Kudryavtseva, Tatyana Alekseevna
Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 23 aprilie 2022; verificarea necesită 1 editare .| Tatiana Alekseevna Kudryavtseva | |
|---|---|
| Numele la naștere | Tatiana Alekseevna Kudryavtseva |
| Data nașterii | 5 martie 1920 |
| Locul nașterii | Petrograd , RSFS rusă |
| Data mortii | 29 septembrie 2013 (93 de ani) |
| Un loc al morții | Moscova |
| Cetățenie | URSS , Rusia |
| Ocupaţie | traducător , editor , romancier |
| Ani de creativitate | 1949-2013 |
| Gen | roman , nuvelă , nuvelă , memorială |
| Limba lucrărilor | Rusă |
| Premii |
 |
 Lucrează la Wikisource | |
Tatyana Alekseevna Kudryavtseva ( 5 martie 1920 , Petrograd , RSFSR - 29 septembrie 2013 , Moscova , Rusia) - traducătoare sovietică și rusă de ficțiune din engleză și franceză , editor literar . Cunoscută pentru traducerile sale ale clasicilor literaturii engleze și americane - „Isle of the Pharisees” de John Galsworthy , „ Gone with the Wind ” de Margaret Mitchell [1] , „ Sophie’s Choice ” de William Styron , o serie de romane despre „ Rabbit” de John Updike .
Biografie
Tatyana Alekseevna Kudryavtseva s-a născut în familia unui fost om de afaceri Alexei Dementyevich Kudryavtsev, în casa profitabilă nr. 9 de pe strada Shpalernaya , care i-a aparținut înainte de revoluție ; mama - Zinaida Anfimovna Kudryavtseva, născută Korotkova. Prima copilărie a viitorului traducător a căzut în anii NEP , iar situația financiară a făcut posibil ca părinții să-și angajeze fiica o guvernantă care vorbea franceză cu micuța Tatyana, ceea ce i-a permis să stăpânească elementele de bază ale limbii franceze împreună cu Rusă. Dar deja în 1926, o copilărie sigură s-a încheiat: potrivit Tatyana Alekseevna, toți bărbații din familia ei au fost arestați și au dispărut fără urmă în sistemul închisorii al OGPU [2] .
Educație
În ciuda originii sociale de neinvidiat , în 1935 Kudryavtseva a intrat la Facultatea de Filologie a Universității din Leningrad și a început să învețe japoneză. În 1939 s-a mutat la Moscova , unde și-a continuat studiile la departamentul de limba engleză a Cursurilor de interpret la Comitetul Central al Partidului Comunist al Bolșevicilor din întreaga Uniune , fără a părăsi cursurile de japoneză. În 1941, Tatyana Alekseevna a fost transferată la Institutul Militar de Limbi Străine al Armatei Roșii (VIIYA KA), la Facultatea Orientală; în martie 1943, după ce a absolvit Institutul rusesc de afaceri externe al KA cu gradul de locotenent principal, Kudryavtseva a fost trimisă la Comisariatul Poporului pentru Afaceri Externe al URSS [3] .
Lucru în Comisariatul Poporului pentru Afaceri Externe
Kudryavtseva a lucrat în Secretariatul General al lui A. Ya. Vyshinsky - prim-adjunct al comisarului poporului pentru afaceri externe (din 1946 - Ministerul de Externe al URSS ). Traducatorul T. A. Kudryavtseva a participat la pregătirea unui proiect de tratat de pace cu Japonia , a primit numeroase delegații străine, a tradus la întâlnirile miniștrilor de externe din Marea Britanie , Franța , SUA și URSS, în negocieri închise cu delegațiile militare franceze și engleze. În această perioadă, T. A. Kudryavtseva a lucrat direct cu V. M. Molotov , S. A. Lozovsky , A. Ya. Vyshinsky și a participat, de asemenea, la pregătirea vizitei la Moscova a prim-ministrului britanic Winston Churchill în 1943.
