Lista rădăcinilor proto-indo-europene

Aceasta nu este o listă completă a tuturor rădăcinilor proto-indo-europene , ci doar a unora dintre ele. Pentru o listă mai completă, vezi Dicționarul lui Julius Pokorny [1] .

b

*bak- („toiagul”): greacă. βακτήριον „baghetă”, lat. baculum , irl. bacc>bac , zid. bach , lit. bakstelėti , letonă. bakstit . În limba rusă modernă, rădăcina nu a fost păstrată, dar este reprezentată de cuvântul grecesc „ bacterie ”
*bel- („putere, putere”): st. durere , rus. mare , Skt. bala , greacă βελτίων, βέλτερος, βέλτατος, βέλτιστος („mai bine, cel mai bun”), irl. adbal>dibeal , zid. balch , gamb. bâlim , Frig. balaios , german. prieten , lat. dēbĭlis [2] .

bʰ

*bʰabʰ-eH₂- („fasole”): Rus. bob , polonez bób , prusac. babo , Alb. bathë , germană bona>bohne , engl. fasole , perete. ffâen , alt norvegian baun , lat. faba
*bʰar-es- („spelt, spelt”): Sf. Slav. tuf , rus. brashno („făină”, din slavul bisericesc.) , ucraineană. borosno , frig. brisa , ing. bærlic>orz , osc. departe , umber. departe , lat. farina , Wall. bara , gotic barizīns , alți norvegieni barr
*bʰardʰ-eH₂- („barbă”): st. brada , rusă barbă , poloneză broda , lit. barzda , lat. buorzda , letonă. barda , engl. barbă , germen. bart , perete. barf , altul norvegian barðr , Crimeea- gotic bare , lat. barba
*bʰeH₂go- („fag”): Rus. soc , polonez buk , germană buohha>buche , lat. fāgus , greacă φύγος , engl. bēce>fag , altele - norvegiană bók , galică. bagacon
*bʰei- („albină”): Sf. Slav. bchela , rus. albină , ucraineană bjola , poloneză pszczola , lit. bitė , letonă. mușcă , Osset. mydy'byndz' , irl. bech , ing. bēo>bee , germană bīa>biene , Alb. bletë , prusac. bitte , zid. begegyr , gaelică. bekos , altele - norvegiană bý , lat. fucus
*bʰel- („luminos, strălucitor”): slav bătrân. bѣl , rus. alb , ucrainean bily , polonez bialy , lit. blagnytis > baltas , letonă. bāls, balts, blāvs , Skt. bharga > bhālam , gaelic. belenos , frig. falos , Alb. ballë , bolnav. balta , greaca φλέγειν> φάλος , alt norvegian bāl>blár>bleikr , italiană. 'bianco , fr. alb , ing. blæcern> blǣcan> înălbitor; blǣwen , germană înnegri > înnegri; înălbitor > înălbitor; blāo> blau , gotic bala , irl. beltene > bealtaine; blár , zid. bal; blawr , trac balios , prusac. ballo , lat. flagrāre>flāvus>albus , osc. flagiúi; flaviies , Tocharian . A pälk > pälk
*bʰel- („înflorire”): lat. folium ; flos, greacă φύλλον , engl. blōstm>blossom , irl. blath , germană. bluomo>blume , alt norvegian blomi , Tocharian . A pält>pilta , zid. blawd , gotic blōma , osc . fluusai
*bʰenǵʰ („gros”): germană. bungo , ing. mare , letonă biezs , Tocharian . Un pkante , hitit. panku, greacă παχύς , Skt. bahu , Avest . bązah , Osset. bӕzdzhyn , alții - norvegiană. bingr
*bʰer- („maro, strălucitor”): Rus. castor, maro , altul rusesc. bebr , castor, bebryan „castor”, Bolg. bbar , castor, beber, Serbohorv. dabar , slovenă bóbǝr , bébǝr, brébǝr, cehă. bobr , Pol. bóbr; Biebrza (numele râului) , w. bobr , bě́br, n. castor, bober , lit. bėras „maro”; bebras „castor” , letonă. bers; bebrs , germană bero>Bär „urs”; brūn>maro „maro”; bibar>biber „castor” , ing. brūn>maro „maro”; bera>bear „urs”; beofer>beaver „castor” , prusac. bebrus , Skt. babhrúṣ „maro; ihneumon mare” , Avest. bawri- , bawra- „castor”, Korn. mai bine, galul. bibracte, greacă. φρύνη „broasca” , lat. fibră „castor” , prusac. bebrus , gaelic. bibrax , perete. mai bine , altele - norw . brunn; bjorn; bjórr , Skt. bhallas; babhrus , Avest . bawra , Osset. bor , lat. fibre , tochar. A parno>perne; paraṁ>perne
*bʰer- („a purta”): Rus. iau, iau, povară , st. ia (ia) , ucraineană ia (ia) , Bolg. bera , slovenă brati (berem) , ceh. brát (beru) , Pol. brać (biorę) , v.-baltă. brać (bjeru) , n. braś (bjeru) , lit. berti , letonă. bert , Skt. bharati , Avest . baraiti , irl . berim>beirim , zid. cymmeryd , braț. բերել (bɛɹɛl > pʰɛrɛl), Alb. bie , greacă φέρω , lat. fero , umber. fertu , ing. beran>urs , german burde , tocharian . A pär , gamb. bor , frig. ber , gotic bairan , altele - norvegiană bera , pers. baratuv >bar
*bʰer- („a fierbe”): Rus. seethe , alb. burmë , gaelică. voberā , irlandez. breo , zid. beru , ing. brǣþ>breath , germană. brādam>brodem , altele - norv. bráðr , greacă φύρδην-μίγδην , Skt. bhurati
*bʰeres- („viu, plin de viață”): Rus. Borzoi , alt rus birzyi , sf.-slavă. brz , belarus. borzdo „repede” (sec. XV-XVI), Bolg. brz , brz , serbohorv. brz , w. R. brza; brzdica, brzica „pârâu de munte”, slovenă. brz , cehă brzy , altele - poloneză. barzo , Pol. bardzo „foarte”, V.-puds. bórzy , n.-băltoacă. órze „în curând” , lit. burzdùs „mobil, viu”, burzdė́ti „mișcare, undă”, gaelic. brys , irl . sutiene , lat. festinō
*bʰerǵʰ- („cetate”): st. breg , rus. coastă , braț. բերդ, բարձր (bɛɹd > pʰɛrtʰ, bɛɹdzɹ > pʰɛrtsʰr) - cetate, înaltă; Skt. barhayati , Avest . bərəzant , osetă. era (malul râului, marginea stâncii), gaelic. bergusia , germană berg>burg , hitit. parku, tochar. A pärk>pärk , ing. burg>borough , zid. bre , trac bergas , gotic bairgahī , alt norvegian bjarg; borg , pers. burj , irl . brí , Alb. burg , bolnav. berginiu , alte produse. berga, zid. bera , Lycian prije;pruwa , lat. fortis
*bʰerǵʰ- („ascunde, protejează”): st. brѣgѫ , brѣshti, rus. mal, proteja , ing. byrgan>bury , altele - norvegiană bjarga , gotic bairgan , germană bergan>bergen
*bʰeudʰ- („trezește-te, trezește-te”): Rus. treziți-vă, vegheați , sfânta-slavă. bouditi, bouzhdy, bedeti , poloneză. budzić , ucraineană trezește-te , bulgară trezire „trezire” , Serbohorv. trezește-te , slovenă buditi , ceh. budit , w.-baltă. budźic , n. buźiś , lit. budinti , letonă. budit , prusac. budē , Skt. bodhati; Buddha , Avest. buiðyeiti , pers. bēdār-šudan ‎, greacă πέπυσμαι , gamb. bidi , irl. buide>buidhe , wall. bodd , altele - norvegiană bjóra; boð , gotic anabiudan , german biotan>bieten; gibot>gebot , engl. bēodan>bid ; bodian>bode
*bʰeuH₂- (*bʰeuH₂mi [1ps]) („a fi”): Rus. a fi , st. a fi „apare”, Pol. być , ucraineană Buti , Serbohorv. beaty , sloven. biti , cehă. byt , v.-baltă. być , n.-baltă. byś , lit. būti , Lat . byut , letonă. dar , prusac. būton , Tocharian . A pyotk>pyautk , Skt. bhu; bhavati , Avest . bavaiti , pers. būmī>bum ‎, osetă. uyn, uҕvyn , Arm. բույս (bojs>pʰojs) — plantă, greacă. φύομαι , gamb. bu , bolnav. bumi , trac kasibunon , irl . buith>beith , zid. bod , gaelică. vindobios , Alb. buj , lat. fuī , osc . fiiet , umbr . fust , altele - norvegiană. búa , gotic bauan , germană bim>bin , engl. beon>fi
*bʰleH₁- („a bei”): Rus. beaiat , aprins. bliauti , letonă. blēt , Alb. blegi , engl. blǣtan>bleat , greacă βελάζω , lat. fleō
*bʰlēiǵ („a străluci”): Rus. strălucire , sfântă-slavă. strălucire, blshtati, blskati , Serbohorv. blijesak , slovenă. blȇsk , altele - cehă. blesk , Pol. blask , letonă. bližģēt, lit. blaikštytis , engleză. blīcan>blick , germană blīhhan>blech; blik , altele - norvegiană blikja.
*bʰosó- („god”): Rus. desculț , st. sef , polonez bossy , aprins. basas , Lat . sef , leton. bas , braț. բոկ (bok>bokʼ>pʰog), osetă. beghҕvvad , ing. bær>bare , alt norvegian berr , gotic bazis , greacă ψιλός , germană. bar>bar
*bʰred- („rătăcire”): Slav bisericesc. rătăci , rus. delir, vad , ucrainean wander , bulgar rătăcitor , Serbohorv. hoinărit , sloven . broditi , ceh. broditi , Pol. brodzic , v.-baltă. brodzic , n.-baltă. broźiś , lit. bradýti , letonă bradit (a vad), Alb. bredh , trac. bredai
*bʰruH- („bară transversală, pod”): Rus. log , alt rus. bervno, berv (plută) , sf.-slavă. bravno, bravno , ucraineană berveno (bușten) , berevna (grămadă), berv (ciot), belarusă. berveno, berno , bulg. brv (bară transversală, pod; vad) , Serbohorv. buștean, buștean (bușten, pod, bară transversală) , slovenă. brvno, bȓv (pod; bancă; mal (într-o barcă)) , dial. brȗno, cehă. břevno, břev (r.case - břvi (bară transversală, pod), slovacă brvno , poloneză bierwiono, bierzwiono , altele - poloneză birzwno, bierzwno , gaelic brīva , altele - norvegiană brú , germană brugga> brücke , engleză brycg>bridge
*bʰruH- („sprinceană”): Sf. Slav. rupe , praslav. *bry, gen. caz - *brüve, slovenă. obrv, slovacă. obrv, ceh . brva , Pol. brew , aprins. bruvis , Skt. bhrus , Avest . brvat , irl . bru>bruach , OE maro, engleză brū>brow , alt macedonean. abroutes, greacă. όφρυς , germană. braue , Tocharian . A pärwāṃ>pärwāne , prusac. wubri , germană veche . brawa , Pol. bere , altele - norvegiană brun , începători . abr ‎, baru, Osset. ӕrfyg
*bʰráH₂ter- („frate”): Rus. frate , slav senior. brat, brat, bratria, bratia (fratie, fraternitate), ceh. bratr , Pol. brat , v.-baltă. bratr , n.-baltă. bratš , lit. brotere , brolis, letonă. brālis , brātarītis „frate”, prusac. brāti , Skt. bhrātā , bhrātṛ, bhrātryam (frăție), Avest . brātar , cașmir . băiat , pers. brātar>barādar ‎, Tocharian . Și pracer>procer , braț. եղբայր (jɛɮbɑjɹ > jɛʁbɑjɹ > jɛʁpʰɑjr), kurdă. sutien, grecesc φρατήρ (frate) , φρατρία (fratie), lat. frater , umbr . fratrom , osc . fratrúm , venet. vhraterei, Lydian. brafr-, bolnav. βρᾶ , Frig. brater , altul - norw. bróðir , irl . bráthir>bráthair , gaelic. brātir , gotic brōþar , germană bruoder>bruder , wall. brawd , engl. brōþor>frate , osetian . ӕrvad , gamb. bṛo
*bʰudʰ-no-, *bʰudʰ-mn̥- („de jos”): Rus. jos , Skt. budhna , Avest . bŭnō , braț. անդունդ , բուն (ɑndund > ɑnpʰunpʰ, bun > pʰun) - „abis, trunchi”; irl. bond>bonn , greacă πυθμήν , lat. fundus , germană. bodam > boden , engl. fund>bottom , altele - norvegiană botn , zid. bôn , pers. chiflă , osset. byn
*bʰuHgos- („capră”): Rus. taur ??, avest. būza , pers. buz , braț. բուծ (dars>butsʼ>pʰudz) „miel”, Irl. bocc>boc , zid. bwch , altele - norvegiană bukkr , ing. buc>buck , germ. boc>bock
*bʰérH₁ǵo- („mesteacăn”): Rus. mesteacăn , ucraineană mesteacăn , bulgar breza , slovenă breza , cehă bříza , Pol. brzoza , in.-balta. brěza , n.-baltă. brjaza , lit. beržas , bìržis „crud de mesteacăn”, beršta „devine alb”, letonă. bērzs, birzs , prusac. berse , Skt. bhūrjas „un fel de mesteacăn” , OE bjǫrk, OE -germană birihha , modern limba germana birke , ing. mesteacăn>mesteacăn , Alb. bardh „alb”, gotic. bairhts „luminoasă, strălucitoare”, lat. farnus , frāxinus „frasin”, trac. berzas , Osset. bӕrz, bӕrzbӕlas

d

*deH₁- („a lega”): Skt. dyati , Avest . nīdyātąm , Alb. duaj , greacă δεσμός
*deH₂iwer- („cumnat”): Biserică-slav. cumnat, rus. cumnat , bulgar dever , slovenă dever, ceh. dever etc. - poloneză. dziewierz , lit. dieveris , ltsh. dieveris, Skt. devar , kurd diš>héwer, altele - greacă. dāēr , lat. lēvir , germană superioară veche zeihhur , OE tācor , Arm. տեգր, տեքր (tʼɛgɹ > dɛkʰr, tʼɛkʰɹ > dɛkʰr)
*deH₃- („dare”): st. da , rus. da, da, tribut, cadou , Ukr. da , slovenă dati , cehă dát , Pol. dać , v.-băltoacă. dać , n.-baltă. daś , lit. dúoti , letonă. punct, prusac. dātwei , Skt. dā , dadāti „dă”, Avest . dadāiti "dă" , qashm. dẏyūn , Hitt.dā, Alb. dhashë „Am dat” , Alb. ( dialectul Tosk ) dhënë , Alb. ( dialectul Gheg ) dhąnë „dar” , pers. dadātuv>dādan ‎, greacă δίδωμι , lat. îndrăzni , osc. dede , umbr . tata , frig. dadón , lician da , Luwian da-, Lydian da-, altele - irl. dán , Wall. zori , gaelic. doenti , arm. տալ (tʼɑl > dɑl), osetă. dӕttin "a da"
*dem-H₂- („îmblânzire”): Skt. dāmyati , greacă δαμναναη , Irl. damnaim , hitit. damaašzi, Avest . baraj , Osset. dӕmun> domyn , lat. domāre , engl. tam>tame , german zemmen>zähmen , gotic gatamjan , altele - norvegiană. temja , pers. dām , zid. addef . Întrucât rădăcina este legată de indo-europeanul *dóm-o- (cf. lat. domāre „a îmblânzi” și lat. domesticus „acasă”), de exemplu în rusă, se poate cita, cu o oarecare întindere, cuvântul „ domesticire ”.
*deuk- („știri”): Alb. nduk , engl. togian>tow , germană ziohan>ziehen , gotic tiuhan , alt norvegian toginn , greacă αδευξ>δούξ , lat. dūcō>dux . În limba rusă nu există cuvinte proprii derivate din această rădăcină; Cu toate acestea, există cuvinte împrumutate din limbile romanice duc ( duc ), duce („conducător”, un titlu al lui Benito Mussolini ), ducat , doge , douche .
*deḱs- („dreapta”): Rus. mâna dreaptă , mâna dreaptă („mâna dreaptă”, „dreapta”), st. gumă , aprins. dešinė , Tocharian . A täk , Skt. dakṣina , Avest . dašina , greacă δεξιάς , cașmir . dạchūn , Alb. djathtë , lat. dexter , umber. destrame , osc . destrst , zid. deheu , altele - irl. dech , gaelică. dexsiva , gotic taíhswa , alt german zeso
*dhǵʰyes- („ieri”): OE geostran , Alb. dje , Skt. hyas , Avest . zyō , Osset. znon, ӕzinӕ , pers. diyaka>dīg ‎, greacă. khthes , lat. herī , Wall. ddoe , irl . indhé>an(d)é , gotic. gistradagis , alt norvegian ígǽr , germană. gesteron>gestern
*dlegʰ- („a forța”): st. dlg , rus. datorie , poloneză dług , irl . dliged > dlígheadh , Zid. dyled , ing. plegian>play; pliht>plight , germană pflegan>pflegen; pfliht>pflicht , lat. indulgare; plevium
*dluH₂gʰó- („lung”): st. dlg , rus. lung , ucraineană dovgyi , polonez długi , lit. ilgas , letonă. ilgs, prusac. ilgi , pers. darga>derāz ‎, hitit. dalugaes, Skt. dirgha , Avest . darəga , cașmir . dūr , greacă δολιχός (cf. „dolicocefalie” - cu cap lung) , lat. longus , gaelic. loggostalētes , Zid. dala , irlandeză lung , ing. lang>long; lenten>lent , germ. lang>lang; lenzo>lenz , gotic laggs , altele - norvegiană langr , Alb. gjatë , Osset. darg, dӕrgvӕtin
*dn̥ǵʰu-H₂- („limbă”): Sf. Slav. zyk , rus. limba , ucraineană limba , poloneza język , lit. liežuvis (sunet [l-] de la liezti „lins”) , prusac. insuwis , lat. dingua>lingua (?sub influența lingoului „a linge”), Skt. jihva , Avest . hizvā , Tocharian . A käntu>kantwo , pers. hizbāna>zabān ‎, irlandeză. tenge>teanga , wall. tafod , ing. tunge>tongue , germană zunga>zunge , gotic. tuggo , alt norvegian tunga , Osset. ӕvzag , Arm. լեզու (lɛzu), Gamb . dic ,
*dom-, *dóm-o- („casă”): st. casa , rus. casă , ucraineană dіm , poloneză dom , lit. namas , letonă. nams , tochar. Și tam>täm , Skt. dama , Avest. dąm , greacă domos , lat. domus , umber. dâmoa , Wall. tŷ , engl. timber>timber , germană zimbar>zimmer , alt norvegian timbr , braț. տուն (tʼun > dun)
*dous- („antebraț”): Rus. sinus , lit. dilbis , letonă. paduse , Skt. doṣnas , Avest . daos , irl . doít>doíd , pers. doš , Osset. respira > dus
*dra- („a alerga”): Skt. drāti , Avest . dragonah , greacă δρόμος; δράμημα (deci în rusă „hipodrom” și „aerodrom”), illir. dravos , lit. drebėti , germană trappel , gotic anatrimpan.
*dorgh- („trage”): ruso-bisericesc-slav. podrag „margine”, rusă. drum, bulgară daroga , sârb-bisericesc-slav. dragă „vale”, Serbohorv. drag , sloven . drága „râpă, gol”, altele - cehă. dráha „drum” , Pol. droga „drum”, V.-puds. dróha „urmă, drum, stradă”, n.-pud. „strada” drogurilor
*drem- („somn”): Rus. amețit, dens , alt rus. drѣmati , ucraineană vis , bulgar dremya , Serbohorv. dryomati , slovenă. drėmati , cehă. dřímat , slovacă. driemať, poloneză. drzemię , drzemać, v.-puds. drěmać , n.-pud. dreamaś , Skt. drā́ti , drāyati, greacă δαρθάνω , lat. dormiō , braț. tartam>dardam , engl. vis
*dus- („cade, căde prin”): st. dzhd , rus. ploaie , ucraineană dosch , Skt. duṣyati , Avest . duš , greacă deō , irl . do-> , gotic tuz , alt norvegian tjon , OE tēona , alt german zur , Pol. deszcz , pers. dusiyaram
*dwi- („doi”): Sf. Slav. dva , dvѣ, rus. doi, doi , poloneză dwa , Alb. dy>dy , lit. *dvúo>du , letonă. divi, gaelică. vo , irl. dá>dó , Zid. dau , germană zwene>zwei , gotic doi , ing. twā>doi , altul nordic tveir , prusac. dwai , greacă δύω , δύο, lat. duo , osc. dus , umber. tuf , Skt. dva , pers. duva>do ‎, Avest . duua , cașmir . zū , hitit. dā-, tochar. A wu>wi , Lycian. tuwa , gamb. du , braț. երկու (jɛɹku> jɛɹkʼu> jɛrgu), osetă. dyuuӕ [3]
*dáḱru- („lacrimă”): greacă. δάκρυον , lat. decrimare , lat. lacrima , lit. ašara , letonă. asara , Skt. aśru , Avest . asrūazan , Tocharian . Și ākär > akrūna , germană. zahar>zahre , engl. tēar>tear , Val . deigryn , irl . dér>déar , gotic. tagr , altele - norvegiană gudron , braț. արցունք (ɑɹtsʰunkʰ>ɑrtsʰunkʰ)
*déi-no- („zi”): st. zi , rus. zi , slovenă dan (genul n. dnê) , ceh. den (genul p. dne) , Pol. dzien , v.-baltă. dzen , n.-baltă. zen , lit. diena , letonă. diena, Skt. dinam cf. R. „zi”, lat. nundinae _ pl. „zi de piață la fiecare nouă zile”, lat. moare , alb. gdhin , zid. dydd , irl . dia>dia , gotic. sintīns , prusac. deinan , prusac. deinan , gotic sinteins „zilnic”, irlandez. denus „o perioadă de timp”
*déiw-o- („zeu, adică „strălucitor””): st. div (gen p. divese , im. pl. dives ), rus. marvel , bulgară minunat „minunat” , poloneză. dziw , lit. dievas „Dumnezeu”; dỹvas „miracol”, letonă. divs „Dumnezeu”; dĩva „miracol”, OE tîvar „zei”, Skt. dēvás „Dumnezeu” , Avest. daēva „demon” , Osset. daҕg , greacă. theos; Zeus , lat. deus „zeu” , dīvus „divin”, Osc. diúveí , umbr . di , prusac. deiws , gaelic. dēvona , Wall. duw , irl . ziua > ziua , Frig. tios , gamb. di , engl. tiw > marți , germană veche ziu , alt norvegian tyr , gotic tyz , Lycian ziw , Luvian tiwat , Lydian divi
*déḱm̥ („zece”): st. dєsѧt , rus. zece , poloneză dziesięć , braț. տասը (tɑsə > tʼɑsə > dɑsə), Alb. dhjetë>dhetë , lit. dešimt , letonă. desmit, gaelic. decam , germană zehen>zehn , Dacsk. dece , engl. tīen>ten , greacă deka , Avest. dasa , irl. deich , cașmir . da.h , gamb. duc , lat. decem , osc. deken , altele - norvegiană tiu , prusac. desīmtan , Osset. des , pers. daθa>dah ‎, Skt. daśa , Tocharian . A śäk>śak umbr . desem , gotic taihun , zid. grade [4]
*dór-u- (vin. n. *dóru, gen. n. *derw-ós) („copac”): Rus. copac, lemn de foc , st. copac , praslav. *dervo, sârb. dryevo, pol . drzewo , n.-baltă. drjowo , lit. derva „pin”, letonă. darva „rășină”, prusac. drawine , gaelic. dervus , engleză. teru „rășină”, ing. treow>tree , irl. derucc „ghindă”, galică. dervo; dervus „pădure de stejar”, Hitt. taru, Luvian. tarweja, greacă δόρυ „copac, bară, suliță” > δρῦς „copac (plantă), stejar”; δένδρον, lat. durus , Alb. dru>drû , OE Irl. derucc , Tocharian . A sau , gamb. dâa , pers. deraxt , Wall. derwen , Skt. dāru , Avest . dauru , -dru- „copac”, gotic. triu , alt - norw. tré , alt-Maced. darullos

