Grodno-Baranovichi grup de dialecte

Grupul de dialecte Grodno-Baranovichi ( Belarus Garadzenskaya-Baranavitskaya group gavorak, Garadzenskaya-Baranavitskaya gavorki ) este unul dintre grupurile de dialecte ale dialectului de sud-vest al limbii belaruse , zona din care este situată în vestul Belarus (în regiunea Grodno , cu excepția regiunilor sale de nord-est, în regiunile nordice ale regiunii Brest și în regiunile extrem de sud-vest ale regiunii Minsk ). În cadrul dialectului de sud-vest, grupul de dialecte Grodno-Baranovichi se opune celui Slutsk-Mozyr [2] [3] .

Izoglose de zone de dialect

Zona grupului de dialecte Grodno-Baranovichi este complet situată în limitele a două zone de dialecte - vestică și centrală. Prima dintre aceste zone de dialect combină dialectele Grodno-Baranovichi cu dialectele vestice ale grupului Polotsk din dialectul de nord-est , cu dialectele vestice din Belarusul Mijlociu și cu dialectele din vestul polonez . Cu aceleași dialecte, Grodno-Baranovichi sunt uniți de absența fenomenelor în zona dialectală estică. A doua zonă de dialect - cea centrală - conectează dialectele Grodno-Baranovichi cu dialectele centrale din Belarus și cu dialectele Slutsk din grupul Slutsk-Mozyr din dialectul de sud -vest . În plus, dialectele nordice ale grupului Grodno-Baranovichi sunt unite printr-o serie de fenomene dialectale comune cu dialectele din partea de nord-vest a zonei belaruse - cu dialectele vestice ale Belarusului mijlociu și cu dialectele vestice ale grupului Polotsk (conform la prezenţa în ele a trăsăturilor lingvistice ale zonei dialectale de nord-vest). Pentru dialectele Grodno-Baranovichi, pe lângă fenomenele dialectale din zona dialectală estică, sunt necaracteristice și fenomenele din zona dialectală de sud-est [1] .

Zona de distribuție

Zona dialectelor grupului Grodno-Baranovichi este situată pe teritoriul Belarusului de Vest . Conform diviziunii administrative moderne a Republicii Belarus , dialectele Grodno-Baranovichi ocupă aproape întregul teritoriu al regiunii Grodno (cu excepția regiunilor sale de nord-est), regiunile de nord ale regiunii Brest și regiunile extrem de sud-vest ale regiunii Minsk . Cele mai mari așezări din zona Grodno-Baranovichi: Grodno , Baranovichi , Novogrudok , Lida , Slonim [1] . În vest, zona de distribuție a dialectelor belaruse pe teritoriul Poloniei din regiunea Bialystok se învecinează cu zona dialectelor Grodno-Baranovichi din Belarus [4] .

În nord-est, zona dialectelor Grodno-Baranovichi se învecinează cu aria de distribuție a dialectelor centrale din Belarus, la est - cu aria de distribuție a dialectelor Slutsk din grupul Slutsk-Mozyr din sud-vestul dialect. În sud, dialectele Grodno-Baranovichi coexistă cu zona de dialect Polissya de Vest, în vest (pe teritoriul Poloniei) - cu dialectele Podlasie și parțial Suvalian ale dialectului Mazovian [5] . În nord, zona limbii lituaniene [1] [4] se învecinează cu zona grupului de dialecte Grodno-Baranovichi .

Caracteristicile dialectelor

Sistemul lingvistic al grupului de dialecte Grodno-Baranovichi este caracterizat de multe trăsături ale dialectului de sud-vest, cum ar fi [3] [6] :

