat de Athos, am înțeles imediat cine era acest om și m-am acordat: are o altă respirație, un alt mod de a lua obiectele decât mine, el este atent la alte lucruri ” [22] .
Echipa cascadorii este condusă de Igor Novoselov [19] . Editorul francez, care a lucrat pentru Perevozchik, Taxi și Fanfan, editează lupte - potrivit lui Zhigunov: „Din păcate, nimeni de aici nu știe cum să facă asta. Pentru cinematograful de televiziune, aceasta este o cheltuială fără precedent . Coregraful principal este Gali Abaidulov [23] .
Datorită timpului de rulare comprimat (2 ore), intriga se dezvoltă într-un ritm extrem de comprimat, cu pierderea multor povești, pentru care versiunea filmului a fost puternic criticată (vezi secțiunea Critică).
Zece episoade de 45 de minute mențin intriga cărții bine urmărită, deși unele episoade au fost amestecate, subliniate excesiv sau abandonate de Zhigunov.
| Nu. | Complot | capitole de carte | Premieră (Ucraina) |
Premieră (Rusia) |
|---|---|---|---|---|
| unu | D'Artagnan părăsește Gasconia, ajunge la Paris și îi întâlnește pe Muschetari. | Partea 1. Capitolele I-V. „Trei daruri ale domnului d’Artagnan-tată”; „Recepția domnului de Treville”; "Public"; „Umărul lui Athos, bandajul lui Porthos și batista lui Aramis”, „Mușchetarii regelui și gărzile domnului cardinal” | 16.12.2013 [24] | 01/03/2014 |
| 2 | D'Artagnan o întâlnește pe Constance și se implică în dragostea și intrigile politice ale Reginei și ale Ducelui de Buckingham. | Partea 1. Sfârșitul capitolului I „Trei daruri ale domnului d`Artagnan-tată”; capitolul VI „Maestatea Sa Ludovic al XIII-lea”; Capitolul X-XVIII „Capcana de șorici în secolul al XVII-lea”; „Intriga este legată”; „George Villiers, Duce de Begingham”; „Străinul din Meng”; un pic din capitolul XV „Militare și justiție”; un pic din capitolul „Cum cancelarul Seguier nu a putut găsi un clopoțel care să-l bată, după obiceiul său”; „Soții lui Bonacieux”; începutul capitolului „Iubitor și soț”. | 16.12.2013 | 01/03/2014 |
| 3 | D'Artagnan și prietenii lui pleacă la Londra. Pe drum, muschetarii cad pe rând în capcanele gărzilor, dar d'Artagnan tot ajunge la Londra şi aduce pandantivele reginei în mijlocul balului. | 17.12.2013 | 01/04/2014 | |
| patru | După ce a primit recunoștința promisă de la Constance, D'Artagnan se reunește cu prietenii, învață istoria lui Athos și apoi se alătură rândurilor mușchetarilor. Constance este răpită de oamenii cardinalului. D'Artagnan o întâlnește pe Milady și îl provoacă pe Lord Winter la un duel. | 17.12.2013 | 01/04/2014 | |
| 5 | Muschetarii îi înving pe britanici într-un duel. D'Artagnan vine la o întâlnire cu Milady și încearcă să afle de la ea unde este ținută Constance. Milady îi spune acest lucru (în răzbunare față de cardinal) și apoi îl seduce. D'Artagnan vede accidental o marcă pe umărul lui Milady, după care scapă în mod miraculos. Muschetarii o salvează pe Constance și o trimit la o mănăstire unde va fi în siguranță. Cardinalul încearcă să-l cucerească pe D'Artagnan de partea sa, dar nu reușește. D'Artagnan și prietenii lui pleacă la război în La Rochelle, urmați de asasinii angajați de Milady. | 18.12.2013 | 01/05/2014 | |
| 6 | Mai multe încercări ale lui Milady asupra lui d'Artagnan sunt zădărnicite. Cardinalul îi ordonă Milady să-l omoare pe Buckingham, după care Milady se întâlnește cu Athos. Muschetarii iau micul dejun în bastionul Saint-Gervais și decid să-l avertizeze pe Buckingham de pericolul care îl amenință. | 18.12.2013 | 01/05/2014 | |