dʰ

*dʰal- („înflorește, înflorește”): Alb. dal , braț. դալար (dɑlɑɹ > tʰɑlɑr) - verde, tânăr; greacă thallō , zid. dail , irl. duille
*dʰeb- („gras, grăsime”): Rus. stout , de modă veche debel, prusac. debīkan , Tocharian . A tpär > täpr , alt norvegian dapr , germană taphar > tapfer , letonă. dabele
*dʰegʷh- („arde”): Rus. ardere, gudron , vechi. zhezchi, poloneză. żgę , ucraineană arde , aprins. degti , letonă. degt , lat. fovēre , Alb. djek , irl . daig , Skt. dahati , Avest . dažaiti , prusac. dagis , pers. dāġ , greacă. τέφρα , Tocharian . Și tsak
*dʰeH₁(i)- („suge > hrăni”): Rus. lapte , bătrâne lapte, poloneză doic , ucraineană doti , Osset. dæjun, docun - suck, milk , Alb. djathë , Arm. diem > tiem , lit. dėlė , letonă. dēls , prusac. dadan , irl . diul > diuilim , Wall. dynu , engl. delu > -- , germană taen > --; tila > -- , gotic daddjan , alt norvegian dilkr , Skt. dha; dhayati , Avest . daēnu , pers. dadan > ‎, lat. femina; făt; fēlāre , umbr . feliuf , grec θηλύ , θῆλυς
*dʰeH₁- („loc, pune, pune”): Rus. a face, a face , Skt. dadhati , Avest . daðaiti , lat. faciō , osc . faciiad , umbr . feitu , hitit. dai, pers. adada > ‎, greacă τίθημι > lit. dėti , letonă. det , Pol. dziać; dzialać , engl. dōn > do , germană tuon > tun , gotic gadeths , altele - norw. dalidun , frig. dak- , gaelic. dede , trac didzos , Alb. ndonj , Tocharian . A täs > täs , zid. dall , braț. ed > et , Lycian ta-
*dʰeiǵʰ- („formă”): Rus. deja , greacă τεῖχος , irl . digen > engl . dāg > aluat , gotic daigs , altele - norw. deig , germană teig > Teig , Skt. dih; degdhi , lat. fingere , Avest . pairidaēza , pers. didā > dēz ‎, Arm. dizanem , trac. -dizos , umbr . fikla , lit. žiest , letonă. ziest , prusac. siduko , osc . feíhúss , Tocharian . A tsek > tsik
*dʰel- („lumină”): Alb. diell , braț. դեղին (dɛɮin > dɛʁin > tʰɛʁin) - galben, engleză. deall > , altele - norv. Dellingr , irlandez. dellrad >
*dʰergʰen- („ghimpe, ghimpe”): Rus. gazon , Skt. drākṣa , germană tirnpauma > dirnbaum , Wall. draen , irl . draigen > droigheann , lit. drignės , letonă. driģenes , Pol. drzazga
*dʰers- („îndrăznește, îndrăznește”): Rus. obraznic , de modă veche drz, Skt. dhṛṣṇoti , lat. infestus , prusac. dyrsos , ing. dearr > dare , german gituran > --; gitar > , gr . θράσος , lit. drįsti , letonă. zgură , pers. adaršnauš ‎, Avest . daršam , gotic gadars
*dʰeub- („adânc”): Rus. fund, gol , aprins. dubti , letonă. dubens , gaelică. Dubnorīx , bolnav. dubris , gotic diups , altele - norw. diupr , engl. dēop > adânc , greacă βυθός , germană. tiof > tief , Val . dwfn , irl. domeniu > , Pol. dno
*dʰrei- („a-și face nevoile”): Rus. dryst , altele - norvegiană. drita , lit. dergti , greacă δαρδαίνει , lat. foria , germană trizan >
*dʰreugʰ- („a înșela”): lit. draugas , letonă. draugs , altele - norvegiană. draugr , Skt. druhyati , Avest . družaiti , engleză drēam > vis , germană trum > Traum , pers. drauga > ‎, irlandez aurddrach >
*dʰugH₂-tér- („fiică”): Rus. fiică , bătrân dshchi, ukr. fiica , Skt. duhitṛ , greacă thugatēr , Tocharian . A ckācar > tkacer , ing. dohtor > fiica , Arm. դուստր (prafɹ > prafʼɹ > tʰusdr), Arm. դուխտ (duxt), germană. tohter > Tochter , gamb. ju , gaelică. duxtīr , pers. > doxtar ‎, lit. duktė , prusac. duckti , altele - norw. dottir , gotic dauhtar , Avest . duydar , Luvian duttariyata, hitit. duttariyatiyas
*dʰuH₁-mo- („fum”): Rus. fum , bătrân fum, poloneză dym , ucraineană dim , Skt. dhūma , prusac. dumis , lat. fūmus , germană. toup > toben , greacă thumos , Tocharian . A twe > tweye , lit. dūmai , letonă. dumi , engl. dōmian > amurg , gotic dauns , altele - norvegiană. daunn , irl . dé > deathach , Wall. dywy , osc . Mefit , pers. > dud
*dʰwer- („uşă”): Rus. ușă , ucraineană uși , braț. դուռ (dur > duɾ > tʰuɾ), Skt. dvar , Avest . dvarəm , Alb. derë , alt norvegian dyrr , Osset. dwar , engl. duru > ușă , gaelic. doro , greacă θύρα , lit. durys , letonă. durvis , prusac. dwaris , lat. fores , umbr . furo , germană tor > Tür , irlandez. dorus > doras , Tocharian . A --> twere , gamb. du , zid. dôr , gotic daur , Pol. drzwi , pers. duvaraya > dar ‎, trac dur
*dʰǵʰom- (im. n. *dʰǵʰōm, gen. n. *dʰǵʰm̥-(m)ós) („pământ”): Rus. pământ , vechi pământ, polonez ziemia , frig. zemelo; zamelon , trac. semele; semela , pers. zam , Skt. kṣa , greacă khthōn , lat. humus , gotic guma , alt norvegian gumi , ing. guma > mire , german gomo > Bräutigam , Alb. dhè , irlandez. du > duine , hitit. tekan, Luvian. dacam-, tochar. Și tkam > keṃ , kashm. za.min , lit. žemė , letonă. zeme , prusac. la fel , Wall. dyn , osc. huntruis , umbr . hondomu , pers. zamin , osetă. zæxx > zænxæ
*dʰǵʰu- („pește”): lit. žuvis , letonă. zivs , braț. ձւկ (dzuk > dzukʼ > tsʰug), greacă ikhthus , prusac. sukis

ǵ

*ǵebʰ- („maxilară”): Rus. gușă , lit. žebenkštė , letonă. zebiekste , irl . gopchoel > gob , germană > Kiefer , engleză. ceafl > jowl , alt norvegian keeptr , Avest . zafana
*ǵeme- („a se căsători”): Skt. jāmātar , Avest . zamātar , greacă gambros , lat. generaţie
*ǵenH₁- (*ǵénH₁ō [1ps]) („a naște”): Rus. ginere , bătrân zѧt, greacă. γένος , lat. gen , ing. cyn > kin; cyning > rege , german fel > fel; kuning > König , Avest. zīzənti , pers. > zāēdan ‎, osetă. zajun, zænæg , Skt. jāti , gamb. zut , trac. zenis , frig. cin , irl. adgainemmar > geinim , gotic kuni , lit. gimdyti , letonă. znots , perete. geni , gaelică. Cintugnātus , alt norvegian drăguț; konungr , hitit. genzu, braț. ծին (tsin > tsʼin > dzin), Tocharian. A kän > kän , Alb. dhëndër > dhândër , Osc . Genetaí , umbr . natina
*ǵenu- („obraz”): lat. gena , Wall. genou , greacă genos , gotic kinnus , Skt. hanu , Avest . zanu , lit. žandas , letonă. zods , frig. azon , tochar. A śanwem > , braț. ծնոտ (tsnot > tsʼnot > dznot) - falcă, ing. cin > chin , germană chinni > Kinn , irl. gin > gionach , alt norvegian kinn , pers. > goune(h) ‎, OE. kanadoi
*ǵeus- („gust”): lat. dēgūnō , gotic kiusan , germană kiosan > kiesen , Skt. joṣati , Avest . zaošō , Alb. dashur , Pol. rafală , ing. ceosan > alege , pers. dauš > ‎, irlandez asagussim > -- , greacă γεύομαι
*ǵH₂lōu- („soția fratelui”): Rus. cumnata , mai vechi Zlva, poloneză zełwa , greacă γάλοως , lat. glos , Frig. gelatos
*ǵneH₃- („a ști”): Rus. știi , bătrâne stiu poloneza. znać , ucraineană stiu , lat. cognoscō , lit. žinoti , letonă. zinat , Skt. jñā , Avest . paitizānənti , engleză. cnāwan > știu , Tocharian. A knān > nān , Irl. > gnath , greacă γιγνώσκω , Alb. njeh , hitit. kanes, braț. ծանոթ (tsɑnotʰ > tsʼɑnotʰ > dzɑnotʰ) - familiar, kashm. zānun , Osset. zonun , germană kunnan > können; irchennan > kennen , pers. xšnāsātiy > ‎, alt norvegian kunna; kenna , prusac. posinnāts , gotic kunnan; kannjan , umbr . naratu , Wall. roade
*ǵr̥H₁-no- („granul”): Rus. cereale , vechi urât, lat. grānum , irlandez. grán > grán , Pol. ziarno , lit. žirnis , letonă. zirnis , germană kerno > Korn , wl . crescut , ing. porumb > porumb , prusac. syrne , altul norvegian Korn , gotic kaurn
*ǵénu- („genunchi”): Rus. link , lat. genū , hitit. gienu, Palaic ginu-, grecesc gonu , Skt. jānu , bolnav. Genusus , germană kniu > knie , engl. cnēo > genunchi , alt norvegian genunchi , gotic kniu , Avest . znum , pers. > zānu ‎, osetă. zæng , Tocharian . A kanweṃ > kenīne , Arm. ծունկ (tsunk > tsunkʼ > tsung)
*ǵómbʰo- („protruzie->dinte”): Rus. dinte , lat. gemma , greacă gomphos , Skt. jambha , lit. žambas , letonă. zobs , Alb. dhëmb > dhamb , OE combus, ing. pieptene > pieptene , tochar. A kam > keme , braț. ծամել (tsɑmɛl > tsʼɑmɛl > dzɑmɛl) - mesteca, gumb. zamoa , Pol. gęba > ząb , alt norvegian cambr , germană kamb > Kamm

ǵʰ

*ǵʰans- („gâscă”): Rus. gâscă , ucraineană gâscă , greacă khun , Skt. haṃsa , lat. anser , irl. geiss > engl . gōs > gâscă , lit. žąsis , letonă. zos , germen. gans > Gans , prusac. sansy , gotic gansus , altul norvegian gaz , Avest . za , Pol. gęś , pers. > ġāz ‎, osetă. qaz
*ǵʰasdʰo- („băț”): Rus. stâlp , irl. gat , gotic gazds , alți nordici gaddr , engl. gād > goad , Osset. ghædæ , germană gart > gart
*ǵʰasto- („băț”): lat. până , umber . hostatu , irl . gaz > gaz , aprins. lazda , Osset. læʒæg
*ǵʰel- („a scânteie”): Rus. galben, verde, auriu , vechi. zlĭtŭ; zelenŭ; zlato, ucraineană galben, verde, auriu , lat. helvus; fel , lit. gelta; žalias; želta , letonă. dzeltens; zaļš; zelts , germană gelo > gelb;gold > Gold , Frig. zelkia , engleză. geolu > galben;aur > aur , Alb. dhelpër , Wall. glan , irl. gel > gealach , Pol. żółty; zielony; złoto , greacă khlōros , alt norvegian gulr;pescăruş , pers. > zard;daraniya > ‎, Avest . zaray;zaranya , Osset. zærinæ , gotic gulþ , Skt. hari;hiraṇya , prusac. gelatynan; saligan; sealmeno
*ǵʰelun-eH₂- („pin”): greacă. kheilos , braț. jelun > čelun , alt norvegian giolnar , lit. pusis , irlandez > giuis
*ǵʰer- („curaj”): lat. hernie , Skt. hira , greacă khordē , alt norvegian gǫrn , germană garn > Garn , engl. gearn > yarn , braț. jaṙ > čaṙ , lit. žarna , letonă. zarna , hitit. carat
*ǵʰer- („înconjoară, înconjoară”): Rus. oraș , lit. gardas; žardas , letonă. zārds , frig. gordum , lat. hortus , Skt. harati , Wall. garth , ing. geard > curte; grădină , germană garto > Garten , alt norvegian garðr , greacă khortos , irlandez. > gort , osc . herííad , gaelic. gorto , hitit. gurtas, gotic garda , Alb. gardh
*ǵʰers- („greu”): Alb. derr , Skt. harṣate , Avest . zaršayamna , braț. dzar > car , greacă khersos , lat. horrēo , irlandez. garb > garbh , Zid. garw , ing. gorst >
*ǵʰeu- („lichid”): lat. fūtis , greacă khunō , Skt. juhoti , gotic giutan , germană giozan > giessen , Engl. guttas > gut , alt norvegian gjota , Arm. ձուլել (tʃulɛl > tʃʼulɛl > ʤulɛl) - a se topi, Avest. zaotar , pers. > zōr ‎, Tocharian . A ku > ku , frig. Zeuman
*ǵʰwel- („a îndoi”): Rus. rău , ucraineană evil , letonă nuožvelnus , letonă. zvelt , Pol. zły , Skt. hvarati , Avest . zbarəmnəm , pers. > zur
*ǵʰwen- („a suna”): Rus. sunet, sunet , demodat apel, sunet, braț. ձայն (tʃɑjn > tʃʼɑjn > ʤɑjn), Alb. zы > zâ , Tocharian . A kaṁ > kene , Pol. dzwon , lit. žvengteo , letonă. zviegt , žvadzināt, Osset. dzaellang
*ǵʰwer- („fiară”): Rus. fiară , bătrâne fiară, poloneză zwierzę , ucraineană zvir , lat. ferus , lit. žvėris , letonă. zvērs , greacă thēr , prusac. swīrins , Tocharsk. śaru > śerwe
*ǵʰéi-mn̥- („iarna”): Rus. iarna , vechi iarna, Skt. hemanta , lat. Hiems , Osset . zumæg > zymæg , greacă kheima , gaelică. Giamillus , Pol. iarnă , aprins. žiema , letonă. ziema , prusac. semo , Avest . zimo , braț. ձմեռ (tʃmɛr > tʃʼmɛɾ > ʤmɛɾ), Alb. dimër > dimën , gamb. zẽ , pers. > zemestān ‎, Tocharian . A śärme > śimpriye , Zid. gaeaf , irl . gaimred > geimhreadh , hitit. gima, alt norvegian goi , pers. > dai
*ǵʰés-ro- („mâna”): Skt. până , Avest . zasta , lit. pažastis , lat. praesto , hitit. kessar, lician . izre , Luwian iššari-, greacă kheir , braț. ձեռք (tʃɛrkʰ > tʃʼɛɾkʰ > ʤɛɾkʰ), Gamb . praf , Alb. dore

g

*gal- („god”): Rus. gol , de modă veche cap, polonez goly , ucraineană gol , german kalo > kahl , lit. galva , letonă. galva , prusac. gallū , engl. calu > callow
*gang- („a batjocori”): Rus. prost , vechi gygniv, Skt. gañjas , engleză canc > , gr . gaggainein > , irl. geim >
*gel- („rece”): vechi. rece, lat. gelū , osc . gelan , ing. ceald > rece , aprins. gelmenis , germană. kalt > kalt , Pol. chlod , greacă gelandron , alt norvegian kaldr , gotic Kalds
*ger- („macara”): Rus. macara , ucraineană macara , oset. žærnyg , greacă geranos , lat. grūs , braț. կռունկ (krunk > kʼɾunkʼ > gɾung), germană. krano > Kranich , Engl. macara > macara , lit. garnis , letonă. dzērve , prusac. gerwe , Pol. żuraw , Wall. garan , alt norvegian Trana
*gerbʰ- („a zgâria”): Rus. mult , bătrâne Zhreb, prusac. gīrbin , greacă graphō , germană. kerban > kerben , engl. ceorfan > carve , Arm. քերել (kʰɛɹɛl > kʰɛɾɛl), Alb. gërvish , letonă. gripsta
*glag- („lapte”): grecesc. gala , lat. lac , Hitt. galank, gamb. zu
*grabʰ- („carpen > stejar”): Rus. rob , polonez apuca , aprins. skroblas , letonă. skābardis , umbr . Graboui , alt macedonean. graiune
*grad- („grad”): Rus. grindină , vechi oraș, polonez grad , lit. gruodas , braț. կարկուտ (kɑrkut > kʼɑrkʼutʼ > gɑrgud)
*gras- („a roade”): grecesc. graō , Skt. grasate , lat. granem
*gweri- pietre de moară : Rus. piatră de moară , ucraineană zhorno , braț. երկան (jɛɹkɑn > jɛɹkʼɑn > jɛɹgɑn), Skt. grāvan , Zid. breuan , ing. cweorn > quern , germană quirn > Querne , alt norvegian kvern , gotic qairnus , irlandez. braó > lit. girna , letonă. dzirnus , prusac. girnoywis , Pol. larno

gʰ

*gʰabʰ- („a lua”): vechi sl. gobino, engleză giefan > da , Skt. gabhasti , german geban > geben , alt norvegian gefa , gotic giban , lat. habēre , osc . hafiar , umbr . habe , irl. gaibid > , Wall. gafael , lit. gabana , letonă. gabana , gaelic. Gaby
*gʰaido- („capră”): lat. haedus , gotic mersuri , germană geiz > Geiss , alt norvegian geit , ing. gāt > capră
*gʰedʰ- („a conecta”): Rus. de un an Doamne, polonez Doamne , aprins. guodas , letonă. zei , engl. gōd > bun , german guot > gut , gotic gōþs; zei , alți norvegieni gōðr , Skt. gadhyas , Tocharian . Și katk > katk
*gʰel- („a chema”): ing. gellan > strigă , greacă khelidōn , Skt. pragalbhas , gotic gōljan , germană gellan > gellen , lit. gulbinti > , altele - norvegiana gjalla
*gʰelōu- („țestoasa”): greacă. khelōnē , lit. Zelve , Pol. żółw
*gʰend- („a lua”): Alb. gjend , ing. begetan > beget; forgetan > uita , germ. firgezzen > vergessen , alt norvegian geta , gotic bigitan , greacă khandarō , irl . geind > geinn , zid. gaing , lat. prehendere
*gʰers- („groază”): lat. fastus , altele - norvegiană. gersta , lit. grasa , letonă. grasīt , Arm. garšim > karšim , Avest . grəəhma , germană gerstī > , Tocharian. A krās > krās
*gʰleu- („a glumi”): Rus. prost , de modă veche bezŭ gluma, engleză. glēo > veselie , lit. glauda , letonă. glaust , greacă khleuē , alt norvegian gly
*gʰos-ti- („străin > musafir”): Rus. oaspete , bătrân oaspete, polonez gość , ucraineană oaspete , lat. hostis , germană gast > Gast , gotic gast , engl. gæst > guest , alt norvegian gestr , Luvian gasi
*gʰouro- („frica”): Rus. certa , Skt. ghora , gotic gaurs , germană gōrag > engl . gyrn > , altele - norvegiană gaurr
*gʰreH₁- („crește, verde”): ing. grōwan > crește; verde > verde; græs > iarbă , germană gruoen > -- , gruoni > grün, gras > Gras, gotic gras , altele - norvegiană. groa; grænn; gras
*gʰrendʰ- („crestă (grindă mare pe plug, de care sunt atașate toate celelalte părți ale mânerelor plugului)”): Rus. creasta , lit. grindys , letonă. grīda , alt norvegian macinare , poloneză grzęda , gamb. ugṛa , Engl. grindel > germană grindil >
*gʰérsdʰo- („orz”): lat. hordeum , germană. gersta > Gerste , Engl. gerst > -- , Alb. drithë , greacă kri