În 1947, după arestarea soțului ei, sinologul G. G. Semyonov, care a fost acuzat în legătură cu Chaikanshists , T. A. Kudryavtseva a fost demis din Ministerul de Externe și a scăpat în mod miraculos de represiune, datorită mijlocirii prietenilor din Ministerul de Externe și personal V. M. Molotov, care este foarte apreciat ca profesionist. După ceva timp, Kudryavtseva a reușit să obțină un loc de muncă la TASS , dar trei luni mai târziu a fost concediată din cauza lipsei de acces la documente secrete [2] .
Lucrează ca traducător și editor literar
De la sfârșitul anilor 1940, T. A. Kudryavtseva a început să se implice activ în traducerea literară, iar la începutul anilor 1950 a primit mai întâi funcția de redactor în departamentul de clasici străini, iar apoi în departamentul de literatură străină modernă a Goslitizdat . Kudryavtseva-editor a participat la pregătirea edițiilor de autori clasici și moderni ai literaturii vest-europene și americane, inclusiv Theodor Dreiser , Stendhal , Louis Aragon . La pregătirea ediției Regele Lear de William Shakespeare, Tatyana Alekseevna l-a cunoscut pe Boris Pasternak , a cărui versiune a traducerii a provocat multe critici din partea editorului novice pentru tratarea liberă a textului original [4] . Ulterior, acest episod i-a apropiat pe Kudryavtseva și Pasternak, iar Tatyana Alekseevna a editat toate traducerile sale ale lui Shakespeare, inclusiv Hamlet [2 ] .
În 1960, T. A. Kudryavtseva a părăsit Goslitizdat și, în același an, a fost acceptată în Uniunea Scriitorilor din URSS . Din 1962, Kudryavtseva a lucrat ca secretar executiv, iar mai târziu ca șef al departamentului de proză și poezie în Europa și America în revista Literatură străină . Din 1960 până în 1972, a participat în mod repetat la lucrările Adunărilor Generale și la Biroul de traduceri UNESCO , în 1974 a condus o delegație de traducători sovietici de literatură americană în timpul unei vizite în Statele Unite. Datorită muncii sale în literatura străină și călătoriile de afaceri în străinătate, Tatyana Kudryavtseva a reușit să se familiarizeze personal cu mulți clasici ai literaturii mondiale ai secolului al XX-lea, printre ei: John Steinbeck , John Updike , Norman Mailer , Arthur Miller , Gore Vidal , Tom Wolfe , Arthur Hailey , William Styron , Graham Greene [2] .
În 1983, a părăsit redacția Literaturii Străine, concentrându-se în întregime pe traduceri și asistență socială. În 1986, a participat la crearea colecției sovieto-americane „Experiența umană” din 40 de lucrări ale unor autori contemporani americani și sovietici [2] .
În 2008, ea a publicat o carte de memorii „The Vicisitudes of One Fate. Note ale unui scriitor și traducător.
Premii
2002 Premiul de la Asociația Editorilor Americani„pentru traducerea ficțiunii care promovează înțelegerea reciprocă între țări”, precum și un premiu al Fundației Americano-Ruse pentru Cooperare Culturală„pentru realizări în domeniul traducerii, contribuind la convergența a două mari culturi” [5] [3] .
Familie
- Primul soț este sinologul Georgy Georgievich Semyonov. În această căsătorie, în 1943, s-a născut o fiică, Nina.
- Al doilea soț, din 1950, este jurnalist și scenarist Nikolai Ivanovich Taube , au trăit împreună timp de 32 de ani. Fiica Tatyanei Alekseevna, după ce a primit patronimul noului ei tată, și-a păstrat numele de familie al mamei sale: Nina Nikolaevna Kudryavtseva. De la începutul anilor 1960, familia a locuit în cooperativa de locuințe „Scriitorul sovietic” ( strada Krasnoarmeiskaya , 23) [6] [7] .