  1. Akanye non-disimilativ - pronunția vocalei  neaccentuate [a] ([s]) în prima silabă preaccentuată după consoanele dure înaintea tuturor vocalelor accentuate [i], [e], [s], [y], [o ], [a]: în [a] dá ( alb lit. vada „apă”), în [s] dy , în [a] dý , în [a] dz'é , în [a] doyu . Yakan non- disimilativ -  pronunția vocalei ['a] în prima silabă preaccentuată după consoanele moi înaintea tuturor vocalelor accentuate: [v'a] sná (alb lit. vyasna "primăvară"), [v'a] somn , [v'a] sný , [in'a] sn'é , [in'a] snouyu .
  2. Distingerea vocalelor / o / și / a / în silaba deschisă finală neaccentuată: many [o] (alb lit. multe „multe”), s’én [o] ( fân literal alb „ fân”), darog [a ] ( alb aprins. daroga „drum”).
  3. Pronunția lui [ě] sau [i͡е] în loc / ê / în poziția accentuată : l' [ě] s / l' [i͡е] s ( pădure literală albă „pădure”).
  4. Pronunția lui [ô] sau [у͡о] în loc / o / și ['ě], [ô] sau [i͡е], [у͡о] în loc / e / într-o silabă accentuată închisă: kôn' / cou͡on' (alb lit. cal „cal”), p'ěch / p'i͡ech (Bel. lit. bake „cuptor”), n'ôs / n'u͡os (Bel. lit. purtat „purat”).
  5. Prezența terminației -oyu , -eyu în substantivele feminine sub forma singularului instrumental: sts'anóyu (Bel. lit. cu un „perete”), z'aml'óyu / z'aml'eyu (Bel. lit. pământ „pământ”).
  6. Prezența terminației -a în substantive neutre sub forma nominativului plural: s'óla (alb lit. sate „sate”), vókna (alb literal wokny „okna”), az'óra (alb literal azeri „lac”) "); prezența terminației -e în substantivele masculine sub forma nominativului plural: garadeʹ (literal alb garada „oraș”), kaval’eʹ (literal alb kavalі „fierari”), nazhe (literal alb nazhy „cuțite”).
  7. Distribuția adjectivelor și pronumelor de genul masculin și neutru sub forma desinenței prepoziționale singulare -om : ab maladóm (alb lit. ab maladym „despre tineri”), u that (alb lit. u tym „în acel” ).
  8. Prezența desinenței -mo în verbe la forma persoanei I plural a conjugării a II-a: g'adz'imó (alb aprins. priviți „priviți”), rob'imó (alb lit. robim „ faceți, lucrați” ).
  9. Formarea formelor de verbe la timpul viitor printr-o combinație a infinitivului și a formelor personale ale verbului imu „a avea”: rab'íts'mu (Bel. Liter. Voi lucra „Voi face / lucrez”), rab' íts'm'esh (Bel. Liter. you budze rabbits "vei face / lucrezi"), rab'íts'm'e (Bel. lit. yon / yana / yano budze rabits "el/ea/it va face / munca"), rab'íts'muz' (Bel. lit. yans fiind sclavi „vor face / munci”).
  10. Extinderea tipului derivativ al substantivelor la -'a : dz'its'á (alb lit. dzіtsya "copil"), ts'al'á (alb literal qialo "vițel").
  11. Răspândirea unor astfel de cuvinte precum káchka (literal alb kachka „răță ”), adryna ( turnuri „fân”), pókuts’ („colț roșu”), sashn'ík (literal alb lyamesh „praț”), latka (aprins alb. petice „petic, bucată”), kartófl'a (alb lit. bulba „cartof”), yálav'ina ( yalavichyna „carne de vită”) etc.

În plus, dialectele Grodno-Baranovichi sunt caracterizate de fenomene dialectale locale specifice care disting zona Grodno-Baranovichi în dialectul de sud-vest și o opun zonei Slutsk-Mozyr [7] :

  1. Distribuția formelor singulare instrumentale ale substantivelor precum ts'el'ém ( Bel. lit. qalem „vițel”), pares’em (Bel. lit. parasem „porc”). În dialectele Slutsk-Mozyr, se notează forme precum ts'al'óm , paras'óm .
  2. Prezența formelor de persoana a 3-a plural a verbului yés'ts'i (Bel. Liter. esci „mănâncă, mănâncă”) - yadýts' (Bel. Liter. yaduts „mâncă”). Această formă este opusă formei zonei Slutsk-Mozyr yadz'áts' .
  3. Prezența formelor de la persoana I plural a unui verb cu o consoană moale sau cu un șuierat în rezultatul tulpinii: idz'ém / idz'ém (alb lit. idzem „să mergem”), p'achém / p 'achóm ( aprins alb . „coace”). În dialectele Slutsk-Mozyr, formele verbului cu o consoană tare sunt comune: idom , p'akom , etc.

Note

  1. ↑ 1 2 3 4 Kryvitsky A. A. Dialecte on Belarusian teritory (Grupul de discursuri pe teritoriile Belarus)  (engleză) . Ghidul virtual pentru Belarus. Arhivat din original pe 17 septembrie 2012.  (Accesat: 15 aprilie 2015)
  2. ↑ Birillo, Matskevici, Mihnevici, Rogova, 2005 , p. 590.
  3. ↑ 1 2 Sudnik M. R. Limba belarusă // Dicționar enciclopedic lingvistic / Redactor-șef V. N. Yartseva . - M .: Enciclopedia Sovietică , 1990. - 685 p. — ISBN 5-85270-031-2 .
  4. ↑ 1 2 Koryakov Yu. B. Aplicație. Hărți ale limbilor slave. 9. Limbile rusă și belarusă // Limbile lumii. limbi slave . - M .: Academia , 2005. - ISBN 5-87444-216-2 .
  5. ↑ Dialekt mazowiecki  (poloneză) . Gwary poloneză. Przewodnik multimedialny pod redakcją Haliny Karaś (2009). Arhivat din original pe 15 aprilie 2012.  (Accesat: 15 aprilie 2015)
  6. ↑ Birillo, Matskevici, Mihnevici, Rogova, 2005 , p. 590-591.
  7. ↑ Birillo, Matskevici, Mihnevici, Rogova, 2005 , p. 591.

Literatură

Link -uri