gʷ

*gʷeH₂dʰ- („a se scufunda”): greacă. bathos , Skt. gāhate , Avest . vigāθō , irlandez. bádud > báthaim , Zid. corp
*gʷeiH₃- („a trăit”): Rus. a trăit , vechi zhitsa, lat. filum , braț. jil > čil , lit. gija , letonă. dzija , Zid. giau , polonez Zyla
*gʷeiH₃w- („a trăi”): Rus. trăiește , bătrâne live, polonez żyć , ucraineană live , Skt. jīv , Lat vivere, lit. gyventi , letonă. dzivs , prusac. gi(j)wan , Engl. cwicu > rapid , alt norvegian kvikr , germană quec > keck , gotic quis , greacă bios , irl. bethu > beatha , Wall. byd , gaelică. Biturgiges , pers. gaiθā > zēstan ‎, Avest . gaēθā; jiġaēsa , Tocharian . A śo > śai , Arm. keam > geam , osc . bivus
*gʷelbʰ- („pântec”): ing. wamb > burtă , germană wamba > Wamme , gotic wamba , altele - norvegiană. vomb , Skt. garbhas , greacă delphus , lit. gimda ,
*gʷem-, *gʷeH₂- („să vină”): lat. veniō , Skt. jigāti , Avest . jamaiti , Tocharian . A kum > käm , ing. cuman > vino , Arm. yeki > yegi , germană coman > kommen , gamb. âca , alt norvegian koma , pers. jamijāh > ‎, gotic qiman , osc . kúmbennieís , lit. gimti , letonă. dzimt , prusac. gimsenin , Alb. pregjim , greacă bema
*gʷer- („munte”): Rus. munte , vechi munte, aprins. guras , Skt. giris , Avest . gairi , greacă deiros , Alb. gur , braț. լեռ (lɛr > lɛɾ), poloneză. Munte
*gʷer- („a devora”): Rus. mănâncă , ucraineană mănâncă , alb. ngrënë > ngranë , Arm. ker > ger , lit. gerti , letonă. dzert , irl . bráge > bráigid , Zid. breuant , Skt. girati , Avest . jaraiti , greacă bora; brōma , lat. vorare , germană quedar > Köder , alt norvegian kras , Pol. żrec
*gʷer- („lauda”): Rus. preot , lat. grātēs , Alb. grish , aprins. girti , letonă. dzirt , Skt. gṛnāti , irl . bard > bard , prusac. girtwei , Tocharian . A krant- > krent- , zid. bardd , osc . brateis , Avest . aibigərənte
*gʷerH₃- („grele”): Rus. piatră de moară , vechi Zhrny, polonez. żarna , lat. gravis , engl. cweorn > quern , Skt. guru , Avest. goruzaθra , lit. gurstu , letonă. gurstu , Tocharian . A krāmärts > krāmär , greacă. baros , altele - norvegiană kvern , gotic kaúrjōs , pers. > girān ‎, Wall. bryw , irl . bair > , prusac. girnoywis , germană. quirn > Querne
*gʷetu- („rășină”): germană. kuti > Kitt , Engl. cudu > cud , alt norvegian kváða , Skt. jat , lat. bitūmen , Wall. bedwen , gaelic scoțian beithe
*gʷou- („vacă > taur”): Rus. carne de vită , Skt. gaus , Avest . gáus , letonă. govs , Tocharian. A ko > keŭ , Arm. կով (kov > kʼov > gov), ing. cū > vaca , umbr. bum , greacă bous , irl. bó > bó , Val . buw , germană kuo > Kuh , gamb. du- te , kashm. gāv , pers. --> gāv ‎, osc . buv- , altele - norvegiană kú , Osset. gal > ghog , trac. bonassos
*gʷrebʰ- („pântece”): Rus. mânz , bătrân Zhrebѧ, polonez. źrebię , greacă brephos , irl . brommach >
*gʷruHǵʰ- („a mușca”): Rus. roade , vechi roade, poloneză. gryźć , ucraineană grizzly , aprins. graužti , letonă. grauzt , Wall. brwyn , Alb. me gicë , greacă brukhō , irlandez bron > bron , braț. krcem > grdzem
*gʷén-eH₂- („femeie”): Rus. soție , bătrân soție, ucraineană femeie , poloneză distanta , Avest . gənā , greacă gunē , engl. cwēn > regina , Skt. gnā;jani , prusac. genno , braț. կին (kin > kʼin > gin din kean), Alb. zonjë , irlandez. ben > fasole , zid. benyw , cașmir . zanānū' , gotic qino , alt norvegian kona , germană quena > -- , pers. > zan ‎, frig. bonekos , Tocharian . A śäṁ > śana , Luvian. wanatti-

gʷʰ

*gʷʰeleǵʰ- („fier”): Rus. fier de călcat , ucraineană zaloza , arm. geldzk' > geġdz > keġc , lit. geležuones , Pol. zołza
*gʷʰer- („fierbinte”): Rus. căldură , alb. zjarr , lit. garas , letonă. gars , frig. germe , braț. jerm > čerm , Engl. bearnan > arde , alt norvegian brenna , germană brinnan > brennen , gotic brinnan , greacă termos , Skt. ghṛṇa , cașm. germi , trac. germas , irl . fogeir > , hitit. război, prusac. goro , Avest . garəma , pers. garmapada > garm ‎, osetă. qarm > gharm, ghar , zid. gori , cașmir. garū'm
*gʷʰedʰ- („a întreba”): ing. biddian > oferta; pat > mărgea , germană pittan > muscat; beta > Gebet , gotic bidjan; bida , altele - norw. biðja , Skt. gadhya , lat. manifest
*gʷʰen- („a apăsa”): Rus. conduce , bătrâne gnati, Skt. hanti , Avest . jainti , lit. ginti , letonă. dzit , prusac. guntwei , Pol. gnać , Alb. gjanj , braț. gan > kan , irlandez gonim > gonadh , alt norvegian gunnr , greacă theinō , hitit. kwen, pers. ajanam > ‎, engleză gūþ > -- , germană gundfano > --
*gʷʰen- („bate, ucide”): Rus. conduce , ucraineană goană , ing. bana > bane , pers. > zahr ‎, Skt. han , germană pano > Bahn , alt norvegian bani , gotic banja , Avest . jainti , arm. gan > kan , greacă theinō , irl . gonim > , Alb. gjah , lit. ginti , letonă. dzit , Pol. gnać , hitit. kwen, Lydian qẽn-
*gʷʰH₂í- („luminos, strălucitor”): lit. giedras , letonă. dziedrs , greacă phaidros

h₁, e > o

*H₁ar-mo- („mână”): vechi sl. ramo, oset. braț, ar , braț. արմունկ (ɑɹmunk > ɑɹmunkʼ > ɑrmung) - cot, lat. armus , gotic arme , ing. braț > braț , Skt. irmas , prusac. irmo , germană aram > Arm , alt norvegian armr , greacă artron >
*H₁dont- (numit n. *H₁dont-s, gen. n. *H₁dent-ós) („dinte”): Rus. gumă , ucraineană clar , lat. dentis , greacă odous > donti , Wall. dante , lit. dantis , Skt. dantam , ing. tōþ > dinte , germană zand > Zahn , gotic tunþus , Zid. dant , gamb. dut , pers. > dandān ‎, osetă. dændag , cașmir . tată , irlandez. dét > déad , alt norvegian tǫnn
*H₁ed- („mâncă (mâncă)”): Rus. da , ukr. їsti , lit. ėsti , letonă. ēst , prusac. ist , Pol. jeść , Skt. ad , Avest. ad , braț. ուտել (utɛl > utʼɛl > udɛl), hitit. la , iubito. anunț-; az- , lat. edō , osc . edum , greacă edō , engl. etan > eat , german essan > essen , alt norvegian eta , gotic itan , irl . esse > , trac. esko- , tochar. A > yesti
*H₁edʰ- („ascuțit”): Rus. molid , polonez jodla , lit. eglė , letonă. egle , lat. ebulus , gaelic. odocos , prusac. addle , germană attuh > --
*H₁eH₁ter- („tute”): Rus. înăuntru , greacă ētor > , irl. inathar > lat . uter , etc. - norvegiană. ǽðr , engl. ǣdder > , germană ādra > Ader
*H₁eH₂-ter- („foc”): Braț. այրել (ɑjɹɛl > ɑjrɛl), Irl. áith > áith , Zid. odyn , Skt. atharvan , Avest. ātarš , Osset. arta , pers. Āçiyādiya > ādar ‎, lat. ater , umbr . atru , osc . Aadiriis , sârbă. Vatra
*H₁ei- („a merge”): Sf. Slav. go , it, rus. du-te, du-te , ucraineană iti , lit. eiti , letonă. iet , prusac. eit , Pol. iść , gotic idja , engl. ēode > yode , Skt. eti , Avest. aēiti , greacă eimi , lat. ire , umbr. ier , osc . eítuns , gamb. adică gaelică . eimu , Tocharian . Și eu > i , irl. ethaim > , pers. aitiy > -- ‎, Luvian eu-
*H₁eibʰ- („copula”): Rus. la naiba , ucraineană їbati , poloneză. jebać , germană eiba > -- , Skt. yabhati , bolnav. Oibalos , greacă oiphō > --
*H₁el- („cot”): Rus. cot , bătrân lac, ucraineană likot , Pol. łokieć , germană elina > elle , greacă ōlenē , Arm. ոլոք (volokʰ), lit. uolektis , letonă. olekts , Skt. āṇi , Zid. elin , ing. eln > ell , irl. uilin > uille , gotic aleina , alta norvegiana aln , alb. llërë > llânë , Avest . arəθna , prusac. woaltis , pers. > aran
*H₁engʷ- („fier”): Alb. angërr , greacă adēn , lat. inguen , altele - norvegiană. okvinn
*H₁epero- („mistreț”): Rus. mistreț , polonez vieprz , lit. vepriai , letonă. vepris , germană ebur > Eber , Engl. eofor > -- , Skt. vapati , lat. aper; vepres , umbr . apruf , prusac. weppren , trac. ebros , alt norvegian jǫfurr
*H₁er- („capră > capră”): st. zhrina (lana de oaie) , Bolg. Yarina (lana, par de capra) , sarba. јarina , јarenitsa (lână de miel), braț. որոճ (voɹotʃ > voɹotʃʼ > voroʤ), lit. ėriukas , letonă. jērs , prusac. eristian , lat. ariēs , umbr . erietu , irl . heirp > earb , Gr . εριφος , germană. irah > --
*H₁erH₁gʷo- („mazăre”): greacă. orobos , irl . orbaind > , Lat ervum, germană. arawīz > Erbse , alt norvegian ertr
*H₁es- (*H₁ésmi [1ps]) („a mânca (a fi)”): Rus. este , vechi. esm, mânca, poloneză gluma , aprins. esmi , letonă. esmu , prusac. asmai , greacă esti , irl. am > , Skt. asti , Avest . asti , lat. est , umbr. trimis , osc. suma , engl. este > este , oset. is > es , arm. ես - pentru persoana a doua singular. numere (es), braț. է - pentru persoana a treia singular. numere (e), alb. është > âsht , germană ist > ist , gotic ist , altele - norvegiană. es , hitit. asa, Lycian es , Luvian ca, Lydian e-, tochar. A ṣe > ṣei , pers. astiy > ast ,
*H₁eu- („a se îmbrăca”): Rus. îmbrăcat , de modă veche pantofi, ucraineană încălţat , Avest . aoθra , Pol. obuc , lit. auti , letonă. aut , lat. exuo; induo , braț. ագանիմ (ɑgɑnim > ɑkʰɑnim), prusac. auclo , umbr . anovihimu , irl . fuan > , zid. gŵn
*H₁euHdʰ-r̥- („uger”): Rus. uger , ucraineană vim'ya , lit. ūdruoju , engleză. ūder > uger , germană ūtir > Euter , alt norvegian jugr , greacă outhar > , Skt. ūdhar , lat. ūber , Pol. wymię
*H₁eus- („a arde”): Alb. ushël , lit. usnis , letonă. usna , lat. ūrō , greacă heuō > , germană eimuria > engl . ǣmerge > ember , alt norvegian usli , Skt. oṣati ,
*H₁ewegʷʰ- („lauda”): Skt. vāghat , Avest . raštarəvaġənti , greacă eukhomai , braț. գոգ (gog > kʰokʰ), lat. vovēre , umbr . vufetes
*H₁eǵʰi- („arici”): Rus. arici , ucrainean arici , lit. ežys , letonă. ezis , frig. eksis , greacă ekhinos , germană igil > Igel , braţ. ոզնի (vozni), engleză. igil > -- , altele - norvegiană igul , Osset. wyžyn , Pol. jez , frig. eksis , Alb. esh
*H₁eǵʰs („de la”): Rus. din , ucraineană h , poloneză z; ze , lat. ex , greacă eks , gaelic. ex- , irl. fundul > ca , alb. jashtë , osc . eh- , umbr . ehe- , lit. iž , letonă. iz , prusac. este , perete. A
*H₁eḱwo- („cal”): lat. equus , Tocharian. Și yuk > yakwe , gaelic. epos , greacă hipopotami , Skt. aśva , Avest . asva- , lit. ašva , prusac. aswinan , gamb. uspa , engl. eoh > -- , germană ehwaz > -- , gotic aiƕtundi , alt norvegian ór , hitit. aśuwas, braț. էշ (ɛːʃ > ɛʃ) - măgar, perete. ebol , irl . ech > fiecare , trac. esvas , lician esbe- , frig. es' , pers. aspa > asb ‎, osetă jæfs > æfsæ , Venetic ekvon
*H₁nōm-n̥- („nume”): Rus. nume , vechi nume, polonez. imę , ucraineană im'ya , prusac. emnes , Tocharian . A ñom > ñem , lat. nōmen , Umbr . nome , Osset. nom , engl. nama > nume , germană namo > Nume , alt norvegian nafn , gotic namo , Skt. nāman , Avest . nąman , greacă onoma , Alb. emër > êmën , irl . ainm > ainm , zid. anu , hitit. lāman, gamb. nom , pers. nāma > nām ‎, Arm. անուն (ɑnun)
*H₁oH₁s- („gura”): Rus. gura , ucraineană wusta , Skt. ās;oṣṭha , Avest . aosta , lat. ōs , lit. uosta , letonă. osta , gamb. âša , prusac. austo , engl. ōr > -- , hitit. aiš, alt norvegian oss
*H₁oH₁ḱ-u- („rapid”): Rus. șoim , vechi iastrѧb, ucraineană șoim , polonez jastrząb , greacă ōkupous , lat. ōcior , Wall. diog , Avest . asu , Skt. asu
*H₁omH₁-so- („umăr”): greacă. ōmos , lat. umĕrus , Skt. aṃsa , gotic ams , altele - norvegiană fund , tochar. A es > āntse , Arm. ուս (noi)
*H₁oḱtō(u) ("opt"): Rus. opt , de modă veche osm, poloneză osiem , ucraineană visim , braţ. ութ (utʰ), Alb. tëte > tetë , lit. aštuoni , letonă. astoņi , gaelic. oxtū , germană ahto > acht , engl. eahta > opt , greacă okto , Avest . asta , irl. ocht > ocht , caşmir . ā.ṭh , lician aitãta- , gamb. uṣṭ , lat. octō , osc . uhto , altele - norvegiană atta , prusac. astōnjai , Osset. ast > ast , pers. ašta > hašt ‎, Skt. aṣṭa , aṣṭan, Tocharian . A okät > okt , gotic. ahtau , Wall. cu [5]
*H₁reudʰ-ó- („roșu”): Rus. fard de obraz , lat. ruber , ing. rēad > roșu , aprins. raudonas , letonă. ruds , Skt. rudhira , greacă eruthros , Tocharian . A rtär > ratre , Avest . raoðita , gotic rauþs , alt norvegian rjóðr , germană. rōt > putregai , osc. Rufriis , umbr . rufru , irl . ruad > , zid. rhudd , gaelică. Roudos
*H₁reug- („a voma”): Rus. burp , ucraineană Rigati , polonez rzygać , lit. riaugėti , letonă. raugāties , greacă ereugomai , lat. ructare , engl. rēocan > reek , germană rouhhan > rauchen; itruchen > , altele - norvegiană reykja , pers. > āroġ ‎, braț. ործկալ (voɹtsɑm > voɹtsʼɑm > vordzɑm) - smulge,
*H₁reugʰmen- („cremă”): lit. rūgti , letonă. raugs , Avest . raogna , pers. > roġān ‎, alt norvegian rjumi , engleză rēam > ream , germană camera > Rahm
*H₁reus-men- („gât”): Skt. rōmantha , lat. rūmen , Wall. rhumen , lit. raumuo , letonă. raumins
*H₁r̥tḱo- („urs”): Gr . arktos , lat. ursus , Skt. ṛkṣa , pers. > xers ‎, braț. արջ (ɑɹʤ > ɑrtʃʰ), gaelic. Artioni , Alb. ari , gamb. ic , Osset. ars , zid. arth , Avest . aršam , hitit. ḫartagga
*H₁égni- („foc”): Rus. foc , vechi foc, polonez ogień , ucraineană foc , Skt. agni , hitit. agnis, lat. ignis , lit. ugnis , letonă. uguns , Alb. enjte
*H₁éH₃g-o- („berry”): Rus. boabe , vechi agoda, poloneză jagoda , lit. uoga , letonă. oga , Tocharian . A oko > oko , gotic. akran , alt norvegian akarn , germană ēker > Ecker , engleză. æcern > ghindă , irl. airne > , Wall. Aeron
*H₁ésH₂r̥- (nume-vin. n. *H₁ésH₂r̥, gen . n. *H₁esH₂n-ós) („sânge”): Rus. yushka , Skt. asṛk , vechiul lat. aser , letonă. asins , hitit. ešar, lician . esêne- , Luwian ašhar-, tochar. Și ysār > yasar , greacă. eiar , braț. արյուն (ɑɹjun > ɑrjun)
*H₁óH₂wyo- (nume-vin. n. *H₁óH₂wyom, gen . n. *H₁óH₂wyo-s) („ou”): rusă. ou , poloneză jajce , ucraineană ou , lat. ōvum , greacă ōion , germană ei > Ei , engl. ǣg > ou , irlandez > ubh , perete. ŵy , Alb. ve;vo , altele - norvegiană. ou , Crimeea - gotic. ada , braț. ձու (dzu > tsʰu), osetă. ajk > ajkæ , pers. > xāyah ‎, bătrân slav. aice [6] , kurd. hek
*H₁ói-no- („unul”): Rus. diferit, călugăr, unul , vechi. edin, poloneză. inny (altul , diferit), jeden (unul), alb. njы > nji , lit. vienas , letonă. vies , gaelică. oinos , germană ein > eins , engl. ān > unu , grecesc oios , Avest . aēuua , irlandez. óin > aon , cașmir . akh , gamb. ev , osc. uinus , alt norvegian einn , prusac. aīns , Osset. iu > jew, jewnæg , pers. aiva > yek ‎, Skt. eka , lat. ūnus , umbr . uns , gotic ains , zid. [ 3]