| 7 | Aventurile în La Rochelle continuă. D'Artagnan cumpără o casă în care plănuiește să locuiască cu Constance după război. Aramis și Porthos se ceartă cu iubiții lor. Milady ajunge la tabăra lui Buckingham. D'Artagnan îl avertizează pe Buckingham cu privire la o tentativă de asasinat iminentă asupra lui. | 18.12.2013 | 01/06/2014 | |
| opt | Milady este capturată. Bonacieux află că Constance se află într-o mănăstire. Milady reușește să scape cu ajutorul lui Felton, care îl rănește grav pe Buckingham, dar apoi moare într-o luptă cu Winter și soldații săi. Porthos se căsătorește cu Madame Coquenard. Buckingham merge la regina și moare pe drum. | 19.12.2013 | 01/06/2014 | |
| 9 | Milady se întoarce în Franța, dar Cardinalul decide să scape de ea. Aflând de la Bonacieux că Constance se află într-o mănăstire, Milady merge acolo și o ucide. Constance moare în brațele lui d'Artagnan. Muschetarii și Winter, care li s-au alăturat, încep să o caute pe Milady, care se ascunde în fosta moșie din Athos. | 19.12.2013 | 01/07/2014 | |
| zece | Muschetarii o urmăresc pe Milady. Athos îi explică fostei sale soții și își dă seama că încă o iubește (și reciproc). Cu toate acestea, muschetarii instigă la procesul lui Milady și o condamnă la moarte (sentința este executată de călăul din Lille). D'Artagnan primește gradul de locotenent al mușchetarilor regali și s-a despărțit de prietenii care au decis să se pensioneze. | 19.12.2013 | 01/07/2014 |
Realizatorii de film se mențin în mare parte la povestea romanului, deși există câteva diferențe. [25] [26] :
Varianta de film:
Versiunea TV:
Versiunea de televiziune cu durată mai lungă a arătat abateri suplimentare de la complot:
Jigunov a subliniat inițial că intenționează să facă un serial lung de televiziune, și nu un film de succes, deși bugetul uriaș ar fi făcut posibilă realizarea unui film pentru marele ecran [2] . Cu toate acestea, mai târziu, s-a răzgândit și a schimbat momentul spectacolului: la început a fost raportat că premiera TV în Rusia va avea loc în primăvara lui 2013. Cu toate acestea, la atingerea acestui termen, au apărut noi informații că premiera va avea loc în toamnă, iar filmul va fi lansat nu într-un format de televiziune, ci simultan în două: o serie și o bandă full-length pentru distribuție largă a filmului.
Filmul a fost distribuit de Karoprokat [27] .
Premiera lungmetrajului în 3D a avut loc pe 14 noiembrie 2013. Criticii au luat-o puternic negativ (în special, din 9 recenzii despre Kinopoisk, doar 2 au fost pozitive) [26] .
Filmul a eșuat la box office - la o săptămână după premieră, a rămas doar în afișul de dimineață al cinematografelor. Pentru primul weekend, noii „Trei Muschetari” nu au reușit să recupereze nici măcar 1/20 din buget. „Totul a început nu atât de rău - joi, la începutul weekendului, cei trei mușchetari ai lui Serghei Zhigunov au strâns 120 de mii de dolari și au ocupat locul 5 în clasamentul de închiriere. Dar nici măcar o creștere solidă a taxelor de sâmbătă și duminică nu a salvat noua adaptare cinematografică a „Cei trei mușchetari” de Alexandre Dumas de la eșec. Potrivit datelor preliminare de la companiile de distribuție, filmul a câștigat 19,1 milioane de ruble sau 584.000 de dolari și nu a intrat în top 5 distribuție de filme” [28] . Potrivit altor indicii, filmul a luat a șasea linie: „cu un buget de 12 milioane de dolari, cei trei mușchetari au notat 828.162 de dolari în 977 de exemplare în primele patru zile” [29] . Acest rezultat a plasat versiunea de film pe locul 4 în lista filmelor neprofitabile pentru 2013 [30] .
Cu toate acestea, merită remarcat faptul că proiectul nu a fost conceput inițial pentru rambursare prin distribuția de filme. .
