| proto-indo-iranian | |
|---|---|
| Reconstrucţie | limbi indo-iraniene |
| Regiune | Vezi #stepa eurasiatică |
| Epocă | sfârşitul mileniului III î.Hr |
| Urmasi | |
Proto -indo-iranianul este o proto -limbă reconstruită a ramurii indo -iraniane a familiei de limbi indo-europene . Vorbitorii săi, ipoteticii proto-indo-iranieni , se presupune că au trăit la sfârșitul mileniului al III-lea î.Hr. și sunt adesea asociați cu cultura Sintashta din stepa eurasiatică și cu orizontul arheologic timpuriu Andronovo .
Proto-indo-iranianul era o limbă satem , probabil la mai puțin de un mileniu distanță de strămoșul său, proto-indo-europeanul târziu și, la rândul său, la mai puțin de un mileniu distanță de sanscrita avestană și vedica a Rigveda , descendenții săi.
Se consideră că limbile proto-indo-iraniene formează un subgrup împreună cu limbile greacă , armeană și frigiană, bazate pe multe asemănări izbitoare în structura morfologică. Cu toate acestea, această problemă rămâne nerezolvată [1] .
Este strămoșul limbilor indo-ariane , al limbilor iraniene și al limbilor nuristani .
| labial | coronal | palatin | Velar | Laringe | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| dentară/alveolară | postalveolar | primul | al doilea | |||||
| exploziv | Surd | *p | *t | *ć | *c | *k | ||
| exprimat | *b | *d | *ȷ́ | *ǰ | *g | |||
| aspirat | *bʰ | *dʰ | *ȷʰ | *ǰʰ | *gʰ | |||
| fricativ | Surd | *s | *s | *H | ||||
| exprimat | ( *z ) | ( *ž ) | ||||||
| Nazal | *m | *n | ||||||
| Lichid | ( *l ) | *r *r̥ | ||||||
| Semivocală | *y | *w | ||||||
| Înalt | *i *ī | *u *ū |
|---|---|---|
| Mic de statura | *a *ā | |
Pe lângă vocale, *H și *r̥ pot funcționa ca nucleu silabic.
Se presupune că proto-indo-iranianul ar fi conținut două serii de opriri sau africate de la palat la postalveolar [2] . Natura fonetică a acestui contrast nu este clară și, prin urmare, sunt numite de obicei seria primară sau prima (*ć *ȷ́ *ȷ́ʰ, o continuare a palatovelarului proto-indo-european *ḱ *ǵ *ǵʰ) și a doua sau serie secundară (*č *ǰ *ǰʰ, continuând câmpiile proto-indo-europene și velarele labializate, *k, *g, *gʰ și *kʷ, *gʷ, *gʷʰ, în contexte palatalizante). Următorul tabel prezintă cele mai comune reflexe ale celor două serii ( proto -iranianul fiind strămoșul ipotetic al limbilor iraniene, inclusiv avestan și persan vechi) [3] [4] :
| date personale | proto-indo-ariană | sanscrit | proto-iranian | Avestan | persană veche | Nuristani |
|---|---|---|---|---|---|---|
| *ć | ś ([ɕ]) | ś ([ɕ]) | *ts | Cu | θ | ċ ([ts]) / š |
| *ȷ́ | j ([ɟ]) | j ([ɟ]) | *dz | G | G | j ([dz]) / g |
| *ȷʰ | h ([ʑʱ]) | h ([ɦ]) | ||||
| *c | s ([s]) | s ([s]) | *c | h | h | h |
| *ǰ | j ([ɟ]) | j ([ɟ]) | *ǰ | ǰ | ǰ | ǰ/ž |
| *ǰʰ | h ([ʑʱ]) | h ([ɦ]) |
În general, se presupune că proto-indo-europeanul avea între trei și patru consoane guturale, fiecare dintre acestea putând să apară atât în poziții silabice, cât și non-silabice. În proto-indo-iraniană, laringele s-au contopit într-un singur fonem /*H/. Beaks sugerează că unele cazuri ale acestui /*H/ supraviețuiesc în sanscrită rigvedică și avestan ca opriri glotale nescrise , așa cum evidențiază metrica [5] .
Ca și sanscrita proto-indo-europeană și vedica (și, de asemenea, avestanul, deși nu a fost înregistrat [6] ), proto-indo-iranianul avea un sistem de accent de înălțime similar cu japoneza modernă , notat convențional printr-un accent acut peste o vocală accentuată.