h₂, a

*H₂ebl-o- („măr”): Rus. măr , vechi măr, ucraineană măr , aprins. obuolys , letonă. abols , engl. æppel > măr , irl. uball > ubhall , germană aphul > Apfel , Pol. jabłko , Wall. afal , prusac. woble , Skt. abala , altele - norvegiană eple , gaelic. avallo
H₂eǵʰ- („taxă, arat vite”): Braț. ezn > yez(n) > yez(n) , irlandez ag > agh , zid. ewig , Skt. ahī , Avest . azī
*H₂ego- („vinovăție, păcat”): Skt. āgas , greacă agos , engl. acan > durere
*H₂ekʷ- („apă”): lat. aqua , gotic aha , germană aha > Ache , engl. īg > insula , hitit. akwanzi, Luwian. ahw-, Palaic aku-, alt norvegian á , gotic aƕa
*H₂ep- („apă”): Skt. ap , rom. apa
*H₂egʷs-iH₂- („topor”): lat. ascia , ing. æx > ax , germană ackis > axt , gr . aksinē , Osset. æxšnewæn , alt norvegian øx , gotic aqizi
*H₂egʷʰno- („miel”): Rus. miel , bătrân iagn, ucraineană miel , grecesc amnos , irl . úan > uan , engl. ēanian > yean , Wall. oen , lat. agnus , umbr. habina , Pol. jagnię
*H₂eig- („bolnav”): Rus. yaga , vechi josa, poloneză. jędza , lat. aeger , Tocharian . A > aikare , altele - norvegiană. eikenn , lit. ingas , letonă. angus , ing. inca > , arm. yekro > yegro
*H₂eim- („copie”): hitit. ḫimma, lat. emulus; imāgō
*H₂eiti- („parte”): Avest. aēta , osc . aeteis , greacă aitios , irl . áes > aois , Zid. oes
*H₂eiw- („forța vitală”): Skt. āyu , lat. aevum , Avest. āyū , Tocharian . A āym > , engleză. æfre > vreodată , germană io > je; êwig > ewig , gotic aiws , altele - norvegiană ei , greacă aiōn , Alb. eshë
*H₂eiǵ- („capră”): Skt. eḍa , Avest . izaēna , braț. aic > aidz , greacă aiks
*H₂eiǵ- („stejar”): lit. ąžuolas , lat. aesculus , greacă krataigos > , altele - norvegiană eik , engl. āc > stejar , german. eihha > eiche
*H₂eiḱ- („ghimpe > ac”): Rus. ac , vechi ac, poloneză igła , ucraineană cap , grec aiklos > lat . īcō , prusac. aysmis , Avest . isarə , lit. iešmas , letonă. iesms , altele - norw. eigin
*H₂eiḱ- („a deține”): ing. āgan > ar trebui , gotic aigan , germană eigan > eigen , alt norvegian eiga , Skt. īṣṭe , Avest . Isti
*H₂ek-mon- („piatră”): Rus. piatră , ucraineană piatră , greacă akmōn , lit. akmuo , letonă. akmens , Skt. aśman , Avest . asman , ing. ciocan > ciocan , Pol. kamień , alt norvegian hamarr , hitit. aku, pers. asman > ‎, gaelică. acaunum , germană. hamar > Ciocan
*H₂el-yó- *H₂el-nó- („altul”): lat. alius , ing. elles > else , Skt. araṇa , greacă allos , osc. allo , Tochar. A alak > allek , Arm. ayl , gaelică. alla , irl. aile > eile , zid. ail , gotic alijs , germană elilenti > elend , alt norvegian elligar , Lydian aλas
*H₂elbʰ-it- („orz”): Alb. elb , grecesc alfa >
*H₂elbʰó- („alb”): Rus. lebădă , ucraineană lebădă , poloneză łabędź , lat. albus , umbr. alfu , hitit. alpas, germană Alpi , zid. elfydd , ing. ælf > elf , greacă alphos , lician alb- , alt norvegian alfr
*H₂elud- („bere”): vechi sl. ol, aprins. alus , letonă. alus , lat. alūmen , Osset. æluton > ilæton , engleză ealu > ale , greacă aludoimo > , altele - norvegiană ǫl , prusac. alu
*H₂en- („strămoș”): Rus. nepot , ucrainean onuk , greacă annis > anōn , lat. anus , Osset. ænus > ænos , ill. ana , germană ano > ahn , lit. anyta , hitit. hannas, braț. han , prusac. ane
*H₂en- („spirit”): Rus. pute , bătrâne vonia, Skt. anas , gotic uzanan; andi , irl. anal > anal , greacă anemos , lat. animus , Wall. anysbryd , alt norvegian anda; ǫnd , engl. eðian > --; ōþian > -- , Wall. eneid , Avest . åntya , lit. anuoti , arm. hov , alb. ajы > âj , osc . anamum , Tocharian . A āñcäm > āñme
*H₂engwi- („anghilă”): Rus. eel , lat. anguila , lit. ungurys , germană. angar > Engerling , greacă egkhelus , prusac. angurgis
*H₂enH₁-ti- („rață”): Rus. utie , lat. anas , lit. antis , Skt. ātis , Osset. accæ , germană anut > Ente , Engl. ened > -- , altele - norvegiană ǫnd , prusac. antis , greacă nessa >
*H₂enk- („colț”): Rus. unghi , germană ango > , oset. ængur , Skt. aṅkas , lat. ancus , lit. anka , letonă. āķis , greacă agkōn , alt norvegian angi , Avest . aṅkupəsəmna , Zid. anghad , irl . ēcath > , hitit. aluzi
*H₂enǵʰ- („îngust”): Rus. îngust , vechi ѫзък, poloneză. wąski , ucraineană vuzky , lit. ankšta , greacă ankhō > , Skt. aṁhu , Avest . ązaṅhē , gotic aggwus , alt norvegian aungr , braț. anjuk > ančug , germană engi > eng , Osset. wyngæg > ungæg , hitit. hamenk, tochar. Și eṁts > entse , ing. enge > , zid. ehang , irl . >cumung
*H₂ep- („râu, lac”): hitit. ḫap(a), Palaic ḫapnas, Luwian ḫapinni, letonă. sus , aprins. upė , prusac. maimuță , engl. ōfer > , germen. > Ufer , Skt. ap , Avest . afš , lat. amnis , tochar. Și ap > ap
*H₂ep- („atingere”): Avest. apayeiti , lat. apex , Skt. aptas , greacă apto , braț. unim , hitit. apanzi, tochar. A oppäśi > , Pol. opaść
*H₂eps-eH₂- („aspen”): Rus. aspen , engleză æspe > aspen , germană. aspa > Espe , alt norvegian ǫsp , lit. epušė , letonă. absida , prusac. abs , greacă aspris >
*H₂er- („nucă”): Rus. nuc , ucraineană Gorikh , Alb. arrë , greacă arna , poloneză orzech
*H₂erg- („lacăt”): greacă. arkeō , lat. arcēre , arm. argel > arkel , gotic arca , prusac. arcan , polonez arkan , hitit. ḫark-, tochar. A -- > ārk , osc . tribarakavum , lit. raktas; užrakinti
*H₂erH₁- („plug”): Rus. strigă , bătrâne striga, ucraineană strigă , aprins. arti , letonă. artă , prusacă. artoys , Pol. orać , Tocharian . А āre > āre , Arm. araur , greacă arotēr , lat. arō , irl . airim > , zid. ardu , gotic arjan , engl. erian > -- , alt norvegian arðr , germană erien >
*H₂erǵó-, *H₂erǵí- („alb, strălucitor”): Gr . arguros , lat. arguō , hitit. ḫarkiš, Tocharian . A ārki > arkwi , ing. eorcnanstān > -- , greacă erchan > -- , Skt. arjuna , irl. argat > airgead , Avest . arəzah , Zid. ariant , osc. aragetud , arm. arcat' > ardzat' , frig. arg , trac. arzas , gaelic. Argentoratum , gotic. unairkns
*H₂eu- („a ajuta”): Skt. avati , lat. aveō , Avest . avaiti , braț. aviun , gaelic. Avicantus , gotic ewyll , greacă -aones , lit. aušti , letonă. aust , irl. con ói > , Tocharian. A olar > aulāre , alt norvegian. auð , engl. īþe > , germană >
*H₂eug- („alunecare”): Rus. sud , vechi sud, greacă augē , Alb. agon
*H₂eug- („creștere”): lit. augti , letonă. augt , lat. auctis , greacă auksōn , Skt. ugra , Tocharian . A ok > auk , ing. eacan > eke , germană wahsan > wachsen; ouh > auch , alt norvegian auka , gotic aukan , prusac. auginnons , umbr . uhtur
*H₂euH₂o- *H₂éuH₂-yo- („bunicul tatăl, unchiul matern”): Rus. wow , bătrâne wow, polonez wuj , lat. avus; avunculus , gaelică. avontīr , greacă aia , lit. avynas , prusac. awis , zid. ewythr , braț. hav , engl. ēam > -- , irl. aue > ó , gotic awó , germană ōheim > Oheim , hitit. huhhas
*H₂eus- („zorii”): Rus. dimineața , poloneză jutro , lat. aurora , lit. aušra , letonă. ausma , germană ōstra > Osten , Skt. uṣās , Engl. ēest > est , greacă hēos , alt norvegian austr , Avest . usastara , irl . fair > , zid. gwawr
*H₂ewi- (numit n. *H₂ewi-s, gen . n. *H₂wei-s) („pasăre”): lat. avis , Avest. vīš , Skt. vis , braț. hav , zid. hwyad , greacă aetos , lit. višta , letonă. vedere , umbr . avif , irl . > aoi
*H₂eǵ- („capră”): Rus. ide , vechi iazno, Skt. aja , pers. > azg ‎, lit. ožys , letonă. azis , irlandez. ag > agh , prusac. wosux , Alb. dhi
*H₂eǵʰero- („lac”): Rus. lac , vechi Jezero, polonez. jezioro , lit. ežeras , letonă. ezers , prusac. assaran , bolnav. oseriates , greacă Akherson
*H₂eḱ- („ascuțit”): Rus. awn, ascuțit , vechi. ascuțit, ucrainean hostry , grecesc akros , lat. acer , Skt. aśris , irlandez aicher > lit. ašstrus , letonă. asmens , gotic ahs , pers. > ās ‎, gaelică. Akrotalus , perete. eithiw , osc . akrid , umber. peracri , braț. asełn > aseġ > aseġ , Alb. athët , Tocharian . Și āk > āke , ing. ecg > margine , altele - norvegiană ou , germană egga > Ecke , Pol. ostry , altele făcute. akrounoi
*H₂ner- („putere”): Rus. dispoziție , lat. neriōsus , Zid. nerth , Alb. njer , Skt. nar , Luwian anarummi, Lydian. nãrś, lit. noras , galică. Nertobriga , braț. aer , greacă anēr , osc. ner , umbr. nerf , irl. nert > , frig. anar
*H₂nos- („nas”): Rus. nas , bătrân nas, ucrainean nіs , Pol. nos , lat. nasus , Skt. nasa , lit. nosis , letonă. nāss , engl. nosu > nas , Avest . nah , germana nasa > Nase , gamb. nâsuṛ , prusac. nazy , pers. nāham > ‎, alt norvegian nr
*H₂ous- („ureche”): Rus. ureche , bătrâne ureche, ucraineană wuho , polonez ucho , lat. auris , greacă ous , Skt. usi , gotic auso , lit. ausis , letonă. auss , gaelică. ausia- , Alb. vesh , germană ōra > Ohr , irl. au > , avest. usi , pers. gaušā > guš ‎, osetă. quš > ghos , Engl. éare > ureche , alt norvegian eyra , braț. unkn > akanj > aganč , prusac. ausins . Vezi de asemenea
*H₂s-tér- („stea”): lat. stella , greacă aster , german sterro > stern , engl. steorra > stea , alt norvegian stjarna , gotic stairno , braț. astł > astġ > asdġ , Skt. tāras;stṛbhis , Zid. seren , Tocharian. A śre > śćirye , Gamb . ṛâšto , pers. > setāre ‎, osetă. 'sthaly > æsthalu , hitit. Sittar, kurd. sterk > estere
*H₂u-per ("peste"): lat. super , greacă huper , Skt. upari , Avest . upairi , engl. oferta > peste , germană ubar > über , gotic ufarō , alt norvegian yfir , galică. Uertragus , irlandez. pentru > pentru , pers. upariy > bar ‎, Val . gwarthaf , osc . supruis , umbr . super , braț. ver , Avest. upairi
*H₂wap- („rău”): hitit. ḫuwapp, engleză. yfel > evil , german ubil > Übel , gotic ubils
*H₂yuH₁ení- („tânăr”): Rus. tânăr , bătrân tânăr, ucrainean junior , polonez junak , Skt. yuvan , gaelică. Jovincillus , lit. jaunas , letonă. jauns , ing. geong > tânăr , Avest . yavan , lat. juvĕnis , umbr . iuengar , germană jung > jung , Zid. ieuanc , alt norvegian ungr , gotic juggs , perete. ieuanc , irl . óc > og , pers. > javan , osetă. wænyg > iwonug
*H₂éd-es- („cereale”): hitit. hattar, lat. ador , german azzic > , gotic atisk , Tocharian . A āti > atiyo , Avest . āðūfrāðana , Arm. pălărie > avea
*H₂ég-ro- („câmp”): Skt. ajra , greacă agros , lat. ager , umbr. ager , gotic akrs , engl. æcer > acre , Arm. artă > ard , germană achar > Acker , alt norvegian akr
*H₂ént-i („înainte”): hitit. ḫanta, Luvian. hantili, Lycian. xñtawata , lit. furnică , engl. sfârşit > sfârşit , germen. endi > Ende , gotic și , altele - norvegiană. endr , greacă anti , irl. étan > lat . antiae , osc . furnică , tochar. Și furnică > ante
*H₂érkʷo- („arc”): Rus. rakita , lat. arcus , gotic arƕazna , engleză arwe > săgeată , greacă arkeuthos , Pol. rakieta , letonă. ērkšķis , alt norvegian ǫrvar , umbr . arclataf
*H₂éwiǵ- („ovăz”): Rus. ovăz , vechi ows, ucraineană ovăz , polonez owies , lat. avena , lit. aviža , letonă. auza , Pol. owies , greacă aigilops > , prusac. înţelept
*H₂éy-es- (numit după n. H₂eyos, gen. n. H₂eyesos) („metal”): Skt. ayas , lat. aes , umbr. ahesnes , germană ēr > Erz , Engl. ār > minereu , Avest . ayaṅh , gotic aiz , altele - norvegiană eir , gaelică. Isarnodori , irlandez. iarn > iarann , Wall. haearn , pers. > ahhan
*H₂éǵʰ-r > n̥- („zi”): Skt. ahar , Avest . Azan
*H₂ó-sd-o- („ramură”): Braț. ost > vost > vosd , greacă ozos , ing. ōst , germană ast > Ast , gotic asts , hitt. ḫašda-

h₃, o

*H₃el-no- („arin”): Rus. arin , ucraineană vilha , lat. alnus , lit. alksnis , letonă. elksnis , alt macedonean. aliza, altele - norvegiană alr , germană elira > Erle , Engl. alor > arin , prusac. aliskande , gaelic. alisa, hitt . alanzan, polonez. olcha
*H₃em- („amar”): greacă. ōmos , lat. amārus , braț. fredon , Osset. hom , Skt. amla , engl. ampre > , altele - norvegiană apr , letonă. amols , Alb. ëmblë , alte produse. abro-
*H₃engʷ- („a lubrifia”): Skt. anakti , Arm. aucanem > audzanem , irl . > imb , lat. unguō , umbr . umtu , prusac. anctan , germană ancho > , zid. ymenyn
*H₃erbʰo- („muncă”): Rus. copil, muncă , vechi sclav, polonez robota , lat. orbus , braț. orb > orp , irl. orbe > , Skt. arbha , hitit. arpa, greacă orphanos , germană. arbeit > Arbeit , engl. earfoð > -- , gaelic. Orbius , gotic arbi , altele - norvegiană arfr , lit. irbu
*H₃ers- („a sta în jur”): greacă. oura , brațul. sau , hitit. arras, ing. urechi > arc , irl . err > earr , germană ars > Arsch , alt norvegian ars
*H₃erǵʰi- („testicul”): greacă. orkhēs , braț. ordzik' > orcik' , irl. uirge > lit. aržilas , letonă. ērzelis , Avest . ərəzi , Alb. herdhe
*H₃eyó- („colorat, roșcat”): Rus. salcie , aprins. ieva , letonă. ieva , ing. īw > tisa , germană īwa > Eibe , alt norvegian ýr , greacă oiē , gaelic. ivo , irl. eo > eo , Val . iwen
*H₃nobʰ- („buricul”): lat. ombilic , Skt. nabhya , Avest . naba , letonă. naba , germană nabalo > Nabel , Engl. nafela > buric , alt norvegian nafli , greacă omphalos , irlandez. imbliu > imleacán , cashmere . naf , prusac nabis , pers. > nāf ‎, osetă. nafæ
*H₃nógʰ-o- > *H₃nógʰ-ro- > *H₃nógʰ-i- („unghie”): Rus. cui , vechi unghii, grecesc onukhos , lat. unguis , Skt. aṅghri , germană nagel > Nagel , lit. nagas , letonă. nags , Avest . nakhara , braț. ełgungn > yeġung > yeġunk , Zid. ewin , ing. nægl > cui , pers. > nāxun ‎, osetă. nykh > nikh , irl. inga > ionga
*H₃okʷ- („ochi”): Rus. ochi , bătrâne ochi, lat. oculus , tochar. A ak > ek , Arm. akn > ač'k' > ač'k' , Skt. akṣan , greacă oftalmie , engl. ēge > ochi , germană ouga > Auge , gotic augo , Alb. sy , lit. akis , letonă. acs , gamb. âčẽ , irlandez. enech > oineach , zid. enep , altele - norvegiană. apă , Pol. ok , prusac ackis
*H₃or-no- („vultur”): Rus. vultur , ucraineană vultur , german arn > Aar , braț. arciv > ardziv , engl. earn > erne , greacă orneon , lit. erelis , letonă. ērglis , hitit. ḫaran, polonez orzeł , zid. eryr , altele - norvegiană. ari , gotic ara , Alb. orë , prusac. arelis , irl . irar >
*H₃ost- > kost- („os”): Rus. os, schelet , ucraineană perie , lat. os; costa , Alb. asht , greacă ostoun , Skt. asthan , Avest . asti , hitit. ḫastāi, Wall. asgwrn , gamb. âṭi , pers. > ostexān ‎, osetă. æstæg , Pol. kość , Tocharian . A > asta , Arm. oskr > voskr > vosgr , Luwian ḫāš
*H₃owi- (numit după n. H₃owi-s, gen. n. H₃ewy-ós) („oaie”): Rus. oaie , ucraineană vіvtsya , lit. avis , letonă. avs , Skt. avika , ing. ēowu > oaie , germană ouwi > Aue , gotic awēþi , alt norvegian ǽr , greacă ois , irl. ói > , hitit. ḫawi, Luwian. ḫāwi-, Zid. ewig , tochar. A --> āuw , Arm. hoviv , Pol. owca , lat. ovis , umbr. uvem , prusac. awins , Lycian xabwa
*H₃reǵ- („a se îndrepta”): lat. regere , greacă oregein , engl. dreapta > dreapta , germ. reht > recht , alt norvegian réttr , gotic raihts , trac rhesus , Tocharian. A räk > räk , Arm. arcvi > ardzvi , Avest . rāšta , pers. rāst , osetă. rast ;
*H₃rēǵ-(H₃ón-) > („domn, rege”): Skt. rājan , Avest . raz , pers. > rahst ‎, osetă. razamynd , lat. rēx , osc . regaturei , Gaelic. rix , irl. ríg > rígh , Zid. rhi
*H₃és-H₃en- (im. p. *H₃esH₃ōn, gen . p. *H₃esH₃n-ós) („recolta”): Rus. toamna , ucraineană toamna , prusacă. assanis , ing. earnian > earn , gotic asans , germană aran > Ernte , alt norvegian ǫnn , greacă opōra , Pol. jesień , lat. annona , Arm. ashun
*H₃és-no- H₃és-i- („frasin”): Rus. aspen , lat. ornus , lit. uosis , letonă. osis , germană asc > Esche æsc > frasin , prusac. woasis , altul norvegian askr , zid. onnen , Alb. ah , braț. hac'i , greacă akherōis >

ḱ

*ḱak- („ramură”): Rus. plug , braț. čyuġ > jyuġ , lit. šaka , letonă. saka , Skt. śākhā , Alb. thekë , gotic hōha , gamb. coa , prusac. sagnis , irl . gēc > gēag , germană huohili > , pers. > šāxe(h )
*ḱalH₂mo- („stful”): Rus. paie , greacă kalamos , lat. culmus , Tocharian . A kulmãṃts > , ing. healm > haulm , letonă. salms , prusac. salme , altul norvegian halmr , germană halm > Halm , irl. > giolcach (-cach este un sufix diminutiv)
*ḱas- („gri”): lat. canus , Skt. śaśa , Osset. xæræ , germană. hasu > ; haso > Hase , prusac. sasins , ing. hasu > ; hara > iepure , alt norvegian hǫss; heri , Wall. ceinach , Pashto soe
*ḱat- („bătălie”): vechi sl. care, gaelică. catu , ing. heazu , germană hathu > , Skt. śātayati , alt norvegian hoð , irlandez cath > cath , zid. cad , tochar. A > keta
*ḱeH₂d- („ura”): ing. hete > ura , germană haz > haß , gotic hatis , altele - norvegiană. hatr , Skt. riśadas , Avest . sādra > , greacă kēdos , osc . cadeis amnud , irl . caiss > cais , Wall. cas
*ḱel- („cald, rece”): letonă. nămol , aprins. Silti , irl . clithe > , zid. clyd , alt norvegian hlǽr , engl. hlēow > călduț , germană lao > lau , Skt. śiśira , Avest . sarəta , Osset. sald , pers. > sard , lat. calēre , kurdă Sile > kul > germ
*ḱer- („corn”): Rus. craniu , lat. cerĕbrum , prusac. kerpetis , greacă kare , Avest . sarah , Skt. śiras , braț. sar , Bret. Kern, german hirni > Hirn , alt norvegian hjarni , pers. sar , osetă. saer , Tocharian . A > krāñi , Alb. krye
*ḱerberó- („piebald”): Rus. sable , greacă kerberos , Skt. śarvara , irl . corbaim > lit. kirba
*ḱerd- (im. n. *ḱēr, vin. n. *ḱérd-m̥ gen . n. *ḱr̥d-ós) („inima”): Rus. inima , bătrână mijlociu, ucraineană inima , lat. cor , Skt. hṛdaya , Avest . zərədā , osetă. zærdæ , hitit. karturi, Lycian. kride , kart palaic-, greacă cardia , ing. heorte > inima , lit. širdis , letonă. domnilor , prusac. seyr , braț. sird > sirt , zid. craidd , gamb. zâra , irlandeză. cride > croidhe , Pol. serce , germană herza > Herz , gotic hairto , altele - norvegiană hjarta
*ḱerH₂- („amestec”): ing. hrēr > rare , germană hruoren > rühren , alt norvegian hrǿra , Skt. śrāyati , Avest . sar , greacă crater
*ḱermus- („cireș”): Rus. cireș de pasăre , greacă kerasos > keradion , lit. šermukšlė , letonă. cērmaukša
*ḱern- („corn”): Rus. capră, vacă , lat. col uterin; cornus , engl. corn > corn , Skt. śiras , Avest . srva , greacă keras , val. porumb , gamb. ṣiṅ , germană corn > corn , gotic haurn , altele - norvegiană. corn , hit. Karawar, Osset. šykha > šiwæ , Arm. sar , lit. širšė , letonă. sirsis , prusac. Sirwis , Alb. sorkadh; ka , gaelică. karnuks , irl . porumb > porumb , pers. > šāx ‎, Pol. krowa , kurdă ser
*ḱers- („a alerga”): lat. currō , gaelic. carros , greacă epikouros , perete. carog , irl . carr > , tochar. A kursär > kwasär , germană. horsk > , altele - norvegiană horskr , engl. cai >
*ḱewH₁ro- („vânt de nord”): Rus. nord , rus. argint , vechi nord, lit. šiaurys , braț. c'urt > c'urd , engl. scūr > duș , germană scūr > Schauer , gotic skura , altele - norvegiană. skur
*ḱiker- („mazăre”): lat. cicer , braț. siseṙn , greacă krios , lit. keke
*ḱlei- („se sprijină împotriva”): Rus. strat , lat. clīnō , irl . cloin > , gr . klinē , engl. hleonian > slab , Arm. leṙ , lit. šlieti , letonă. sliet , Skt. śrayati , Avest . srinu , german hlīnen > lehnen , Zid. clwyd , prusac. slayan , Tocharian . A kälyme > kälymiye , gotic. hlain , altele - norvegiană hlein
*ḱlep- („a fura”): lat. clepō , greacă kleptō , braț. goġnal > koġnal , gotic hlifan , irl . cluain > , prusac. auklipts , lit. slėpti , letonă. a dormit
*ḱleu- („pur”): Rus. lacrimă , bătrâne lacrimi, lat. cloāca , greacă kludōn , gaelic. Cloud , ing. hlūttor > lit. šluoti , letonă. slaumi , zid. cler , german hlūttar > lauter , gotic hlūtrs , alți nordici hler
*ḱleu- („a auzi”): Rus. cuvânt , vechi cuvânt, lat. cluēre , gaelic. clu , greacă kleos , bolnav. cleves , lit. klausyti; šlovė , letonă. klausīt , Skt. śru , Avest . surunaoiti , germană hlut > laut , engl. hlud > tare , Tocharian. A klyos , altele - norvegiană. hljóðr , gotic hliuþ , Tocharian . A klāw > klāw , Arm. lu , Alb. quhem , Pol. slowo
*ḱlouni- („fese”): lat. clūnis , alt norvegian hlaun , gamb. slaunis , Skt. śroṇi , Avest . sraoni , Wall. clun , lit. slaunis
*ḱm̥tóm („o sută”): Rus. o sută , bătrâne sto, poloneză sto , lit. šimtas , letonă. simts , tochar. A känt > kant , Skt. śata , Avest . satem , Avest. sata , pers. > trist , greacă. hekaton , cașmir . śath , lat. centum , Osset. sædæ , gaelic. cantam , irl . cét > cead , zid. cant , altele - norvegiană hundrað , gotic hund , germană hunt > hundert , engl. o sută > o sută [4]
*ḱon- („teaca”): lat. conguius , greacă kogkhos , Skt. Saṅkha
*ḱubʰ- („umăr”): lat. cubitus , Alb. sup , germană huf > Hüfte , Engl. hype > hip , greacă kubos , Avest . supti , Skt. śupti , gotic hups , perete. gogof , pers. > sănătos la minte
*ḱwen- („sfânt”): Rus. sfânt , bătrân svętŭ, ucraineană sfânt , lit. šventas , letonă. svinēt , Avest . spanyah , gotic hunsl , Pol. święty , prusac. swints , altele norvegiene hunsl , engl. hūsel > housel , kurdă. khawen
*ḱwon- (n. n. *ḱwōn, gen. n. *ḱun-ós) („câine”): Rus. cățea , lat. canis , greacă kuōn > , braț. šun , frig. kunes , Tocharian . A ku > ku , gaelic. cuna , engl. hund > câine , Skt. Svan , Avest . spā , Pol. suka; kundel(?) , germ. vânătoare > Hund , cașmir. hūn , lit. Suo , letonă. sori , prusac. sunis , trac. dinu- , gotic huns , altele - norvegiană hundr , zid. ci , irl. cū > cú , hitit. śuwanis, Lydian. kan-, Dacian kinu-, Alb. shakë , pers. > sag
*ḱóino- („iarbă”): Rus. fân , ucraineană sino , greacă koina , braț. xot > xod , lit. šienas , letonă. siens , Pol. fie
*ḱórw-eH₂- („ciob”): Rus. patruzeci , alb. sorrë , lit. Sarka , greacă koraks , Skt. śāri , lat. cornix , umbr . curnaco