Premiera europeană a filmului a avut loc la Praga pe 28 noiembrie, în cadrul Zilelor Cinematografiei Ruse [31] [32] .
La cea de-a 91-a Piață de Film de la începutul anului 2013, prezentându-și proiectul, Zhigunov a anunțat că filmul său va primi sprijin deplin de la Channel One [27] . În noiembrie 2013, s-a raportat că „aproximativ 30 de țări au devenit deja interesate și intenționează să-l achiziționeze pentru telespectatorii lor” [33] , în decembrie s-a raportat că a fost cumpărat în 21 de țări [18] .
Pe 16 decembrie 2013, serialul a început să fie difuzat pe canalul TV ucrainean „ 1 + 1 ” în limba rusă (seara, în timpul săptămânii, mai multe episoade pe zi). 25 decembrie 2013 - premiera pe canalul israelian în limba rusă Channel 9 [34 ] . Pe 3 ianuarie 2014, premiera a avut loc în Federația Rusă pe Channel One.
În ajunul lansării filmului, acesta a fost clasat în mod repetat ca parte a tendinței care a apărut în anii 2010 de a face remake-uri [35] [36] ale filmelor sovietice de aur și criticat pentru acest lucru [37] [38] . Totuși, acest lucru se datorează lipsei de înțelegere a termenului „ remake ”, deoarece filmul lui Zhigunov nu este derivat din cel anterior și nu se bazează pe scenariul, personajele sau muzica lui. Ambele filme sunt pur și simplu adaptări egale ale aceleiași cărți, care stabilește povești și personaje (spre deosebire de situația, de exemplu, cu filmul " Office Romance " (1977): acest film este o adaptare a piesei " Co-workers " „, cu toate acestea , filmul „ Office Romance” romanul Our Time (2011) nu este o adaptare a piesei, ci un remake al filmului din 1977). În plus, scenariul filmului din 1979 s-a bazat în mare parte pe o lucrare specială - libretul pentru spectacolul muzical al Teatrului pentru Tineri Spectatori din Moscova (1974), care a determinat în mare măsură ritmul intrigii, diferențe semnificative față de principiul fundamental literar și convențiile încorporate în limbajul adaptării cinematografice .
Poziția creatorilorÎn ajunul începerii filmărilor, Zhigunov a spus că este pregătit intern pentru faptul că noul „Trei mușchetari” va fi cu siguranță comparat cu filmul Georgy Yungvald-Khilkevich : „Este clar că critica nu poate fi evitată. Dar vreau să spun imediat că nu mi-am propus obiectivul de a concura cu cineva. O să filmez un roman Dumas, nu un remake” [4] . „Dacă am lua scenariul lui Mark Rozovsky și l-am filma, ar fi un remake” [39] . „Un remake este atunci când au luat scenariul și au filmat din nou cuvânt cu cuvânt. Și am o altă adaptare a lui Dumas. Mai bine ca oamenii lui Dumas să tragă în fiecare săptămână decât Câinele Vampir ” [5] .
„La urma urmei, fiecare generație trebuie să aibă propriul d'Artagnan. L-am avut pe Mihail Boyarsky, lăsați generația mai tânără să aibă pe altcineva”, spune Serghei Zhigunov [40] .
Potrivit lui Zhigunov, el a trecut în revistă toate adaptările romanului, iar filmul lui Yungvald-Khilkevich este, de asemenea, secundar și în așa fel încât să nu fie clar pentru reprezentanții noii generații. „Există un vechi film francez din anii ’60 [liderul absolut al distribuției sovietice din 1962-1963] , în care există lucruri foarte bune de casting pentru actori, intriga este filmată destul de inteligent. (...) Filmul lui Khilkevich trezește emoții pozitive, dar acesta este un film [inițial] făcut pentru cei care au văzut acele poze [vechi] despre care vorbesc. Potrivit lui Zhigunov, este greșit să spunem că există un roman al lui Dumas și o singură versiune corectă a acestui roman - versiunea ecranizată a lui Khilkevich. El crede că este imposibil să faci un film în genul vodevil sau un musical bazat direct pe o carte de aventură pentru copii - un gen atât de ușor este posibil doar ca procesare a unui produs cinematografic mai serios, și nu textul original. „Mai întâi trebuie să o filmezi ca o aventură, apoi să o filmezi ca o tragedie, apoi o comedie, apoi un desen animat și apoi să filmezi un musical. Când am văzut toate acestea, atunci de ce nu [aș face mai departe] un musical. Intriga rezistă aranjamentului în orice gen. Și Khilkevici a făcut această transcriere” [6] .