Cea mai caracteristică schimbare fonologică care separă proto-indo-iranianul de proto-indo-european este plierea vocalelor ablaut *e, *o, *a într-o singură vocală, proto-indo-iraniană *a (dar vezi legea lui Brugmann) . Legea lui Grassmann, legea lui Bartholomew și legea sunetului lui Hand au fost, de asemenea, completate în proto-indo-iraniană.
Următoarea este o listă mai cuprinzătoare a unora dintre modificările de sunet propuse de la proto-indo-european la proto-indo-iranian:
| proto-indo-european | proto-indo-iranian | sanscrit | Avestan | latin | Engleză | Glosar |
|---|---|---|---|---|---|---|
| *ḱm̥tom | *Catam | Satam | satem | la sută | sută) | o sută |
| *ǵonu | *ȷʹāʹnu | jānu | zanu | genū | 'genunchi' | genunchi |
| *ǵʰimós | *ȷʰimas | hima | ziiå | hiems | iarnă | |
| *kʷos | *kas | kas | ka | quis | OMS | OMS |
| *gʷṓws | *gāwš | gaus | gao | bōs | 'vacă' | vacă |
| *gʷʰormos | *g'armas | harmas | garəma | forme | cald | cald |
Printre schimbările de sunet de la proto-indo-iranian la indo-arian se numără pierderea șuieratului sonor *z; printre cei care aparțin proto-iranienilor , există o dezaspirare a aspirațiilor vocale PIE .
| PLĂCINTĂ | IA / Ved | Av | proto-indo-european | indo-ariană/
Vedic |
Avestan | |
|---|---|---|---|---|---|---|
| *p | > | p | p | * p h̥₂tḗr „tată” | p itā́ „tată” | pi tar- „tată” |
| *b | > | b | b | * b él- „puternic” | bálam " putere" | — |
| *bʰ | > | bh | b | * bʰ réh₂tēr „frate” | bh rātār- „frate” | b rātar- „frate |
| *t | > | t | t | * t uHóm „tu” | tuvam " tu" | vəm „ tu ” |
| *d | > | d | d | * dóru " copac" | dāru „ copac” | dāru- „ copac” |
| *dʰ | > | dh | d | * dʰoHnéh₂- „ granule” | dhānā́- „ granule” | dāna- " granule" |
| *ḱ | > | S | s | * déḱm̥ " zece " | dáś a " zece " | das a " zece " |
| *ǵ | > | j | z | * ǵonu „ genunchi” | jānu „ genunchi” | zānu- „ genunchi” |
| *ǵʰ | > | h | z | * ǵʰ imós „rece” | h imá- „rece, îngheț” | zəmaka- „ furtună de iarnă” |
| *k | > | k~c | x~c | * k ruh₂rós „sângeros” | k rūrá- „sângeros” | x rūra- „sângeros” |
| * té k et "poate fugi" | — | ta č at̰ „poate că aleargă” | ||||
| *g | > | g~j | g ~ ǰ | * h₂éu g es- „putere” | ó j as- "putere" | ao ǰ ah „putere” |
| * h₂u grós " puternic" | u g rá- "puternic" | u gr ra- "puternic" | ||||
| *gʰ | > | gh~h | g ~ ǰ | * dl̥H gʰ ós „lung” | dir ghá- " lung" | darə ga- " lung " |
| * dleH gʰ istos „mai lung” | drāghiṣṭha | dra ǰ išta- „ mai lung” | ||||
| *kʷ | > | k~c | k~c | * kʷos „ cine” | káḥ „ cine” | kō " cine" |
| * kʷe " și" | c un „și” | ' č un "și" | ||||
| *gʷ | > | g~j | g ~ ǰ | * gʷou- „ vacă” | g av- „vacă” | g au- „vacă” |
| * gʷih₃wós „ în viață ” | j iva- „în viață” | persană veche : ǰ īva- „viață” | ||||
| *gʷʰ | > | gh~h | g ~ ǰ | * gʷʰ nénti „lovitură” (pl.) | gh nánti „lovitură” (pl.) | — |
| * gʷʰ énti „lovitură” | hánti " bate " | ǰ aint "bătăi" | ||||
| *s | > | s | s~h | * s eptm̥ „șapte” | s aptá "șapte" | h apta "șapte" |
| * h₁é s ti „a mânca” | á s ti "a mânca" | a s ti "a manca" | ||||
| *y | > | y | y | * y ugóm „jug” | y ugam "jug" | y uga- „jug” |
| *w | > | v | v | * wéǵʰeti „ a merge” | váhati " a merge" | v azaiti "a călători" |