k

*kaiko- („cu un ochi”): lat. caecus , Skt. kekara , lit. keikti , greacă kaikias , irl . caech > , zid. coeg , gotic haihs
*kailo- („întreg”): Rus. întreg , (altul Novgorod) kely, vechi. gol, polonez. cały , ucraineană cilium , prusac. kailūstiskan , Zid. coel , germană heil > heil , engl. hālig > sfânt , alt norvegian heilagr , gotic grindină
*kakka („excrement”): Rus. caca , lat. cacāre , greacă kakkaō , Arm. k'akor > k'agor , irlandez cacc > cac , germ. > Kacke , perete. cach , aprins. kaka , pers. > keke(h )
*kal- („frumos”): Skt. kalya , greacă callos
*kan- („a cânta”): Rus. sopar , grecesc kanakheō > , irlandez canim > , gotic hana , engl. găină > găină , germană hano > Hahn , alt norvegian hani; hœna , Wall. canu , pers. > āvāz xāndan ‎, lat. canō , Umbr . kanetu , kurdă xwendin > wenin
*kant- („colț”): Rus. kut , greacă kanthos , lat. cantus , gaelic. kantem , gotic cant , Pol. cant; kąt , lit. campas
*kapro- („capră”): Skt. kapṛtha , greacă kapros , lat. caper , umbr . kabru , galică. cabros , irl . gabor > , zid. gafr , altele - norvegiană hafr , engl. hæfer > , germen. habaro > Haber
*kaput- („cap”): Skt. capucchala , lat. caput , ing. heafod > cap , germană houbit > Haupt , alt norvegian haufuð , gotic haubie
*kat- („pui”): Rus. pisoi , lat. catulus , umber. katel , altele - norvegiană haðna , irlandez. cadla >
*ke(n)g- („cârlig”): Rus. gheara , ucraineană gheara , aprins. kengė , pers. > čang ‎, irl . ailcheng > engl . hoc > cârlig , altele - norvegiană haki; hǫnk , germană hâco > Haken
*ked- („fum”): Rus. ciad , vechi cădelniță, aprins. kadagys , letonă. kadags , prusac. kadegis , Skt. kadru , greacă kedros
*keH₂ro- („ceara”): greacă. kēros , lit. korys , letonă. kāre , irlandez. > céir , lat. cera
*kel- („clei”): Rus. lipici , greacă kolla , lit. klijai , Pol. klej , ing. adeziv
*kenk- („rotulă”): Skt. kañkala , lit. kenkle , letonă. cinksla , ing. hēla > toc , alt norvegian la naiba
*kerp- („a rupe”): greacă. karpos , lat. carpere , engl. hærfest > recoltare , irl. carr > , zid. par , gotic ƕaírban , alt norvegian hverfa , Tocharian . Și kārp > kärp , germană. hwerban > werben , lit. kirpti
*klen- („arțar”): Rus. arțar , ucraineană arțar , polonez klon , alt norvegian hlynr , lit. klevas , letonă. kļava , alt macedonean. klinotrokhon, ing. hlin > linn , zid. celyn
*knid- („păduchi”): Rus. nit , poloneză gnida , letonă. gnīda , zid. nedd , germană hniz > Nisse , greacă konis , Alb. thërijë > thëni , Arm. anic > anidz , irl . > sned , engl. hnitu > nit
*kob- („reuși”): Rus. kob , vechi kob , tochar. A akappi > , gaelic. Vercobius , irlandez. cob > , altele - Norv. happ , engl. gehap >
*koiló- („god”): Rus. gol , de modă veche Gol, letonă kails , irl . colac > , perete. cul
*kom („cu (prepoziție)”): Rus. k , vechi k, poloneză. k , lat. cum , irl. com-> , engl. ge- > -- , gemōt > gemot, germană ga- > ge- , gotic ga- , altele - norvegiană g- , greacă koinos
*krem- („ceapă (plantă)”): Rus. usturoi sălbatic , grecesc kremuon , irl . crem > creamh , engl. hramsan > ramson , lit. kermušė , letonă. cermaukša;cērmūkslis , Zidul. craf
*kreuH₂- („sânge”): Rus. sânge , vechi sânge, ucraineană sânge , aprins. kraujas , letonă. krevele , prusac. crauyo , Skt. kravis , lat. cruor , irl . cró > creo , greacă kreas , alte norvegiene hrar , Avest . xruva , Wall. crau , Pol. crew , germ. hrao > roh , Engl. hrēaw > brut
*kroksko- („picior”): Rus. șuncă , vechi Kraka, Alb. krah , lit. kirkaliai , Skt. kiṣku
*ksweid- („lapte”): lit. sviestas , letonă. swiests , Skt. kṣvidyati , Avest . xšvīd
*kuep- („a fierbe”): Rus. fierbe , bătrâne kypeti, ucraineană fierbe , Skt. kunyati , lat. cupere , lit. kvepėti , letonă. kvēpēt , Alb. kapit , greacă kapnos , alt norvegian hvap , tochar. A kāp > kāp , prusac. kupsins , gotic afƕapjan , hitit. kup
*kwas- („a tuse”): Rus. tuse , ucraineană tuse , Skt. kasate , irlandez. > casachdach , lit. kosėti , letonă. kāsēt , germană. huosto > Husten , alt norvegian hosta , gamb. kasa , Pol. kaszleć , Alb. kollje , zid. pas , tochar. A > kosi , ing. hwōsta >
*kwat- („acru”): Rus. kvas , vechi cvas, Skt. kvathas , lat. caseus , letonă. kūsāt , Alb. cos , Pol. kwas , gotic ƕaþō , engleză. hwazerian >
*kóro- („război”): Rus. kara , lit. karas , letonă. kaŗš , greacă koiranos , irl . cuire > , germ. heri > Heer , Engl. herebeorg > port , Pol. kara , alt norvegian herr , gotic harjis , gaelică. Tricorii , pers. kāra > kārzār ‎, prusac. kargis , kurdă Ser
*kóslo- („nucă”): lat. corulus , lit. kasulas , ing. hæsel > hazel , alt norvegian hasl , germană hasal > Hasel , irl. coll > coll , perete. collen

kʷ

*kʷe ( clitic „și”): lat. -que , gotic -u(h) , greacă -te , Skt. ca , Lycian -ke , Luwian -ku
*kʷeiH- („liniștit”): Rus. odihnește -te , bătrâne respect, ucraineană onoare , lat. quiēs , alt norvegian hvila , engleză hwil > în timp ce , germană hwila > Weile , gotic ƕeila , Skt. ciram , Avest . šāitiš , pers. šiyātiš > šāh ‎, lician tezi , Tocharian . A > śāte , Pol. odpoczywać , braț. hangč'im > hankč'im , lit. tylus
*kʷetwóres (m), *kʷetwesóres (f), *kʷetwōr (n) ("patru"): Rus. patru , vechi patru, poloneză cztery , ucraineană chotiri , lat. quattuor , braț. č'ork' > č'ors > č'ors , Alb. katër > katër , lit. keturi , letonă. četri , gaelic. petor , german feor > vier , engl. fēower > four , greacă tesares , Avest . čaθwar , Osset. cyppar > cuppar , pers. čahār , Irl. cethir > ceahair , cashmere . tsor , gamb. što , osc . petora , alta norvegiana fjórir , prusac. keturjai , Skt. catur , tochar. A śwar > śtwer , trac. ketri- , umbr . petor , gotic fidwor , perete. pedwar , Lycian teteri , kurd [ 3]
*kʷrei- („cumpără”): Rus. rola , Skt. krīṇāti , lit. kraitis , letonă. kriens , irl . crenaim > , tocharian. A kuryar > käry , greacă. priamai , arm. gnel > genunchi , zid. prynu
*kʷrép-o- > *kʷr̥p-eH₂- („corp”): Rus. crupă , lat. corpus , Skt. kṛpā , Avest . kərəfš , Alb. shkrep , germană. href > , engl. hrif > midriff , greacă prapis , zid. corff , irl . cri >
*kʷr̥-mi- („vierme”): Rus. vierme , bătrân negru, Skt. kṛmi , lit. kirmis , letonă. cērme , prusac. girmis , Alb. krimb > krymb , irl . cruim > , zid. pryf , Osset. kalm > kælmæ , pers. > kirm
*kʷékʷlo- > *kʷol-o- („roată”): Rus. roată , greacă kuklos , lat. colus , tochar. A kukäl > kokale , Skt. cakra , engl. hwēol > roată , pers. čarka > čarx ‎, irlandeză cul > -- , prusac. kelan , Osset. calx , Pol. koło , Avest. čaxra , Alb. sjell , altul norvegian hjōl , lit. kelias , Luvian Kaluti-

l

*laiwó- („stânga”): Rus. stânga , bătrână leu, ucrainean Livy , lat. laevus , greacă laios , ill. Levo , engleză. lǣw > stânga , lit. išlaivoti , Pol. lewy , altele - norvegiană lǽn , germană lēwes > , Osset. (ga)lew
*laks- („somon”): Rus. somon , osset. læsǽg , Tocharian . A laks > läks , alt norvegian. lax , lit. lašiša , letonă. lasis , Pol. łosoś , germană. lahs > Lachs , Engl. leax > lax , prusac. lalasso
*laku- („iaz”): greacă. lakkos , lat. lacus , germană. lagu > , irl. loch > loch , Arm. lič > lij , Engl. lagu > lac , lit. lekmenė , alt norvegian lǫgr , sârbă loquat
*las- („sete”): Rus. mangaiere , Skt. laṣati , lat. lascivus , lit. loksnus , engl. pofta , germană pofta > Pofta , gotic lustus , alt norvegian lyst , greacă lilaiomai , irlandeză. lainn >
*lat- („mlaștină”): grecesc. lataks , lit. Latupė , letonă. Tarziu , gaelic. Arelate , irl. lathach > lathach , germană letto > letten , zid. laid
*lebʰ- („buza”): Rus. sărut , lat. labĭum , germană > Lippe; lefs > Lefze , Engl. lippa > buză , perete. llefaru , pers. > laborator , lit. lūpa , kurdă stânga
*legʰ- („a minți”): Rus. întinde-te , bătrâne întinde-te, ucraineană culca , lat. lectus , greacă lekhethai > , germană liggan > liegen , irl . lige > luighe , Wall. gwely , ing. lecgen > minciună , Pol. leżeć , gaelic. legasit , altele - norvegiană. liggja , gotic ligan , Tocharian . Si lac > leke , aprins. lagaminas , letonă. lagaca
*leH₂w- („turnați, spălați”): greacă. lousis , lat. lavare , gaelică. lautro , braț. loganam > lokanam , hitit. lahhu- „a turna”, germană. louga > Lauge , engl. lēðran > lather , alt norvegian laug , irl. lóathar > , zid. luddw
*leH₃p- („vacă”): Alb. lopë , irlandez. laeg , Wall. llo , letonă. lopi (bovine)
*lei- („a turna”): Rus. toarnă , de modă veche Lituania, poloneză lac' , greacă leibó , Skt. riyati , hitit. lilai-, Alb. lise" , leithu gotic , lit. lieti , isliuns prusian , irl lie > , kurdish rijyan
*leig- („a sări”): Rus. lovi cu piciorul , aprins. laivitate; liuoksėti , greacă elelizdō , gotic laiks , germ. leih > Leich , Skt. rejati , pers. > alēxtan ‎, engleză. lāc > -- , alt norvegian leikr
*leikʷ- („a pleca”): Rus. olek , lat. linquō , lit. likti , letonă. likt , irl. leicid > , germ. līhan > leihen , Arm. lk'anem , greacă leipō , Skt. riṇakti , Avest . raexnah , pers. > rēxtan ‎, prusac. polijcki , engleză. lǣnan > lend , alt norvegian lja , gotic leiƕan
*leiǵʰ- („a lins”): Rus. lick , ucraineană lins , lat. lingere , Skt. leḍhi , irlandez ligim > , greacă leikhein , braț. luzel , germană leckôn > lecken , Engl. liccian > lick , gamb. liza , Pol. lizać , Alb. lëpij , alt norvegian sleikja , pers. > lēsēdan ‎, Avest . raēzate , lit. laizyti , letonă. laizīt , Zid. llywu , gotic bilaigon , kurdă lesinewe
*lendʰ- („rinichi”): Rus. lyadvie , it. lenti > Lende , engl. lenden > -- , altele - Norv. împrumuta , lat. lumbus
*lendʰo- („stepă”): Rus. lyada , cslav. lodina, poloneză. ląd , prusac. Lindan , engleză teren > teren , altul - Norv. teren , irl. teren > lann , zid. llan , germană > Pământ , gaelic. landa
*lengʷʰ- („ușor”): Rus. usoara , veche lgk, poloneză. lekki , ucraineană lumina , lat. levis , Alb. lehtë , greacă elakhistos , Skt. laghu , Avest . ragu , Osset. rog > ræwæg , lit. lengva , letonă. liegs , prusac. lāngiseilingins , gotic lihts , engl. lēoht > lumină , germană līht > leicht , alt norvegian lēttr , Tocharian . A > lankŭtse , irl . lugu > lugha , Wall. llai , Wall. lai , cașmir. lot
*leubʰ- („a iubi”): Rus. iubire , bătrâne dragoste, Skt. lubhyati , engleză. lufu > dragoste , lit. liaupsė , Alb. lum , germană liob > Liebe , Pol. lubić , altele - norvegiană. ljúfr , gotic liufs , lat. libido , osc . loufit
*leudʰ-o- („oameni”): Rus. oameni , bătrâni oameni, polonezi lud , lit. liaudis , letonă. ļaudis , prusac. juca , Skt. rodhati , Avest . raoða , greacă eleutheros , lat. liber , irl. luss > , germen. liut > Leute , alt norvegian ljóðr , Alb. lind , osc. Lúvfreís , Wall. llysiau , gotic liudan , ing. lēod >
*leugʰ- („a minți”): Rus. minti , batrane minciuna, polonez łgać , engleză. lyge > minciună , germană liogan > lügen , alt norvegian ljúga , gotic liugan , lit. lugoti , zid. llu , irl . luige >
*leuk-; *lóuk-o- („lumină”): Rus. rază , de modă veche ray, Skt. rocate , greacă leukos , ing. lēoht > lumină , germană lioht > licht , gamb. luka , gotic liuhaþ , alt norvegian leygr , Tocharian . A luk , osc. Luvkis , umbr . Vuvçis , Wall. llug , irl . loscaim > loiscim , lat. lux , lit. lauka , letonă. lauks , Hitt. lalukkes, Lycian. luga , Luvian luha-, Arm. loys , gamb. ṛuč , gaelică. leux , Avest . raočant , Osset. rux > rox
*leuk-s („râs”): Rus. râs , ucrainean desen , greacă lugks , aprins. lūšis , letonă. lūsis , prusac. luysis , germană luhs > Luchs , Engl. lox > râs , Pol. ryś , braț. lusanun , irl . lug >
*leuǵ- („a rupe”): greacă. lugros > , Alb. lungë , Arm. lucanel > ludzanel , irl . lucht > , germ. >Lucke; > Luca , lit. laužti , letonă. lauzt , Skt. rujati , Avest . uruxti , rus. demola , zid. llwyth , engl. tōlūcan >
*lino- („in”): Rus. lenjerie , de modă veche lenjerie, ucraineană leu , lat. līnum , greacă linon , lit. linas , letonă. lini , prusac. linno , irl. lín > líon , Alb. liri > lîni , gotic lein , Pol. len , zid. llin , ing. lin > linen , germ. lin > Leinen , alt norvegian lin
*luHs- („păduchi”): lit. liulė , Val . llau , ing. lūs > păduchi , germană lūs > Laus , alt norvegian lús , Osset. liskhæ
*lāu- („primi”): Rus. prinde , bătrâne lov, ucraineană prinde , greacă leia , gotic laun , irl . lúag > , Zid. llawen , germană lōn > Lohn , lit. lavinti , alt norvegian laun , ing. lēan > , Skt. lotam , Pol. Lowic