Traduceri selectate
- Charles Dickens „Însemnări americane”, Eseuri (1949)
- Jack London „ Inimile celor trei ”, roman (1956)
- Theodore Dreiser " Stoic ", roman (1957, cu M. P. Bogoslovskaya)
- John Galsworthy „Insula Fariseilor”, roman (1958)
- Mark Twain , Pretenderul american, roman (1960)
- H. G. Wells Romanul Roțile norocului (1964)
- Stan Barstow „Love... Love?”, roman (1965, împreună cu T. A. Ozerskaya)
- Arthur Hailey " Aeroportul " (1971, împreună cu T. A. Ozerskaya)
- John Wayne „Iarna în munți”, roman (1972, împreună cu T. A. Ozerskaya)
- Richard Hughes The Wood Shepherdess, roman (1977)
- Romanul lui John Updike Să ne căsătorim (1979)
- William Styron „ Alegerea lui Sophie ” (1981)
- Gone with the Wind de Margaret Mitchell , roman (1982, cu T. A. Ozerskaya)
- Romanul „Rabbit Got Rich” de John Updike (1986)
- Graham Greene „ Monseniorul Quijote ”, roman (1989)
- Richard Aldington „Șapte împotriva lui Reeves”, roman (1989)
- Graham Greene „ Căpitanul și dușmanul ”, roman (1991)
- Jack London „ Aventură ”, roman (1993)
- Iris Murdoch „Copilul cuvântului”, roman (1995)
- Romanul „Rabbit Is Back” de John Updike (2001)
- Norman Mailer Romanul fantoma lui Hooker (2004)
- Romanul „White Out” de Ken Follet (2006)
- Romanul „Factorul uman” Graham Greene (2009)
Note
- ↑ Traducerea a fost realizată împreună cu T. A. Ozerskaya: Volumul I - Ozerskaya, Volumul II - Kudryavtseva.
- ↑ 1 2 3 4 5 Memorii, 2008 .
- ↑ 1 2 Despre Tatyana Alekseevna Kudryavtseva pe site-ul web al Uniunii Veteranilor Institutului de limbi străine din întreaga Uniune Copie de arhivă din 19 septembrie 2020 la Wayback Machine .
- ↑ Kalashnikova E. „Cocktail in a glass and Pasternak’s mistakes” Copie de arhivă din 8 septembrie 2017 la Wayback Machine // Nezavisimaya gazeta , 17.09.2009.
- ↑ „Cunoscuta traducătoare de literatură americană Tatyana Kudryavtseva a primit premii de onoare pentru contribuția sa la dezvoltarea legăturilor culturale ruso-americane” Copie de arhivă din 28 martie 2020 la Wayback Machine // RIA Novosti , 15/11/2002.
- ↑ Cartea de referință a joint-venture-ului URSS, 1964 , p. 350.
- ↑ Directorul CI URSS, 1971 , p. 185.
Literatură
- Andzhaparidze G. A. Kudryavtseva, Tatyana Alekseevna // Scurtă enciclopedie literară . - T. 9: Abbaszade - Yahutl. - M .: Enciclopedia Sovietică , 1978. - Stb. 398.
- Kudryavtseva T. A. Vicisitudinile unei soarte. Note ale unui scriitor și traducător. - M. : R-Valent, 2008. - 127 p. - ISBN 978-5-93439-248-3 .
- Directorul Uniunii Scriitorilor din URSS [din 12/01/1963] / ed. K. V. Voronkov, comp. N. V. Borovskaya. - M . : Scriitor sovietic , 1964. - 776 p.
- Directorul Uniunii Cineaștilor din URSS [din 01.10.1970] / comp. G. K. Mirnova. - M . : Art , 1971. - 463 p.
- Directorul Uniunii Scriitorilor din URSS [din 06/01/1985] / Ed. K. N. Selikhov; întocmit de V. A. Astakhova, A. I. Libetskaya, L. I. Tsvetkova. - M . : Scriitor sovietic, 1986. - 784 p.
- Scriitori din Moscova: carte de referință biobibliografică / Comp.: E. P. Ionov, S. P. Kolov. - M.: Muncitor Moskovsky , 1987. - P. 238.
 În cataloagele bibliografice |
|---|