| *m | > | m | m | * méh₂tēr „ mamă” | m ātar- „mamă” | mātar- „ mamă” |
| *n | > | n | n | * nós " noi " | n ca "noi" | n ō „noi” |
| *l | > | l ~ r | r | * kʷe l eti „mișcare” | ca r ati „mișcare” | ca r aiti "mișcare" |
| *r | > | r | r | * bʰréh₂tēr „ frate ” | bh r ātār- „frate” | b r ātar- „frate” |
| *n̥ | > | A | A | * n̥ - „non-” | a - "nu-" | a - "nu-" |
| *m̥ | > | A | A | * ḱ m̥ tóm „ o sută” | ś a tam „o sută” | sa təm " o sută" |
| *l̥ | > | r̥ | ərər | * w ĺ̥ kʷos „lup” | v ŕ̥ ka- „lup” | vəhr ka- „ lup” |
| *r̥ | > | r̥ | ərər | * ḱ ŕ̥ d- „inima” | h ŕ̥ d- „inima” | zərə d- „ la inimă” |
| *i | > | i | i | * l i nékʷti „frunze” | ri ṇákti „ frunze” | ir i naxti "a elibera" |
| *e | > | A | A | * déḱm̥ " zece " | dáśa " zece " | da sa " zece " |
| *e | > | A | A | * h₂nḗr „ persoană ” | nā " persoană " | nā " persoană " |
| *A | > | A | A | * h₂é ǵeti „a conduce” | á jati "a conduce" | a zaiti "a conduce" |
| *A | > | A | A | * méh₂ tēr " mamă" | matāʹ „mamă” | mā tar- " mamă " |
| *o | > | a ~ ā | a ~ ā | * ǵ ó mbʰ o s „dinte, știft” | j ā́ mbh a - „dinte, colț” | — |
| * ǵónu " genunchi " | jā nu " genunchi" | zā nu- " genunchi " | ||||
| *ō | > | A | A | * dʰ oH néh₂ - „granule” | dhā nā́- " granule" | dāna- " granule " |
| *u | > | u | u | * tu dai " jug " | y u gám "jug" | y u ga- "jug" |
| *ū | > | ū | ū | * „ șoarecele ” mū́s | mū́ ṣ- „ șoarece” | persan mūs „ șoarece ” |
| *h₁ | > | ∅ | ∅ | * h₁ esti „a mânca” | asti "a manca" | asti "a manca" |
| *h₂ | > | ∅ | ∅ | * h₂ ŕ̥tḱos „urs” | ŕ̥kṣa- „urs” | arəša- „urs” |
| *h₃ | > | ∅ | ∅ | * h₃ ókʷs(i) „ochi” | akṣi „ochi” | asi "ochi" |
| *h₄ | > | ∅ | ∅ | * h₄ órǵʰeste „testicul” | — | ərəzi- „testicul” |
| proto-indo-iranian | Iranian vechi ( avestan , persan vechi ) | sanscrită vedica |
|---|---|---|
| * Háć era „cal” | Av asa , Dp asa | asva |
| *bʰaHgás „parte, împărtășește” | Av baga | bhaga |
| *bʰráHtā „frate” | Av, Dp brātar | bhrātr̥ |
| *bʰúHmiš „pământ” | Dp būmis | bhumi- _ |
| *mártyas „muritor, uman” | Av maṣ̌iia , Dp martiya | martia |
| *mā́ are „lună” | Av mā̊ , Dp māha | mās |
| * wasr̥ „primăvară” | Av vaŋhar | vasara "dimineata" |
| * Hr̥tás „adevărul” | Av aṣ̌a , Dp arta | r̥ta |
| *dʰráwgʰas „minciună” | Av draoγa , Dp drauga | drógha „a folosi cuvinte rele” |
| * sáwmas "presat (suc)" | Av haoma | soma- _ |
Proto-indo-iranianul a păstrat o mare parte din morfologia proto-indo-europeanului: declinarea tematică și atematică atât a substantivelor, cât și a verbelor, toate cele trei numere ale singularului, dualului și pluralului, toate categoriile de timp, dispoziție și voce în verb. , și cazuri în substantiv.
O inovație importantă a substantivului este crearea terminației genitiv plural *-nām, folosită cu tulpinile vocale. În verbe, principala inovație este crearea unei conjugări pasive cu sufixul *-yá cu o inflexiune medială. [opt]
| indo-europeni | |
|---|---|
| limbi indo-europene | |
| indo-europeni | |
| proto-indo-europeni | |
| Limbile dispărute și comunitățile etnice acum dispărute sunt scrise cu caractere cursive . Vezi și: Studii indo-europene . | |