m

*magʰ- („a putea”): Rus. poți , bătrâne poate, ucraineană poate , pers. magus > ‎, lit. magėti , letonă. megt , engl. meaht > might; mæg > may , germană magan > mögen , Pol. mogę , altele - norvegiană. mega , Skt. magha , tochar. A mokats > , greacă. mēkhos , gotic magan , braț. mart'ans
*magʰó- („tânăr”): gotic. magus , galică. Magurix , irlandez. maug > , Avest . maġava , Alb. makth , letonă. mac , germană magad > Magd , Engl. mægð > servitoare , Zid. meudwy , altele - norw. mǫgr
*mak- („bag”): Rus. moshna , vechi puternic, polonez moszna , lit. maišas , letonă. maks , prusac. dantimax , irl . barbati > , zid. megin , germană mago > Magen , engl. maga > maw , alt norvegian magi
*man- („mâna”): Rus. beckon , grec mane , lat. manus , ing. mund > -- , germană monte > Vormund
*marko- („cal”): gaelic. markan , irl . marc > marcach , Wall. marș , ing. mere > mare , german marah > Mähre , alt norvegian marr
*mat- („sapă”): Rus. sapa , lat. mateola , Skt. matya , poloneză motyka , germană modela , gaelic. matog , val. matog
*me i ( cazuri oblice ): rus. eu, eu, eu , ucraineană eu, eu, eu , alb. mua , lat. eu , umbr. mehe , engl. mec > eu , german mih > mich , irl. eu > me , hitit. ammuk, Lycian amu , Lydian amu, gotic mik , altele - norvegiană mik;mer , Pol. mi;mię;mnie , greacă eme , Skt. mamă , Avest. mama , perete. mi , pers. > omule , Osset. mæn, mi , Venetic mego, lit. bărbat , kurd (Sunt în)
*med- („sfatu”): lat. mediator („intermediar”) , Val. meddu , greacă medomai , alt norvegian meta , engl. ǣmtig > gol , Arm. mit > mid , Skt. masti , Avest . azda , pers. azdā > ‎, umbr. meřs , osc . meddiss , Avest . midiur > , tocharian. Și mem > mutilat , gotic. mitan , germană mezan >
*medʰ-u- („miere”): Rus. dragă , bătrână dragă, ucraineană dragă , Skt. madhu , lit. medus , letonă. medus , ing. meodu > hidromel , greacă methu , Avest . maðu , gamb. mura , cașmir. mach , Pol. miod , zid. medd , tochar. A mit , germană. metu > Met , alt norvegian mjǫðr , irlandez. mijlocul > , prusac. meddo , Osset. myd > noroi , Luwian maddu-
*medʰyo- („între”): Rus. intre , demodat între, ucraineană mizh , gaelică. Mediolānum , engl. ælemidde > mijloc , germană mitti > Mitte , Skt. madhya , gamb. pâmüč , gotic midjis , alte norvegiene meðal , Pol. między , bolnav. metu , lit. medis , letonă. mežs , braț. mēj > mēč , osc . mefiai , pers. > mēān ‎, prusac. mediană , lat. mediu , osc. mefiai , Wall. mewnin , irl . mijlocul > , Avest. maiðya , Osset. mijloc->med-(æxsæn)
*meH₁ns- (im. p. *meH₁ns, gen . p. *mH₁n̥t-ós) („lună”): Rus. luna , vechi lună, poloneză. miesiąc , ucraineană luna , greaca mēn , Tocharian . A mañ > meñe , lat. mēnsis , ing. mōna > lună , Skt. masa , arm. prieteni , Avest. maoṅh , irl . mí > mí , alt norvegian mani , germană mano > Mond , gotic mena , Alb. muaj , lit. mėnuo , letonă. menness , zid. mis , gamb. mos , pers. > māh ‎, osetă. mæj , prusac. menig , kurdă manga
*mei- („mic”): Rus. mai puțin , de modă veche mini, hitt. meiu-, lat. minor , greacă meiōn , Osset. mingi , germană min > minder , gotic minute , altele - norvegiană. minnr , Skt. mināti , osc . menvum , Tocharian . A > maiwe , ing. min > , Luwian mawa
*mei- („a schimba”): Rus. schimbare , bătrâne mena, ucraineană schimbare , lat. mūnus , engl. gemǣne > înseamnă , germană gimeini > gemein , gotic gameins , Skt. menis , lit. mainyti , letonă. rețea , irl. moin > , Skt. mayaite , Wall. mwyn , poloneză zmiana , Avest . maēni
*meigʰ- („a urina”): Rus. pulpă , Skt. mehati , Avest . maēsati , lit. myžti , letonă. mizt , braț. mizel , tochar. A --> miśo , greacă. omeihein , altele - norw. miga , gotic maihstus , engl. māsc > mash , germană > Maisch; miskan > mischen , lat. mingere , Osset. mižyn > mezun , kurdă mez
*meldʰ- („fulger”): Rus. fulger , prusac mealde , lit. milna
*melH₁- („măcinare”): Rus. macina, macina, mai vechi . macina, macina, aprins. malti , letonă. malț , tochar. A malyw- > mely- , ing. melo > masă , Alb. miell , braț. malem , greacă mulos , gotic malan , altele - norvegiană mala , germană malan > mahlen , lat. molere , umbr . kumaltu , zid. malu , irl. melim > meilim , hitit. Malla, poloneză mlec
*melk- („umed->lapte”): Rus. lapte , vechi lapte, poloneză mleko , lit. malkas , letonă. malks , greacă melkion
*melǵ- („a mulge”): Rus. colostru , lat. mulgeō , engleză melcan > lapte , germană melcan > melken , gotic miluks , altele - norvegiană. mjölk , Tocharian . Și malke > malkwer , greacă. amelgō , irl . bligim > , zid. blith , lit. melžti , Skt. marjati , Alb. mjel
*memso- („carne, carne”): Rus. carne , ucraineană m'yaso , Skt. māṃsa , lat. membrum , prusac. mensā , gotic mimz , alb. mish , braț. mis , tochar. A > mīsa , greacă mēnigks , cașmir . maz , lit. mėsa , letonă. miesa , irl . mir > mir
*bărbați- („rațiune”): Rus. gândește-te , bătrâne mneti, greacă. menos , lat. bărbați , Skt. manas , Avest. manah , engl. gemynd > minte , gotic muns , altele - norvegiană minnie; bărbat , german minna > Minne , lit. mintis , letonă. minēt , prusac. mēntimai , arm. mitk' > midk' , Alb. mund , pers. mainyāhay > ‎, Tocharian. A mnu > mañu , irl . dermet > dearmad , wl . cof
*mer- („a muri”): Rus. mor , bătrâne mrtv, ukr. muri , lat. mortus , lit. mirti , letonă. mirt , Skt. marati , Avest . miryeite , braț. meṙnil , greacă brotos , ing. morþor > crimă , germană mord > Mord , alt norvegian morð , gotic maurþr , Gaelic. marvos , gamb. mṛe , Osset. mælyn, maryn , Pol. mord; umrzeć , irlandez. marb > marbh , Zid. marw , pers. amariyata > mordan ‎, hitit. mer, kurd. mirin
*meǵ- („mare”): greacă. megas , lat. magnus , braț. mec > medz , ill. mag , gaelică. Magiorix , Alb. Madh , Skt. mahayati , Tocharian . Și māk > mākā , gotic. mikils , frig. meka- , engl. micil > mult , altele Norv. mikill , Avest . mazant , pers. > meh ‎, hitit. makkes, irl . mochtae > , Perete. Maclgwn , germană mihhil > -- , kurd mezine
*misdʰo- („taxă”): Rus. răzbunare , vechi mezda, Skt. mīḍha , Avest . mīžda , Osset. myžd > mizd , gotic mizdō , greacă misthos , germană mieta > Miete , pers. > muzd ‎, engleză. med > meed
*mon- („gât”): Rus. monisto , Skt. manyā , lat. monile , engl. manu > mane , german mana > Mähne , irl. muin > muin , greacă mannon , zid. mwnwgl , gaelic. maniakēs , alt norvegian mǫn , Avest . min
*mor- („mur”): grecesc. idiot , braț. mori , lat. mōrum , hitit. muri, irl. smér > smeur , zid. mwyaren
*mori- („mlaștină”): Rus. mare , lat. iapa , Pol. morze , gaelic. Amourici , lit. marios , letonă. iapa , Skt. maryādā , engl. mersc > mlaștină , oset. mal , germană meri > Meer , prusac mary , zid. môr , irlandez. muir > muir , gotic marei , Alb. permjerr
*morwi- („furnica”): Rus. furnică , bătrâne mravie, ukr. pielea de găină , lat. formīca , irlandeză. moirb > , Avest . maoiri , Skt. vamra , greacă murmēs , alt norvegian maurr , Osset. mældzyg > muldzug , Crimeea- gotic miera , arm. mrjiun > mrčiun , Pol. mrowka , Alb. morr , pers. > murče ‎, Tocharian . A > calde , kurdă. Meru
*mosgo- („creier”): Rus. creier , ucraineană creier , avest. mazga , Skt. majjan , qashm . massunt , prusac. musgeno , germ. marag >> Mark , pers. > maġz ‎, osetă. maghž > qanz , Pol. mózg , Tocharian . A mäśśunt > , lit. smagenės , letonă. smadzenis , engleză mearg > măduvă , alt norvegian mergr , kurdă mesk
*mreǵʰú- („scurt”): lat. brevis , Avest. mərəzujiti , germană murgi > engl . mirige > vesel , grecesc brakhus , greacă gamaurgjan
*mu- („zbură”): Rus. zboară , bătrâne mouse-ul, polonez. mucha , lit. musė , letonă. musa , prusac. muso , lat. musca , germană mucka > Mücke , Engl. mycg > midge , Alb. mizy , greacă muia , braț. mun , caju. ma.čh , alt norvegian meu , pers. > magas
*muH₁s- („șoarece”): Rus. șoarece , ucraineană mish , Skt. mūṣ , Avest . mus , lat. mūs , greacă mūs , braț. muk > cană , Alb. mi , germen. mus > Maus , Engl. mūs > mouse , gamb. musa , pers. > muš ‎, osetă. myšt > mistæ , alt norvegian mús , Pol. mysz , lit. muză
*máH₂ter- („mamă”): Rus. mamă , bătrân mama, poloneză matka , ucraineană mama , bratul. mayr , Alb. motër , lit. motina , letonă. prietene , prusac. mūti , gaelic. matir , irlandez. mathir > mathair , cașmir . mā.j , lat. mater , osc . maatreis , umbr . matrer , greacă mētēr , Skt. matṛ , Avest . mātar , Tocharian . Și mācar > mācer , germană. muoter > Mutter , Engl. mōdor > mama , Val . modryb , gamb. motr , altele - norvegiană móðir , pers. > mādar ‎, Frig. mater , Osset. nebun > madæ
*mánu- („om”): Rus. soț , bătrân între, poloneză. mąż , Skt. manu , Avest. Manuščiθra , engleză. mann > man , german bărbat > Mann , gotic mană , altele - norvegiană maðr , lit. žmogus , gamb. mânša , pers. > mard , osetă. moj > *mojnæ , kurdă mer, braț. մանուկ - copil (manuk)
*mélH₁-it- („miere”): greacă. melitos , lat. mel , braț. meġr , Alb. mjaltë , gaelică. Melissus , irl . mil > , gotic miliþ , engl. mildēaw > mucegai , germană milltou > Mehltau , Wall. mêl , hitit. milit, Luvian. mallit-, malit palaic-
*méne > *me-ós ("meu"): kurd. imin engleza > al meu , Gm > al meu
*móiso- („piele”): Rus. blană , lit. maišas , letonă. maiss , Skt. meṣa , Avest . maēša , alt norvegian meiss , germen. meissa > , prusac. moaza , Alb. meshinë; moara

n

*nebʰ-o-, *nebʰ-i- („nor”): Rus. cer , bătrâne cer, lat. nebŭlō , Skt. nabhas , greacă nefos , Hitt. nepiš, lician . tabahaza , Luvian tappaš-, germană nebul > Nebel , engleză. nifol > -- , zid. nef , gamb. niru , Pol. niebo , lit. debesis , letonă. debess , Lat . dabasi , Avest . nabah , irl . nem > neamh , alt norvegian niflhel
*neH₁tr- („șarpe”): lat. natrix , ing. nǣddre > adder , germană natara > Natter , Wall. neidr , gotic nadrs , altele - norvegiană. naðr , irlandez. nathir > nathhair
*neH₂-u- („cadavr”): Rus. nav , vechi. nav, tokhar. O nucă > nut , gotic. naus , Wall. newyn , germană nu > , altele - norvegiană nar , engl. neo- > -- , prusac. nowis , aprins. novyti , letonă. nāve , irlandez. nune >
*neigʷ- („a spăla”): lat. noegeum , irl . nigim > nighim , alt norvegian nykr , germană nihhus > Nix , greacă niptō , Skt. nenekti , Wall. enneint , engl. nicor >
*neik- („a vînţa (granul)”): lit. niekoti , letonă. niekat , greacă neiklon , zid. nithio
*nem- („distribuie”): Rus. mut , ucrainean nimi , lat. numerus , irl. nem > nimh , germană neman > nehmen , greacă nemō , gotic niman , alt norvegian nema , lit. nuomas , letonă. noma , engl. niman > amorțit , Avest . nəmah , Tocharian . A > ñemek
*neḱ- („persoană moartă, moarte”): Skt. naśyati , Avest . nasyeiti , greacă nekros , lit. našlys , lat. nex , tochar. Și näk > näk , Irl. ec > eug , Val . angeu , altele - norvegiană. Naglfar
*ni („de jos”): Rus. jos , vechi jos, Skt. ni , engl. niþera > nether- , german nidar > nieder , alt norvegian niðr , greacă neiothen
*nogʷó- („god”): Rus. gol , vechi Nag, ucraineană gol , engleză nacod > gol , gotic naqaþs , Skt. nagna , hitit. nekumant, greacă gumnos , lat. nūdus , lit. nuogas , letonă. nogs , irl. nocht > , germ. nackot > nackt , Pol. nagi , altele - norvegiană nakinn , Avest . magna , Osset . bæghnæg din *mæghnæg , Val . noeth , kashm. naṅgay
*nokʷt- (n. p. nokʷt-s, gen. p. nekʷt-s) ("noapte"): Rus. noapte , bătrâne noapte, ucraineană nimic , grec nuks , lat. nox , lit. naktis , letonă. nakts , germană naht > Nacht , Skt. nakti , hitit. nekuz 'nopți' (< gen . n. *nekʷt-s), Alb. natë , irlandeză innocht > anochd , Tocharian . A nakcu > nekcīye , zid. nos , engl. noapte > noapte , Pol. noc , prusac. naktin , gotic nahts , altele - norvegiană nott
*(H₁)néwn̥ („nouă”): Rus. nouă , vechi nouă, poloneză dziewięć , braț. han > han > innĕ , Alb. nëntë > nândë , lit. devyni , letonă. deviņi , gaelic. navan , germană niun > neun , engl. nigon > nouă , greacă ennea , Avest . nauua , irl . noi > naoi , cashmere . nav , Lycian ñuñtãta- , gamb. nu , lat. novem , osc. nuven , alt norvegian níu , prusac. newīnjai , pers. nava > noh ‎, osetă. nudæs > næwdæc - nouăsprezece , Skt. nava , tochar. A ñu , umber. nuvim , gotic niun , Zid. acum [4]
*néH₂-u- („a naviga”): *néH₂-u- „navă”: Skt. nāu , irlandez. nau > , greacă naus , lat. nāvis , Avest . navāza , pers. nāviyā > nav ‎, osetă. naw > nawæ, najyn > nakæ kænun , Arm. nav , altele - norvegiană nor , Alb. anije , Wall. nu , engl . acum sfârşitul > --
*népot- (n. p. *népōt-s gen . p. *nept-ós) („nepot > nepot”): bătrân. Nestera, poloneză nieściora , lat. nepōs , Skt. napāt , Avest . napāt , greacă anepsios > , Alb. nip , engl. nefa > neve , Gaelic. nei , germană nevo > Neffe , wl . nai , gamb. navo , pers. napā > nave ‎, lit. nepuotis , irlandez. nimic > ; niaath >
*nu („acum, e timpul”): Alb. tani , lit. nū , letonă. nu , germ. nu > nun , lat. nunc , engl. nū > acum , Gr . nu > , hitit. nu, Luwian. nanun, alt norvegian nū , prusac. teinu , Skt. nū , Osset. nyr > nur , pers. nūra , Tocharian . A nuṃ > nano , gotic. nu , st.-glor. bine
*néwo- ("nou"): ( pas complet de la nu "acum") Rus. nou , vechi nou, ucrainean nou , lat. novus , greacă neos , hitit. noua, ing. nīwe > nou , Skt. nava , Avest . nava , Osset. nog > næwæg , lit. naujas , letonă. naujš , gaelică. Noviodūnum , Arm. nici germană _ niuwi > neu , gamb. nuĩ , cașmir . nōv , Pol. acum , zid. newydd , pers. > acum , Tocharian. A ñu > ñuwe , prusac. nauns , osc . Núvellum , gotic niujis , irl . nue > nua , alt norvegian nýr , trac. neos , Luvian nawa
*ní-sdo- („cuib”): rădăcină secundară, de la ni- + sed. Rusă cuib , vechi cuib, ucraineană cuib , ing. cuib > cuib , braț. nist , Skt. nidas , irl . net > net , germ. cuib > Cuib , Pol. gniazdo , zid. nyth , lat. nidus

p

*pasto- („greu”): Rus. post (biserică.) , Skt. pastyam , germană festi > fest , engl. fæst > rapid , Arm. հաստ (hɑst > hɑstʼ > hɑsd), gotic. fastan , alt norvegian rapidr
*peg- („cufă”): Rus. inghinal , Skt. pakṣas , lat. pectus , letonă. paksis , Tocharian . A päśśäṃ > päšcane
*peH₂- („protejare”): Skt. pāti , Tocharian . Și pās > pāsk , greacă. poimēn , lat. pāstum , germană. fuoten > Futter fēdan > feed , lit. piemuo , gotic fōdjan; fōdr , Avest . pāiti , pers. xšaθrapāvan > ‎, alt norvegian Pentru o; fōðr , Arm. հորան (hoɹɑn > horɑn)
*peH₃i- („a bea”): Rus. bea , bătrâne băutură, poloneză pić , Skt. pā , greacă pinō , Alb. pi , irl. ibim > ibhim , zid. yfed , lit. puota , prusac. poutwei , hitit. pas, trac. pinon , braț. ըմպել (əmpɛl > əmpʼɛl > əmbɛl), lat. pōtōāre , umbr . puni
*peisk- („pește”): Rus. gudgeon , ucraineană piskar , lat. piscis , irl. íasc > iasc , gotic. fisks , altele - norvegiană. fiskr , ing. fisc > pește , germană fisc > Fisch , Pol. piskorz , zid. pysgodyn
*pekʷ- („bucătar”): Rus. cuptor (coace) , vechi. pesteri (coace), lat. coquere , Alb. pjek , Skt. pacati , Tocharian . A päk > päk , zid. poet , grec pepsis , gamb. puk , lit. keepi , letonă. cept , pers. > puxtan ‎, Pol. piekę , prusac. pektis , engl. afigen >
*pel- („făină”): Rus. polova , prusacă pelwo , lat. palea , Skt. palala , lit. pelūs , letonă. pelus , Pol. plewa
*pel- („gri”): Rus. pelosy , alb. plak , braț. ալիք (ɑlikʰ) - val, Skt. palita , Avest . pouruša , pers. > pūrū ‎, alt macedonean. pellus, greacă pelitnos , lat. palleō , irl . laith > , zid. llwyd , lit. pelekas , letonă. pelēks , prusac. pele , altele - norw. fǫlr , germană fal > , engl. fealo > , kurd bor
*pel- („piele”): Rus. giulgiul , grecesc pelos; pilon , lat. pelis , gotic umple , germană fël > Fell , engl. filmen > film , lit. plėnė , letonă. plēne , prusac. pleynis , alt norvegian fielder
pelH₂- („plat”): Rus. plat , demodat plat, polonez plaski , hitit. palḫiš, braț. հող, լայն (hoɮ > hoʁ, lɑjn) — pământ, larg, aprins. plōna , letonă. planuri , prusacă. plonis , gaelic. Arelicca , irl . lar , Wall. llawr , ing. feld > câmp , germ. feld > feld , greacă avioane; plasō , Skt. pṛthu , Avest . fraθah , Osset. fætæn , lat. planus , nidar ploskŭ
*pent- („drum”): Rus. pe cale , bătrâne cânta, lat. pontis , greacă pontos , Skt. panthā , Avest . pantå , Osset. fændag , gotic finþan , engleză findan > find , germană findan > finden , alt norvegian finna , braț. հուն (hun) - canal, gamb. pune , prusac. pintis , irlandez. > es , pers. paθim >
*perd- („a fart”): Rus. fart , ucraineană fart , Skt. pardate , lit. persti , letonă. pirst , frig. perdomai , Alb. pjerth;pordh , engl. feortan > fart , german ferzan > furzen , alt norvegian freta , Pol. pierdzieć , greacă perdein , Avest . pərəðaiti , Zid. rhech
*perkʷu- („stejar”): vezi Perkunas . aprins. perkunas , letonă. pērkons , Skt. parkatī , lat. quercus , zid. perth , altele - norvegiană fura , gotic fairguni , german foraha > Föhre , Engl. furh > brad
*pers- („praf”): Rus. praf, praf de pușcă, praf , vechi. cenusa, tochar. A pärs > pärs , Avest . paršuya , lit. purkšti , letonă. pārsla , alt norvegian fors , hitt. pappars, Skt. pṛsati
*persn-eH₂- („călcâi”): lat. perna > pernis , Skt. pārṣni , hitit. parsina, gotic fairsna , germană. fërsana > Ferse , greacă ptera , ing. fiersn > -- , pers. > pāšne(h) ‎, lit. pentinas
*perḱ- („coastă”): greacă veche. te rog, aprins. piršys , Skt. parśus , Avest . parəsu , Osset. færskhæ
*pes- („penis”): greacă. peos , lat. pēnis , germană. faselt > Fasel , alt norvegian fösull , engl. fæsl > -- , Skt. pasas
*pet- („a zbura”): engleză. feðer > pană , germană fedarah > Feder , alt norvegian fjǫðr , lat. petō , Skt. patati , hitit. pattar, greacă pteruks , zid. eterin , pers. udapatatā > ‎, Arm. թռչել (tʰrtʃɛl > tʰɾtʃʰɛl), Irl. ette > iteog , Wall. aden , Avest . pataiti , letonă. petit
*pet- („brațele deschise”): greacă. petalon , Avest . paθana , engleză fæðm > fathom , alt norvegian faðmr , germană fadam > Faden , gaelic aithamh
*peḱu- („bogăție > vite”): Gr . pekō , lat. pandō , lit. pekus , prusac. pecku , Skt. paśu , Avest . pasu , Osset. fošš > fons, fyš > fus , gotic faihu , ing. feoh > taxă , Alb. pilë , germană fihu > vieh , alt norvegian fé , Arm. ասր (ɑsɹ > ɑsr)
*pH₂tér- („tată”): lat. pater , osc. patir , umbr . pater , grec patēr , Tocharian . A pācar > pācer , gaelic. atir , Skt. pitṛ , germană fater > Vater , irl. athir > athair , Engl. fæder > tată , Zid. gwaladr , qashm . petū'r , pers. pitā > pedar ‎, osetă. fyd > fidæ , alt norvegian faðir , gotic fadar , gaelică. Atheronius , braț. հայր (hɑjɹ > hɑjr)
*pisd-eH₂- („vulva”): Rus. cunt , aprins. pizda , letonă. pīzda , Alb. măduvă
*pleH₂k- („lovitură”): Rus. plânge , bătrâne plânge, polonez płakać , ucraineană plâns , lat. plangō , engl. flōk > fluke; flōcan > , greacă plēttō , lit. plakti , irl . len > , gotic flōkan , alt norvegian flokinn , germană fluoh > Fluch
*plek- („a țese”): Rus. țese (țese) , vechi. țese, polonez pleść , greacă plekein , lat. plectere , altele - norvegiană. fletta , gotic flahto , germană flehtan > flechten , engl. fleohtan > flasce , Skt. praśna , Avest . ərəzato frašnəm , Alb. plaf , lit. pinti
*pleu-mon- („lumină”): Rus. pluș , grecesc pleumōn , Skt. kloman , lit. plaučiai , letonă. plaušas , prusac. plauti , sarba. plusa
*plōu- („purice”): Rus. purice , aprins. blusa , letonă. blusa , poloneză pchla , braț. լու (lu), Skt. pluṣi , greacă psulla , Alb. plesht , Pashto vrāž.a, alt norvegian flo , engl. flēah > purice , germană flōh > Floh
*penkʷe („cinci”): Rus. cinci , bătrâne pętĭ, poloneză. pięć , ucraineană p'yat , braț. հինգ (hing > hinkʰ), Alb. pesë > pesë , lit. penki , letonă. pieci , Gaelic. pempe , germană fimf > fünf , engl. fīf > cinci , frig. roz , grecesc pente , Avest. paṇča , irlandez. cóic > cúig , kashm. pā.~ tsh , gamb. puč , Luwian pa n ta, osc. pompe , altele - norvegiană. fimm , prusac. pēnkjāi , osetă. fondz , pers. panča > panj ‎, Skt. pañca , Tocharian. A päñ > piś , lat. quinque , umber. pompe , gotic fimf , perete. pompa [3]
*pneu- („respiră”): Gr . pneuma , altul norvegian fnysa , engl. fnēosan > strănut , germană fnehan >
*pod- („picior”): Rus. pe jos , vechi pesh, poloneză. pieszy , ucraineană pisy , aprins. pėda , letonă. pēda , lat. pēs , umbr . perri , Skt. pada , engl. fōt > picior , Braț. ոտ, հետ (votʼ > vot > vod, hɛtʼ > hɛt > hɛd) - picior, împreună cu; greacă podi , Alb. poshtë , Tocharian . Și peṃ > paiyye , Osset. fad , germană fuoz > Fuß , prusac. pe'da' , hitit. pata, Lycian. pede- , Luwian pati-, Avest. pâdha , alt norvegian fótr , gotic fotus , pers. > pa , gaelică. candetum , alt macedonean. argiopus
*poimno- („spumă”): Rus. spumă , veche spumă, poloneză. piana , lat. pūmex , lit. puta , Skt. phena , engl. fām > spumă , germană feim > Feim , Osset. finkæ , prusac. spoayno
*porḱo- („farrow”): Rus. purcei , grecesc porkos , lat. porcus , lit. paršas , prusac. parțian , Pol. prosię; prosiak , ing. fearh > farrow , irl. orc > , germen. farah > Ferkel umbr . purka , kurdă purs, Saka pāsa, gaelic. orko
*prai- („a-i place”): Rus. drăguț, prietene , de modă veche. vino, Skt. prīṇāti , letonă. prieks , greacă praos , Avest . frā > , goth. freis , engl. freond > prieten , german friunt > Freund , Pol. przyjaźńe , przijaciel; sprzyjać, alt norvegian Frigg , perete. rhydd , irl . riar >
*preu- („a sări”): Rus. sari , Skt. pravate , germană frosc > Frosch , Engl. frogga > broasca , alta norvegiana froskr , lit. šokt , pers. > paredan
*preḱ- („a cere, a se ruga”): Rus. întreabă , bătrâne întreabă, ucraineană întreabă , lat. poscō , Tocharian . A prak > prek , Skt. pṛcchati , lit. piršti , letonă. pirslis , germană. fraga > fragen; forscōn > forschen , Engl. frignan > -- , alt norvegian fregna , gotic fraihanan , pers. > pursēdan ‎, Avest . pərəsaiti , osetă. færsun , osc . aparsam > , arm. հարց (hɑɹtsʰ > hɑrtsʰ), Zid. archaf , irlandez. > arco , tocharian. A pärk > pärk , umbr . pepurcurent
*priH₁-mó- > *prō-to- („față
> (-> primul)”): Rus. primul, pre-, re- , vechi. prv, alb. i parë , Avest . pairi , lit. pirmas , letonă. pirmais , germană. furist > Fürst; fruo > früh , engl. fyrst > primul , gr . protos , hitit. para, Avest. paoiriia , irlandeză. er > aer , gamb. pürük , Lycian pri , osc. perum , altele - norvegiană. fyrstr , prusac. pariy , oset. fyccag > ficcag , Pol. pierwszy , Skt. prathama , Tocharian . A parwät > parwe , lat. primus , umbr. pert , perete. ar
*psten- („cufă”): Rus. tabără, deveni , grec stēthos , braț. ստին (stin > stʼin > sdin), Skt. stana , Avest . fštāna , lit. spanys , letonă. spenis , altul norvegian spani , germană. spunni > Spanferkel , irl . sinus > sinus , Alb. gji , prusac. spenis , pers. > pestan , engleză. interval > --
*puHr- („grâu”): Rus. iarbă de grâu , vechi rug??, Skt. pūra , greacă puros > lit. pūrai , letonă. pūŗi , prusac. pur , engl. fyrs > furze
*pulH₂- („păr”): Skt. pula , irlandez. ulcha > ulcha , greacă puliges , kurd. Purt
*péH₂wr̥- (gen. n. *pH₂un-ós) („foc”): hitit. paḫḫur, Tocharian . Și por > pūwar , greacă. pur , umbr. pir , altele - norvegiană blană , engl. fȳr > foc , Pol. perz , braț. հուր (huɹ > hur), germană. fiur > Feuer , prusac. panno , osc . purasiai , gotic fōn , cehă. pyr