Întrebat dacă este dificil să se abstragă de la filmul sovietic, Zhigunov a răspuns că, în principiu, aproape niciodată nu s-a confruntat cu o astfel de problemă, cu excepția unui singur caz - scena cu regina înmânând inelul lui d'Artagnan. : „Și deodată mi-am dat seama că Dumas a scris, că s-a aplecat din spatele perdelei... (...) Și așa au început să asfalteze această perdea și înțeleg că d’Artagnan trebuie să se plimbe prin cameră. Și deodată îmi amintesc de degetele strălucitoare ale lui Freindlich , care l-a pocnit. Și înțeleg că, în general, aceasta este singura soluție corectă și nu o pot folosi, pentru că s-a întâmplat deja. Și apoi m-am supărat atât de mult, știi? Prima dată am dat peste umbra lui Khilkevich, pentru că a fost foarte bine rezolvată. El a reactionat. Și deodată mi-am dat seama că jucam această scenă pentru că nu îmi puteam permite să mă repet” [2] .
Maria Mironova („Anna din Austria”) spune: „Desigur , ei mă vor compara [pe mine cu Alisa Freindlich] . Cu toate acestea, vă pot spune - povestea reginei a fost elaborată de Zhigunov. Dacă în acea interpretare era puțin cântat, linie ușoară, iar toată povestea cu Buckingham era aproape un cântec, iar el avea un accent strălucitor, ceea ce făcea nuanța de comedie și mai puternică. Acum dragostea Annei și a Ducelui s-a dovedit a fi cu adevărat dramatică, serioasă. Până la urmă, a fost un sentiment puternic între doi oameni care i-a legat la distanță, în ciuda faptului că au fost puține întâlniri. Mai multe scene finale sunt dedicate crimei lui. Așa că această ramificație a intrigii s-a transformat într-o adevărată dramă, chiar într-o tragedie” [41] .
Cu toate acestea, la prima etapă de lucru, a existat într-adevăr posibilitatea de a crea un remake. Zhigunov spune: „La început, mărturisesc, aveam de gând să fac un remake - iau melodiile, fă luptele mai strălucitoare, urmăriri mai bune. Dar mi-am dat seama că nu este asta. Și așa a apărut o altă poveste, care nu avea nimic de-a face cu imaginea muzicală a lui Yungvald-Khilkevich” [5] „Plănuiesc să filmez asta de mult timp. Dar nu mi-am putut da seama cum să o fac. La început, m-am gândit că ar trebui făcut un remake. Dar asta a fost cu mult timp în urmă, chiar înainte să înceapă să facă remake-uri. Am vrut să iau măcar melodiile și să îmbunătățesc doar o parte din producție, să fac luptele mai strălucitoare, urmăriri mai bune, mai exact, în funcție de vârsta personajelor, poate. Am vorbit mult despre asta cu Anatoly Grigoryevich Lysenko , el nu a reacționat cumva. Întotdeauna a fost bine să testăm idei pe el, pentru că a reacționat la ceva, nu la ceva. Și mi-am dat seama că cumva nu a funcționat, nu a funcționat. Timpul a trecut și a apărut o cu totul altă poveste, care nu avea nimic de-a face cu această imagine muzicală a lui Khilkevich ” [6] .
Opiniile actorilorDupă ce versiunea scurtată a fost lansată pe ecranul lat , criticii au remarcat că decizia privind formatul filmului a fost eronată și că ar fi mai corect să părăsești filmul ca un serial de televiziune și au condamnat, de asemenea, completările gratuite la intriga cărții.
Ei au criticat tratarea liberă a lui Jigunov cu textul original, schimbarea unor povești:
L-a lăudat pe noul protagonist:
Filmului i s-a reproșat că este prea serios, dar lăudat pentru calitatea costumelor și a decorului: