Aqua vitae (din latină - apa vieții) este o denumire europeană medievală pentru o soluție apoasă de alcool etilic obținută prin distilarea vinului , a berii , a berii sau a altor produse de fermentație într-un cub de distilare . Termenul a fost introdus de medicul și alchimistul spaniol Arnold de Villanova (c. 1240-1311) [1] , care a folosit aqua vitae ca medicament [2] , cu toate acestea, conform altor versiuni, numele lichidului a fost dat de călugării care au participat la cruciade și au învățat să distileze alcool printre arabii care l-au inventat [3]. Ordinele monahale medievale au făcut aqua vitae prin macerare (înmuiere la rece a materiilor prime vegetale în distilat).
În secolul XIV-XV în Italia, aqua vitae apare la vânzare și este folosită pentru a face vodcă și lichioruri [2] . La începutul secolului al XVI-lea în Scoția, Edinburgh Guild of Surgeons and Barbers [4] a câștigat monopolul asupra producției de whisky , iar apoi Parlamentul în 1579 a interzis producția de aqua vitae țăranilor și oamenilor de origine umilă, ceea ce a condus la o perioadă de strălucire ilegală a lunii și o creștere a popularității whisky-ului, care a apărut pe baza aqua vitae [5] .
Unele băuturi alcoolice , pe bază de alcool distilat, au denumirea corespunzătoare: aquavit (Scand.), okovita (ucraineană, poloneză [6] ), akavita (alb), eau-de-vie (franceză), whisky (din irlandez uisce beathadh). [7] ) și altele, dar diferă semnificativ în materie de materii prime, ingrediente și metode de producție. Așadar, după recrearea rețetei medievale de aquavita la distileria scoțiană Lindores Abbey , în 2021 a fost înaintată un apel la Comisia Europeană pentru Alimentație [8] pentru a crea o nouă categorie de băuturi alcoolice „spirite botanice” (spirite botanice) pe bază de distilate, folosind metoda macerării (infuziei), dar fără utilizarea zahărului.
Alchimie | |
---|---|
Lucrări alchimice | |
Fundamentele teoretice ale alchimiei | |
Scopurile alchimiei |