r

*rap- („nap”): Rus. nap , demodat nap, ucraineană ripa , lat. rapum , lit. ropė , germană raba > Rube , greacă rhapus , Pol. rzepa
*rebʰ- („a pune un acoperiș”): Rus. coastă , de modă veche coastă, greacă erephō , engl. ribb > rib , alt norvegian rif , germană. ribba > Rippe , Pol. Zebro
*resg- („a țese”): Rus. lansetă , de modă veche trandafir, ucrainean rіzka , lat. a rămas , aprins. regsti , letonă. režģīt , Skt. rajju , ing. resc > , Pol. rozga
*rotH₂-o- („roată”): lat. rota , Alb. rrath , lit. ratas , letonă. șobolani , gaelic. Rotomagus , german rad > Rad , engl. rodur > irl . > rath , Skt. ratha , zid. rhod , Avest . raθa , alt norvegian rǫlull

s

*(s)mei- („a râde”): Rus. râde , bătrâne smѣѭ, ukr. râde , Skt. smayate , aprins. smagintis , letonă. smaids , tochar. Și smi > smi , lat. mirus , greacă meidos , irl . miad > , Pol. śmiech , engleză. smearcian > zâmbet
*(s)mer- („amintiți-vă”): ing. murnan > jeli , Skt. smarati , Avest . smaraiti , lat. memorie , irl. airmmert > , zid. armerth , gaelică. Smerius , gotic maúrnan , alt norvegian Mimir , german mornēn > , greacă mermeros , braț. mormok' > mormos > mormos , lit. pamiršti , kurdă bir
*(s)neH₁- („învârtire”): Rus. fir , ucraineană fir , letonă snate , Skt. snāyati , irl . snáthat > snathad , engl. nǣdl > ac , germană nādala > Nadel , gotic nēþla , alt norvegian nál , lat. neō , greacă nēθō , Zidul. nodwydd
*(s)tauro- („tur, taur sălbatic”): Rus. turneu , vechi turneu, avest. staora , Osset. stor > stūr , gotic stiur , lit. tauras , letonă. tauriņš , greacă tauros , gaelic. Tarbos , , Pol. tur , ing. steor > steer , germană stior > Stier , prusac. tauris , Wall. tarw , altele norvegiene stjórr , lat. taur , osc. turuf , Alb. taroç , irl . tarb>
*(s)teg- (*stegō [1ps]) („a acoperi”): Rus. stivă , ucraineană stig , greacă stegō , lat. tegō , Skt. sthagati , lit. stogas , letonă. cerbi , irl. tech > teach , germană thecken > decken , engl. þæc > stuf , alt norvegian þekja , Pol. stog , prusac. stogis , umbr . tehterim , Wall. Multumesc
*(s)teH₂-i- („ascunde”): Rus. ascunde , Skt. stai , Avest . tāyu , irlandez. táid > , hitit. tayezzi, grec tēusiē > , Tocharian. A > enestai
*(s)ter- („sterp”): Gr . steira , lat. sterilis , braț. sterj > sderč , Alb. shtjerre , germană. stero > , Skt. starī , gotic stairō , engleză stierc > Bulg. sterica
*(sm̥-)ǵʰéslo- („o mie”): Skt. sahasram , Avest . hazarəm , pers. > hāzar ‎, greacă khilioi , lat. mille , Tocharian . A wälts > yaltse
*saus- („a usca”): Rus. uscat , vechi soukh, ucraineană uscat , alb. tha , lit. sausa , letonă. sauss , Osset. suxæ, xuskhæ, šur > sor , prusac. sausā , engl. sēar > sear , germană sōrēn > -- , Skt. śuṣyati , Avest . haos , pers. uška > xošk ‎, greacă hauos > , lat. sudus
*sed - („sezi”): Rus. stai , batrane stai, polonez. siedzieć , ucraineană stai , lat. sedeō , lit. sėdėti , letonă. sēdēt , gaelic. essedum , engleză. sittan > sit , german sizzan > sitzen; sezzal > , altele - norvegiană sitja , gotic sitan , greacă hedzomai > irl . saidim > suidh , zid. seddu , Skt. trist , Avest. nišaðayeiti , pers. niyašayadan > nešastan ‎, Arm. nstil > nsdil , prusac. sīdons , umbr . sersitu , Tocharian . Și satk >
*seH₁- („a semăna”): Rus. sow , rus. sămânță , veche rețele, lit. sėti , letonă. set , engl. sāwan > sow , prusac spermă , germană sāen > säen , alt norvegian sá , gotic saian , lat. serere , umbr . semenii , Pol. siać , Wall. hil , irl. sí > síol , Tocharian . A sāry > , hitit. sai, Skt. sāyaka , umbr . semene
*seH₁i- („a cerne”): Rus. sita , veche sită, poloneză sito , Alb. shosh , aprins. sitas , letonă. sta , irl. sithlad > síolthughadh , wl . hidl , alt norvegian sald , grecesc Ethō
*seH₂g- („căutare”): hitit. šak(k), engleză sǣcan > beech , germană suohhen > suchen , gotic sōkjan , alt norvegian sǿkja , greacă hēgesthai , irlandez. saigim > , oset. saryn , zid. haeddu , lat. sagiră
*sekʷ- („urmează”): lat. sequor , lit. sekti , letonă. secta , greaca hepomai , irlandez sech > seach , zid. hep , altele - norvegiană seggr , Skt. sacate , Avest . hačaitē , engleză secg > -- , pers. hačā > ‎, Tocharian. A säk > , germană. beinsegga >
*selp- („ulei”): tochar. A ṣälyp > ṣalype , greacă. ajutor , Hitt. salpa-, Alb. gjalpë , Skt. sarpis , engl. sealf > salve , oset. carv , pers. > čarbi ‎, germană. salba > Salbe , gotic salbon
*sem- („vara”): Skt. sama , engl. sumor > vara , Avest . șuncă , braț. amaṙ , germană sumar > Sommer , alt norvegian sumar , zid. haf , irl. samrad > samhradh , Tocharian . A ṣme > ṣmāye
*sem- (nm. n. sēm-s, gen. n. sem-ós) *sm̥- [prefix] ("unu"): Rus. el însuși , lat. semel , braț. mi > mek > meg , Alb. gjithë , lit. sa , engl. sum > unele , germană saman > zusammen , greacă heis , hitt. san, avest. hakeret , irl . samail > samhail , Lycian sñta , gamb. sâ~ , pers. hama > hamin ‎, Skt. sakṛt , Tocharian . Și sas > ṣe , zid. hafal , altele - norvegiană. sami , gotic sama
*semi- („jumătate”): lat. sēmis , germană sami > -- , engl. sām- > nisip-orb , gotic sami- , Skt. sami , greacă hēmisus , gamb. samaũ
*senH₁ó- („vechi”): lat. senex , lit. senas , letonă. sens , gaelic. Senognatus , alt norvegian sina , Skt. sana , Avest. hana , braț. hin , greacă henos , zid. găină , gotic sineigs , irl . sen >
*septm̥ („șapte”): st. șapte , rusă șapte (al șaptelea) , ucraineană sim , poloneză siedem , braț. evt'n > yot' > yot'ĕ , Alb. shtatë > shtatë , lit. septyni , letonă. septini , galică. sextan , germană sibun > sieben , engl. seofon > șapte , greacă hepta , Avest . hapta , irl . secht > seacht , hitit. sipta-, casmir . sath , gamb. sut , lat. septem , osc. seften , altul norvegian sjau , prusac. septīnjai , Osset. avd , pers. > haft ‎, Skt. sapta , tocharian. A ṣpät > ṣukt , gotic. sibun , Wall. spune [3]
*septm̥-ḱómt-H₂ („șaptezeci”): lat. septuāgintā , greacă heptakonta , irlandez. > seachtó , Skt. saptatih , Osset. ævdaj ;
*serpe- („a se târî”): Alb. gjarpër > gjarpën , greacă herpō , Osset. xelun , lat. serpō , Skt. sṛp , cașmir . deci.ruph
*seuyó- („stânga”): alt rus. shui , vechi Shui, Skt. savya , zid. aswy , Avest . haoya , tochar. A --> saiwai
*skand- („sărit”): Skt. scandati , greaca skandalon , irl . scendim > scinn , lat. scandere
*skap- („unealtă”): Rus. așchii de lemn , de modă veche polițist, aprins. kapoti , letonă. kaplis , germană. skaft > , greacă skeparnion , lat. capus , pers. > kāfad ‎, Alb. kep , prusac. warnaycopo , alt norvegian schiță
*smek- („bărbia”): irlandez. smech > smeach , lit. smakras , letonă. smakrs , Skt. śmaśru , hitit. zamakur, braț. mauruk > maurug , Alb. mjekër , lat. maxilar
*smeru- („grasă”): irlandez. smiur > , gr . smuris , lat. medulara , germană smero > Schmer , zid. mer , engl. smerian > frotiu , Pol. smar , tochar. A > ṣmare , lit. smarsas , alte norvegiene smjǫr , gotic smaírþr
*sneigʷʰ- („zăpadă”): Rus. zăpadă , ucraineană snig , aprins. sniegas , letonă. sniegs , prusac. snaygis , irl . snechta > sneachta , Skt. snēha , engl. zăpadă > zăpadă , Gr . nifa , germană sneo > Schnee , alt norvegian snjór , gotic snaiws , Pol. śnieg , Wall. nyf , Avest . snaēža , Tocharian . A > śiñcatstse
*sneudʰ- („ceață”): Avest. snaoða , zid. nudd , greacă nuthon , lat. nūbēs
*snúso- („nora”): Rus. noră , bătrână snha, poloneză snecha , Skt. snuṣā , engleză snoru > -- , greacă nuos , Osset. nostæ , lat. nurus , braț. nu , Alb. nusa , Crimeea - Gotic. schuos , alți norvegieni snor , german snur > Schnur
*sol- („sare”): Rus. sare , veche sare, poloneză sol , ucraineană sіl , lat. sal , umbr . salut , tochar . A sāle > sālyiye , lit. saldus , letonă. sāļš , engl. focă > sare , gr . hals , braț. ag , irl . salanne > , germ. salz > Salz , zid. halen , Alb. gjelbson , alt norvegian sare , gotic sare , prusac. sal , Skt. salila , ill. Salapia
*solwo- („întreg, întreg”): rusă. îmbufnat, vechi Sulli, polonez. sowity , tochar. A salut > solme , greaca. holos , braț. olj > volj > volč , irl . slán > slán , Alb. gjallë , Skt. sarva , Avest . haurva , gamb. sũdi , Zid. sala , lat. salvus , osc . salavs , umbr . saluvom , pers. haluva >
*sp(y)eu- („scuipat”): Rus. scuipă , bătrâne scuipat, aprins. spjauti , letonă. spļaut , greacă ptuein , lat. spuere , ing. spiwan > spew , germană spīwan > speien , alt norvegian spýja , gotic spiewan , Skt. ṣṭīvati , Avest . spama , braț. noi , pers. > tuf ‎, osetă. joi , poloneză la care se adauga
*sperg- („vrabie”): germană. sperk > sperling , engl. spearwa > vrabie , gotic sparwa , altul norvegian spǫrr , Tocharian . Și ṣpār > ṣpāra- , Gr . Sparasion , prusac. spurglis , pers. > parasto ‎, lat. parra , umber. parfam , irl . serriach >
*splenǵʰ- („splină”): Rus. splină , vechi lacrimă??, poloneză. śledziona , lit. blužnis , prusac. blusne , Skt. plīhan , Avest . sparazan , greacă splen , lat. garanție , irl. selg > sealg , gamb. pṛu , Arm. p'aycałn > p'aycaġ > p'aydzaġ , Bret. felc'h
*srebʰ- („rândunica”): ucraineană. sorbati , lat. sorbēo , braț. arbi > arpi , Alb. gjerbë , greacă rhopheō , irlandez srub , aprins. srėbti , letonă. surbt , surbju; Lustrui siorbac
*steH₂- („a sta”): Rus. deveni , vechi apropo, polonez stać , ucraineană articol , Avest . histaiti , Skt. tiṣṭhati , engleză standan > stand , lat. stō , umbr . stahmei , osc . staiet , lit. stoti , letonă. stat , Osset. istun , prusac. stivă , germană stan > stehen , Frig. eistani , gotic standan , altul norvegian stóð , pers. aištata > istādan ‎, Alb. shtuara , zid. gwastad , Tocharian . Și ṣtām > stām , Gr . histami , irlandez. tá > tá , hitit. išta, Luwian. ista-, braț. stanam > sdanam , Lycian ta-
*steigh- („a merge, pas”): Art. st'ga > rus. stitch , stitch-tracks, a ajunge, nici un zgi (stigi) nu se vede , demodat. înțelege, poloneză. ścigać , Alb. shteg , lit. stigti , letonă. steigt , irl . techt > teachd , zid. taith , gotic steigan , altele - norvegiană stígan , ing. stǣger > scară , germană stīgan > steigen , greacă stikhos , Skt. stighnoti
*suH₁- („porc”): Rus. porc , ucrainean porc , engleză sū > sow , letonă. sivēns , Skt. sukara , Alb. thi , greacă hus , german sū > Sau , Tocharian. A --> suwo , irl . socc > , zid. hwch , poloneză świnia , lat. sūs , umbr . sif , alt norvegian syr , gotic swein , Avest . hū , Osset. xy > xuj
*suro- („brânză”): Rus. brânză , ucraineană domnule , lit. sūris , alt norvegian surr , Alb. hirrë , Pol. ser
*swe-sór- („sora”): Rus. soră , mai mare soră, poloneză siostra , engleză. sweostor > soră , germană swester > Schwester , Skt. svasṛ , gamb. sus , irl. siur > siur , arm. k'uyr , Tocharian . Și ṣar > ṣer , greacă. eor > -- , lat. soror , zid. chwaer , gaelic. suiior , altele - norvegiană. systir , gotic swistar , Avest . xvaṅhar , lit. sesuo , prusac. swestro , Osset. xwæræ , pers. > xahhar
*swe-ḱuro- („socrul > soacra”): Rus. soacra , batran socrul, Skt. śvaśura;śvaśrū , lit. šešuras , germană. swigur > Schwieger , Wall. chwegr , braț. skesur > sgesur , greacă hekuros , Lat socrus, Alb. vjehërr , gamb. č.uc. , engleză swēor > -- , Avest . xvasura- , Pol. świekra , gotic swaíhrō , alt norvegian svǽra
*sweH₂d-u- („dulce”): ing. swēte > dulce , grecesc hedus , lat. suāvis , gaelic. Suadurix , Pol. słodki , germană suozi > süss , alt norvegian sotr , zid. alegere , irl . sant > , Skt. svadu , lit. sūdyti , Avest . xʷāsta , gotic sutis , tocharian . A swār > swāre
*swei- („a fluiera”): Rus. fluieră , bătrâne fluier, aprins. švilpti , letonă. svilpiens , Skt. kṣveḍati , irl . ind fet > fead , zid. chwythu , Pol. świst , greacă sizō > , lat. sibāre , gotic swiglōn , germană swegala > engl . swegalōn >
*sweid- („sweat”): Braț. k'rtink' > k'rdink' , Alb. djersë , engl. swǣtan > sudoare , lit. saldus , letonă. sviedri , Skt. svedate , greacă hidros , lat. sūdor , germană sweiz > Schweiss , Wall. chwys , alt norvegian sveiti , Avest . xvaēda , Osset. xīd\xed ;
*swel- („a arde”): letonă. svelt , lit. sveltu , gotic swiltan , alt norvegian svalr , ing. swelan , greacă helios , Skt. svarati , Tocharian . A slam > sleme
*swep- („somn”): Rus. visează , bătrâne fiul, lit. sapnas , Skt. svapnas , lat. somnus , altele - norvegiană. svefn , Tocharian . Și ṣpäṃ > ṣpane , greacă. hupnos , Avest . xvafna , Osset. x˳yssyn > xussun , pers. xuspīdan , Irl. suan > suan , braț. k'nel , Alb. gjumë , Val . hun , engl. swefan > asweve;
*matura- („aruncare”): Rus. stropi , de modă veche spepiti sѧ, ukr. sipati , lat. Supare , Skt. svapū , lit. supti , letonă. šūpāt , alt norvegian sofl , Pol. sypac
*swergʰ- („bolnav”): Rus. soroga , vechi sraga, gotic saurga , oset. sæjun , germană soraga > Sorge , Skt. sūrkṣati , irl . serg > lit. sirgti , letonă. sirgt , engl. sorg > întristare , alt norvegian sorg , alb. dergjet , tocharian . A särk > sark , Arm. erk > erg
*sweḱs > seḱs („șase”): Rus. șase , bătrân șase, poloneză sześć , ucraineană shist , braț. vec' > vec' > vec' , Alb. gjashtë , lit. šeši , letonă. seši , gaelică. suex , germană sēhs > sechs , engl. siex > six , greacă Heks , Avest . xš.uuaš , bolnav. ses- , irl. sé > sé , cașmir. śe , gamb. ṣu , lat. sex , osc. sehs , altele - norvegiană sex , prusac. usjai , Osset. æxsæz , pers. > šeš ‎, Skt. ṣaṣ , ṣasta, Tocharian . A ṣäk > ṣkas , umbr . sehs , gotic spune , Wall. chwech [3]
*swonos- („a suna”): st. zvon > rus. sunet (după M. Fasmer *swonъ> sunet sub influența unui apel) , Skt. svanati , lat. sonare , engl. lebădă > lebădă , germană swan>schwan , alt norvegian svanr , Avest . xvanatcaxra , irl . senim > seinm
*swordó- („negru”): lat. sordēre , engl. sweart > brunet , Osset. saw , german swarz > schwarz , gotic swarts , altele norvegiene svartr , lit. Sartas
*syuH₁- („a coase”): Rus. coase , demodat shiѭ, ucraineană shiti , Skt. sīvyati , lat. suere , engl. seowian > coase , lit. siūti , letonă. šūt , Pol. szyć , altele - norvegiană. syja , gotic siujan , greacă humēn , Osset. xujun , prusac. schumeno , germană. siuwen > Saum , hitit. suel
*séH₂w-l > n- („soare”): Rus. soare , vechi slantse, ucraineană soare , lat. sōl , lit. saulė , letonă. saule , perete. haul , greacă helios , Alb. (h)yll , engl. sunne > soare , Skt. suras , Avest . hvarə , germană sunna > Sonne , alt norvegian sol; sunna , gotic soil; sunno , zid. haul , irl. súil > súil , Tocharian . A swāñce > swāñco , gamb. su , Pol. slońce , prusac. saule , Osset. xur > xor , pers. -farnah- >
*cosut- („strânge”): vezi Soma
*sú(H₂)-nu- („fiu”): Rus. fiu , batran fiule, polonez syn , ucraineană syn , Skt. sunu , Avest . hunu , lit. sūnus , prusac. sunus , engl. sunu > fiul , german sunu > Sohn , gotic sunus , altele - norvegiană. sonr , greacă nios , prusac sune , Tocharian . Și se > soy , irl. suth > suth , trac sukis

