Rezoluția Adunării Generale a ONU ( ing. Rezoluția Adunării Generale a ONU ) este un act scris al ONU , în decizia de adoptare, la care participă toți membrii Adunării și necesită o majoritate de cel puțin cincizeci la sută de voturi ( 50% sau mai mult) pentru a fi aprobat.
Rezoluțiile adoptate de Adunare, spre deosebire de hotărârile Consiliului de Securitate , nu sunt obligatorii, întrucât au forță de recomandări, în timp ce niciuna dintre țări nu le poate opune veto . Se crede că rezoluțiile Adunării Generale a ONU sunt de mare importanță morală și politică.
Textele rezoluțiilor sunt convenite anual între delegațiile țărilor membre în cadrul lucrărilor celor șase comitete ale Adunării Generale a ONU:
Rezoluțiile moderne ale Adunării Generale a ONU, de regulă, tratează probleme de actualitate ale dezvoltării mondiale („Securitatea alimentară”, „Eradicarea sărăciei”), activitățile internaționale („Cooperarea internațională în utilizarea spațiului cosmic în scopuri pașnice”, „ Urmărirea rezultatelor celei de-a doua Adunări Mondiale privind îmbătrânirea”), fenomene (ocuparea teritoriilor palestiniene), procese (globalizare) și chiar doar evenimente (deversarea de petrol în largul coastelor Libanului).
Textul rezoluției reflectă un nivel general de înțelegere a problemelor luate în considerare, acceptabil pentru toate țările, și sarcinile de cooperare în rezolvarea problemelor relevante. Cu toate acestea, o înțelegere de principiu comună nu este întotdeauna realizabilă, ca, de exemplu, în rezoluția privind ridicarea blocadei din Cuba, care este susținută anual de marea majoritate a țărilor, condamnând acțiunile Statelor Unite. În cazurile în care există dezacorduri fundamentale din partea unei țări sau între grupuri de țări, rezoluția este supusă la vot.
Datorită naturii foarte limitate a procesului multilateral de negocieri privind textul unei rezoluții care implică țări cu interese naționale foarte diferite, rezoluțiile Adunării Generale sunt rareori orientate spre practică, cu excepția „rezoluțiilor de decizie” pe probleme specifice (organizarea de Conferințe, crearea de noi organisme de lucru, bugetul organizației etc.).
Națiunile Unite (ONU) | |
---|---|
Organe principale | |
Calitatea de membru | |
Ramuri |
|
Institutii specializate | |
Organisme subsidiare |
|
Organismele consultative | |
Programe și fonduri | |
Alte fonduri fiduciare |
|
Predare și cercetare | |
Alte organizații | |
Organisme conexe | |
Departamente, administrații | |
Vezi si | |
1 Consiliul de tutelă și-a încetat activitatea la 1 noiembrie 1994. |