t

*tag- („a atinge”): engleză. þaccian > , greacă tetagōn > , gaelic. Taximagulus , irlandez. taise > tais , lat. tangere
*tark- („întorsătură”): Rus. tork , Skt. tarku , prusac. tarkue , tocharian . A tark > tärk , greacă. atractos , lat. torqueō , germană drahsil > drechseln , Alb. tjerr , irl . > trohal , zid. torri , ing. þrǣstan > , Pol. troki
*teH₂w- („topire, topire”): Rus. topește , bătrâne taiati, Osset. taīyn > tajun , engleză þawian > dezgheț , germană thouwen > verdauen , Arm. t'anam , greacă tēkō , lat. tabēre , alt norvegian þeyja , Wall. tawdd , irl . tam > , Skt. toyam , lit. tyras , letonă. tīrelis , Pol. tajac
*temó- („întunecat”): Rus. întunecat , vechi întuneric, ucraineană întuneric , Skt. tamas , lit. temti , letonă. timt , Avest . təmah , irlandez. temel > , germ. themar > Dämmerung , Pol. ciemny , Alb. terr , irl. temel > , pers. > tār ‎, osetă. tar, talyng , tochar. A > tamāsse , ill. Tomaros , greacă Temmikes >
*tenú- („subțire”): Rus. subțire , de modă veche tnk, lat. tenuis , irl. tanae > tana , Osset. tænæg , Skt. tanu , greacă tanus , ing. þynne > subțire , germană. thunni > dunn , Pol. cienki , altele - norvegiană þunnr , Avest . tanū , pers. > bronz , lit. teva , letonă. tievs
*tep- („cald”): Rus. cald , vechi căldură, alb. ftoh > ftof , hitit. tapašša, irl . te > , zid. tan , altul norvegian þefr , engl. þefian > , Skt. tapati , Avest . tāpaiti , Osset. tævd, tavyn , g pers. > tafte(h) ‎, lat. tepēre , Pol. anume
*ter > *tero („peste”): Rus. prin , ing. þurh > prin , germană durh > durch , gotic þairh , lat. trāns , umbr . trafic , Skt. tiras , Avest . tarə , irlandez. gudron > , zid. trimuceint
*ter- („a traversa”): grecesc. terthron , Alb. shtir , hitit. tarḫzi, Skt. tarati > , germană dremil > gamb . târa , Avest . gudron , pers. viyatārayāma > ‎, osetă. tærin , bolnav. Taros , braț. t'arm , lat. terminus , umber. termnome , osc . teremenniú , alt norvegian þrǫmr
*ters- („uscat”): Skt. tṛṣyati , Avest . tarsu , arm. t'aṙamim , greacă tersomai > , Alb. ter , lat. terra;torrere;torreō , engl. þurst > sete , germană. durri > dürr , gotic þaursus , alt norvegian þurr , lit. trōkšti , irl . tírim > tirim , cașmir . tresiho.t
*teter- („cocoș negru, potârnichi”): Rus. cocoas negru , polonez cietrzew , lit. teterva , letonă. teteris , Skt. tittira , greacă tetraōn , irl . tethra > , altele Norv. țiðurr , Arm. tatrak > dadrak , prusac tatarwis , pers. > tadarv
*teu-t > Hr-eH₂- („trib”): gaelic. teuto , osc. touto , umbr . totam , prusac. tauto , irl . túath > túath , ill. teuta , hitit. tuzzi, Lycian. tuta , lit. tauta , letonă. tauta , engl. þeoð > -- , germană diutic > Deutsch , gotic țiuda , alt norvegian þjóð , Iran. Turan
*teḱs- („a țese”): Rus. tesla , de modă veche amuza, aprins. tašau , letonă. tešu , greacă tektōn , lat. textō , germană dehsa > , Skt. takṣati , Avest . tasaiti , pers. ustašana > taš ‎, hitit. takš, alt norvegian þexla , irl . tal
*tḱei- („să se aseze, să locuiască”): rădăcină secundară din ad + ḱei. braţ. šēm , engleză. hām > acasă , germană heim > Heim , alt norvegian heimr , gotic heims , greacă ktizō , Skt. kṣeti , Avest . šaēiti , lat. situs
*tong- („gândește”): Alb. tangë > tângë , Engl. þencan > gândesc , german thenken > denken , lat. tongēo , osc . tanginúd , alt norvegian þekkja , Tocharian . A tuṅk > taṅkw , gotic. þangkjan , lit. dumoti
*treb- („locuință”): lat. trabes , osc . tribúm , umbr . tremnu , lit. troba , letonă. traba , ing. þorp > thorp , germană thorf > Dorf , greacă teremnon , Wall. treb; tref , altele - norvegiană Orp; þorp , gotic þaúrp , irl . dithub >
*treud- („a zdrobi”): Rus. muncă , de modă veche munca, lat. trūdō , Alb. treth , zid. încercați , irl . tromm > trom , engl. þrēat > amenințare , germană firthriogan > verdrießen , alt norvegian þrjóta , gotic usriutan
*trosdo- („truz”): Rus. sturz , vechi Drozd, polonez drozd , ucraineană drіzd , lat. turdus , lit. strazdas , letonă. strazds , alți norvegieni þrǫstr , engl. þrysce > sturz , germană thrōskala > Drossel , irlandez truit > truid , zid. drudwy , greacă strouthos
*tréies (m), *trisóres (f), *treiH₂ (n) tri- [prefix] („trei”): Rus. trei , vechi trei, polonez. trzy , braț. erek' > yerek' > yerek' , Alb. tre > tre , lit. trys , letonă. tris , gaelic. treis , german drī > drei , Engl. þrēo > trei , greacă treis , hitit. tri-, Avest. θri , bolnav. tri- , irl. treí > trí , cașmir . tre , Lycian trei , gamb. tre , osc. tris , alt norvegian þrír , prusac. tri , Osset. ærtæ , pers. çi > se ‎, Skt. tri , tochar. A tre > trai , lat. trēs , umbr . trif , gotic þreis , Wall. tri , frig. tri- [3]
*twék-o- („pielea”): Skt. tvacas , hitit. tuekkas, greacă sakos , kurdă twekl(e)
*télpo- („spațiu”): Rus. mulţime , Skt. talpa , lit. tilpti; telpu , letonă. înclinare; telpu , Tocharian. A tsälp > tälp , irl . -tella >
*tón-r̥- („tunet”): ing. þunor > tunet , alt norvegian þórr , germană Donar > Donner , lat. toneare , Skt. tanyati , pers. > tundar ‎, Pashto taṇā
*túH₁s-ont- („multe > mii)”): Rus. mii , vechi mii, poloneză. tysiąc , ucraineană mii , germană þūsunt > tausend , engleză. þusend > mie , gotic. þusundi , lit. tūkstantis , letonă. tūkstots , alți norvegieni þúsund , Tocharian . A tumane > tmām

w

*uksin- („taur”): ing. oxa > bou , germen. ohso > Ochse , gotic auhsa , gotic ych(?) , altele - norvegiană oxy , Skt. ukṣan , Avest . uxsan
*wadʰ- („garant”): lat. vas; vadis , gotic wadi , altele - norvegiană veð , engl. weddian > wed , germană wetti > Wette , lit. vadas , letonă. vadot
*vaiet- („lupul”): Braț. gayl > kayl , irl . fael > faol
*wāt- („a sufla, a inspira”): lat. > Gaelic. vates , Osset. wad > wadæ , irl . faith , alt norvegian óðr , germanic *Wōdanaz
*webʰ- („a țese”): engleză. wefan > tese , Osset. wafyn, wæft , germană weban > weben , alt norvegian vefa , greacă huphē , pers. baftan > ‎, Skt. ubhnāti , Tocharian . A wäp > wāp , Avest . ubdaēna , pers. > bāfad ‎, Alb. vegjë
*mierʰ- („știri”): Rus. plumb , bătrâne plumb, polonez. wieść , lit. vesti , letonă. vads , prusac. vest , irl. fedid > fedim , Avest . vāðayeiti , hitit. uwate, perete. arweddu
*weH₁- („a sufla”): Rus. winnow , vechi Vѣіati, polonez. wiać , ucraineană viati , lit. vėjas , letonă. vējš , prusac. învinge , tochar. A want > yente , Skt. vāti , Avest . vāiti , hitit. ḫuwantiš, greacă aemi , lat. ventus , zid. awel , altul norvegian vindr , gotic vânturi , germană. waian > wehen , engl. weder > vremea
*weid- („vezi, știi”): Rus. știi , bătrâne vezi, ucraineană vezi , Skt. vid , Avest. vaēða , greacă idei , lat. vidēre , frig. cu- , engl. witan > wit , germană wizzan > wissen , braț. gitem > kidem , kashm. vūčhūn , Pol. widzieć; wiedzieć , alt norvegian vita , gotic weitan , irl . fis > fis , gaelic. Vindomagus , wl . gwyn , lit. vaidintis , prusac. widdai , Osset. wynyn > winun, vânt
*weik- („a alege”): Skt. vinakti , Avest . avaēk , lat. victima , gotic weihan , engl. wēoh > -- , alt norvegian vé , germană. wīhen > weihen
*weik- („victorie”): Rus. secol , vechi secolul, ucraineană vіk , lit. veikti , letonă. veikt , altele - norw. veig , germană wīgan > -- , irl. fichim > , gaelic. Ordovices , Wall. gwych , engl. wīgan > -- , gotic weihan , braț. vēg > vēk , lat. vincere , osc . vincter , Pol. wiek
*weis- („a încolți”): lat. virere; viridis , engl. înțelept > , germană wīsa > Wiese , alt norvegian visir , lit. veisti , letonă. viest
*weiḱ- („sat”): Rus. toate , bătrâne wow, asta. weihs > lit. viešas , letonă. viesis , Avest . vis , Alb. vis , Skt. viś , lat. vicus , greacă oikos , Pol. wieś , prusac. waispattin , tocharian . A > ike
*wekʷ- („a vorbi”): Rus. veche, difuzare, știri , ucraineană vorbește , greacă. epos , Skt. vakti , Avest . vacah , germană giwahanen > erwähnen , prusac wackītwei , Tocharian . A wak > wek , other - norvegiană. váttr , lat. vōx , umbr . subocau , irl . foccul > , wall. gwaethi , gaelic. Vepolitanos , hitit. ḫuek
*wel- („lana”): Rus. val , bătrân vlna, poloneză. wełna , ucraineană afară , ing. will > lana , germană wolla > Wolle , alt norvegian ull , gotic Wulla , Skt. ūrṇā , Avest . varənā , lat. lana , greacă lēnos , lit. vilna , letonă. vilna , irl . olan > olann , Wall. gwlan , hitit. hulana, prusac. wilnis , pers. > gurs
wl̥p-eH₁- („vulpe”): Avest. urupis , pers. > rōbāh ‎, osetă. rōbās , Arm. ałvēs > aġvēs > aġvēs , greacă alōtēks , lat. volpēs , lit. lapė , letonă. lapsa
*wem- („vărsături (însemnând vărsături)”): lat. vomere , greacă emeso , Skt. vamiti , Avest . vam , lit. vemti , letonă. vemt , altele - norvegiană. váma , prusac. wynis , pers. > vātāk
*wer- („berbec”): Skt. uraṇa , Arm. gaṙn > kaṙn , persană > bară , osetă. wær, wærikkæ , greacă arnos , irl . felb > , Tocharian. A > yrīye , altele - Norv. vara , engl. waru > ware , germană > Ware , Pol. wor
*werH₃- („a vorbi”): Rus. minti , batrane doctor, lit. vardas , letonă. vārds , engl. cuvânt > cuvânt , Skt. vrata , Avest. urvāta , hitit. ueria, greacă eirō , germană must > Wort , alt norvegian orð , gotic waurd , prusac. sălbatice , irl. fordat > umbr . uerfalem , lat. verbum
*wes- ("a se imbraca"): Alb. vesh , ing. werian > wear , german werian > Wehr , gotic wasjan , altele - norvegiană verja , lat. vestis , greacă hendunai , braț. zgenum > zkenum , Skt. vaste , Avest . vastē , hitit. was, tochar. A wäs > was
*wes- („sărbătorește”): Rus. distracție , het. wesi, lat. vescor , Avest . vastra , Skt. anuvāvase , Zid. gwest , germană wist > , irl. fiach > , gotic wisan , altele - norvegiană vist , ing. wesan > lit. švest , Pol. Wesele
*umed- („an”): Rus. dărăpănat , de modă veche vechi, polonez wiotchy , grecesc etos , Skt. vatsa , ing. weðer > wether , germană widar > Widder , gotic wiþrus , alt norvegian veðr , hitit. Witt, Alb. vjet , irl . fethim > feithim , Cornish. guis, lit. vetusa , lat. vetus , osc. Vezkei
* wewer- („veverita”): Rus. veverica , lat. viverra , Wall. gwywer , greacă Skiuros , lit. voverė , letonă. vāvere , pers. > varvarah ‎, alt norvegian íkorni , germană. eihhurno > Eichhorn , Engl. ācweorna > aquerne , Pol. wiewórka , prusac. avem grijă
*weǵ- („în viață”): lat. vegeō , engleză wacan > trezi , Skt. vāja , Avest . vazra , Tocharian . A wasir > wasir , german. wahhēn > wachen , gotic wakan , alt norvegian vaka , pers. vazrka > buzurg
*weǵʰ- („a călări”): Rus. duce , bătrâne ia, ing. wegan > cântări , lat. vehō , osc . veia , umbr . ar'veitu , greacă ekhos > , Skt. vahati , Avest . vazaiti , Pol. wieźć , Alb. vjedh;udhë , germen. biwegan > bewegen , alt norvegian vega , gotic Gawigan , irl . fen > , Zid. gwain , lit. vežti , letonă. vestă , prusac. vessis , umbr . ařveitu , gaelic. Uecturius , Tocharian . A wkäṁ > yakne
*wi ("separat, departe"): Skt. vi , Avest. vi- , Hitt. na-wi 'nu încă', engl. wið > cu; wid > wide , germ. widar > wieder; wit > weit , gotic. wiþra , OE Norse viðr; viir
*wi-dʰew-eH₂- („văduvă”): Rus. văduvă , bătrân văduvă, Skt. vidhyati , Avest . viðavā , gotic widuwō , prusac widdewu , irl . fedb > , germ. wituwa > Witwe , Wall. gweddw , Pol. wdowa , engl. widuwe > văduvă , pers. > bēve(h) ‎, greacă eitheos , lat. vidua; dīvidō , Umbr . uef , lit. vidus , letonă. vidus
*wiH₁-ḱm̥t-íH₁ („douăzeci”): lat. vīgintī , braț. k'san , Alb. njëzet > njizet , gaelică. vocontio , greacă eikosi , Avest . visaiti , Osset. insæj > 'ssædz irl . fișă > fișă , cașmir . vuh , pers. > cel mai bun , gamb. vici , Skt. viṅśati , Tocharian . A wiki > ikäṃ , zid. din nou
*winǵʰ- („ulm”): Rus. ulm , ucraineană v'yaz , Alb. vidh , lit. vinkšna , letonă. viksna , engl. wice > Wych Elm , kurdă adică poloneză. wiaz
*wl̥kʷo- („lupul”): Rus. lup , bătrân wlk, poloneză. wilk , ucraineană vovk , lat. lupus , lit. vilkas , letonă. vilks , ing. wulf > lup , gaelic. vail , germană lup > lup , gr. lukos , Alb. ujk;ulk , Skt. vṛka , Avest . vehrka- , Tocharian . A --> walkwe , pers. varka > gorg ‎, Osset. *wærg, *wærx , prusac. wilkis , gotic wulfs , alți norvegieni ulfr , Luwian walwa, wal . gweilgi
*purtat- („corb”): Rus. corb , aprins. varnas , poloneză wrona , Tocharian . A --> wrauña
*wred- („rădăcină”): Rus. harm , engleză wyrt > must , germană wirz > Wurz , lat. rādīx , greacă rhiza , Alb. rrënjë > rrânzë , Val . gwraidd , irl . frém > fréamh , gotic vaurts , altele - norvegiană. urt , tochar. A > witsako , pers. > ridicare(h )
*wrúgʰ-yo- ("secara"): Rus. secară , aprins. rugys , letonă. rudzi , alt norvegian rugr , ing. ryge > secara , greacă Rhyzi , germană roggo > Roggen , prusac. rugis
*wr̥-mi- („vierme”): lat. vermis , gotic waurms , ing. wyrm > vierme , Arm. vord > vort , lit. varmas , wall. grwraint , greacă rhomos , germană wurm > Wurm , alt norvegian ormr , prusac. wormyan
*wés-no- („preț”): Skt. vasna , lat. vēnus , greacă hōnos , Arm. gin > kin , hitt. ussaniya
*wés-kʷer-o- ("seara"): Rus. seara , ucraineană seara , lat. vespera , arm. gišer > kišer , greacă hesperos , lit. vakaras , letonă. vakars , irl . fescor > feascar , gotic veig , perete. ucher , Pol. wieczor
*wés-r > n̥- („primăvara”): Rus. primavara , vechi primăvară, poloneză wiosna , lat. vēr , Skt. vasanta , lit. vasara , letonă. vasara , altele - norvegiană. var , Avest . vaṅri , Osset. waldzæg , braț. garun > karun , gamb. vâsut , pers. > bahar , greacă ureche , irl. erach > earrach , Zid. gwanwyn
*wíH-ro- („om, persoană”): Skt. vira , Avest . vira , lat. vir , umbr. virus , lit. vyras , letonă. vīrs , Tocharian . Un wir , german. wer > Werwolf , gotic wair , altele - norvegiană. verr , ing. wer > vârcolac , prusac. wirs , irl . fer > frica , zid. gwr , gaelică. uiro-
*wed („umed”): *wód-r̥- „apă”: Rus. apa , veche apa, engleza apă > apă , OE. bedu, greacă hudōr , lat. unda , lit. vanduo , letonă. ūdens , Skt. udan , Alb. ujë , irlandez. uisce > uisge , hitit. watar, braț. get > ked , tochar. Și război > război , umbr. utur , gotic watō , zid. gwer , alt norvegian vatn , casmir. odūr , trac. udrenas , germană wazzar > Wasser , frig. bedu , Pol. woda , prusac. wundan ;
- *ud-ro- „vidra”: Rus. vidră , bătrână vidră, Skt. udra , lat. lutra , Avest. udra , irl . >odar; uydr > ; odoirne > (ūdra > udris?) , greacă hudros , engl. oter > vidră , germană ottar > Vidra , alt norvegian otr , lit. ūdra , Osset. urdæ > wyrd ;
- *udero- „burtă”: lat. uter; venter , Skt. udara , Avest . udaras , lit. vėdaras , letonă. vēders , germană. wanast
*wóps-eH₂- („viespe”): Rus. viespe , vechi vosa, lat. vespa , lit. vapsva , engl. wæps > viespe , Avest . vawžaka , germană wafsa > Wespe , gamb. uspik , irl . foich > , prusac. wobse , poloneză osa
*wēsu- („bun”): Rus. vesel , vechi vesel, ucrainean vesel , Skt. vasu , gaelic. Uisurix , Tocharian . A wṣe > yaṣi , illir. Veselia , letonă. vase , Avest . vaṅhu , Frig. vasu , hitit. wasu, Lydian viśi-, gotic iusiza , germană Wisurīh > , Zid. gwych , greacă eu > , kurdă. bas

y

*yeg- („gheață”): ing. gicel>icicle , altele - norvegiană jaki , germană ichil>gicht , Osset. ei , irl. aig>oighear , zid. ia , lit. iža , letonă. ieze
*yeH-ro- („an”): st. ѧra (primăvară) , ѧr (pâine de primăvară), Rus. primăvară , poloneză borcan , gotic jēr , ing. gēar>an , Avest . yārə , greacă ορα , lat. hōrnus , germană jar>jahr , alt norvegian ar , altele - pers. dušiyaram ‎, lit. jōrė ,
*yenH₂ter- („soția cumnatului”): Rus. yatrov , lat. ianitrīcēs , greacă εϊνατερ , lit. jentė , letonă. ietere , Skt. yātar , gamb. iâri , Arm. ner , frig. ianatera , Pol. jatrew
*yewes („lege”): Skt. yos , lat. iūs , Avest . yaoždaðāiti , irl . Huisse
*yugóm („jug”): st. jug , rus. jug , polonez juka , Skt. yuj;yunakti , lat. iūgum , Avest . ulcior , aprins. jungas , letonă. jūgt , engleză. geoc>jug , germană joh>joch , alt norvegian ok , gotic juk , greacă ζυγοξ , gaelică. veriugodumnus , gambo. iu , Tocharian. Și yuk>yuk , zid. iau , braț. luc>ludz , pers. >yoġ ‎, hitit. iukan
*yéwo- („orz”): Rus. owin , Skt. java , lit. javai , letonă. jauja , Avest . java , greacă zeiai> , pers. >jav ‎, hitit. ewa, irl. eorna> , kurd. yawa>jo
*yēkʷ-r > n- („ficat”): Rus. caviar , Skt. yaknas , lat. jecur , lit. jeknos , letonă. aknas , Avest . yākarə , irlandez. iuchair > iuchair , gr . ήπαρ , gamb. iâñi , pers. jegar , osetă. igar (ficat)

Vezi și

Lingvistică istorică comparată

Note

↑ Rădăcina indo-europeană a lui Pokorny pe *B - site-ul lui Igor Garshin . Preluat la 11 decembrie 2018. Arhivat din original la 19 decembrie 2018. (nedefinit)
↑ Rădăcina indo-europeană a lui Pokorny pe *B - site-ul lui Igor Garshin . www.proto-indo-european.ru. Preluat la 11 decembrie 2018. Arhivat din original la 19 decembrie 2018. (nedefinit)
↑ 1 2 3 4 5 6 7 Meidinger, 1833 , p. 511.
↑ 1 2 3 Meidinger, 1833 , p. 512.
↑ Meidinger, 1833 , pp. 511-512.
↑ Ou. Dicţionar etiologic A.V. Semionov . Consultat la 17 decembrie 2012. Arhivat din original la 5 mai 2017. (nedefinit)

Literatură

Meidinger, Heinrich . Dictionnaire étymologique et comparatif des langues Teuto-Gothiques: Avec des racines slaves, romanes et asiatiques, qui prouvent l'origine commune de toutes ces langues . 1833.
Pallas P. S. Dicționare comparative ale tuturor limbilor și dialectelor, culese de mâna dreaptă a Persoanei Prea Înalte . SPb., 1787. Partea 1.
Pallas P. S. Dicționare comparative ale tuturor limbilor și dialectelor, culese de mâna dreaptă a Persoanei Prea Înalte . SPb., 1789. Partea 2.

Link -uri

Limba proto-indo-europeană
Fonetică	stres Isogloss centum - satem Teoria glotală Teoria laringelui Problema guturalului S mobil spiranții lui Brugman legi fonetice : Osthof , Pino , Zibs , Sievers , Stang , Semerenya ; regula kʷetwóres , regula boukólos
Morfonologie	ablaut infix nazal
Morfologie	substantiv numeral pronume verb
Sintaxă	legea lui Wackernagel
Vocabular	Lista rădăcinilor proto-indo-europene Argument de fag argumentul somonului