Adl

'Adl ( arab. عدل - dreptate, decență ) este un termen islamic , în sens larg, însemnând o categorie de evaluare morală a unei persoane, sugerând dreptatea și veridicitatea. Teologul și filozoful islamic Abu Hamid al-Ghazali (1058-1111) a folosit acest termen împreună cu conceptul de ihsan („sinceritate”, „conștiință”).

Justiție divină

Doctrina lui Adl, ca dreptate divină (arab. Adl al-Ilyahi ), este una dintre fundamentalele în dogmele șiite și în kalam -ul mutaziliților [1] . Acesta din urmă din afirmarea dreptății absolute a lui Allah a derivat teza libertății voinței umane . Dreptatea divină este justiția cea mai înaltă, inaccesibilă înțelegerii umane. Prin urmare, el se poate întoarce la Allah numai pentru milă, dar nu pentru dreptate [2] .

Al-Adl

Numele Al-Adl este, de asemenea, unul dintre epitetele lui Allah [1] . Al-Adl este calitatea lui Allah, care răsplătește atât binele, cât și răul cu egală măsură [2] .

Teologii islamici dau următoarea definiție a numelui Al-Adl:

• Cine are ordine, hotărâri, fapte este drept;
• Cel Care Însuși nu arată nedreptatea și a interzis-o altora;
• Cel care este curat de nedreptate în faptele și hotărârile Sale;
• Dăruind fiecăruia după destinele lui;
• Cel care este izvorul dreptății celei mai înalte;
• Cel care tratează cu dreptate pe vrăjmașii Săi și cu slujitorii Săi drepți este milos și milostiv.

Adil

În raport cu o persoană, adl înseamnă dreptate în sens general și capacitatea de a observa și elimina intenția de a comite rău ( jaur ). Adlem trebuie să fie deținut de o persoană care aplică pentru o funcție publică sau electivă. Un musulman care nu este văzut în comportament indecent și comitând acte interzise ( haram ) are voie să îndeplinească orice îndatoriri publice importante (tutela, fidejusor, mărturie [1] , etc.) [3] .

Un musulman care nu este văzut în comportament condamnabil ( fisk, jaur ) și acțiuni interzise de Shariah ( haram ) este considerat adil. Cel care nu este considerat adil trebuie să se pocăiască ( tauba ), să facă acțiuni expiatorii ( kaffara ) și să ducă o viață decentă după aceea [3] .

Note

1. ↑ 1 2 3 Alizade, 2007 .
2. ↑ 1 2 Islam: ES, 1991 , p. 13.
3. ↑ 1 2 Islam: ES, 1991 , p. paisprezece.

Literatură

• Alizade A. A. Adl  // Dicţionar enciclopedic islamic . - M  .: Ansar , 2007. - S. 51. - ISBN 978-5-98443-025-8 .  (CC BY SA 3.0)
• Bogolyubov AS 'Adl  // Islam: Dicţionar Enciclopedic / Otv. ed. S. M. Prozorov . - M .  : Nauka , GRVL , 1991. - S. 13-14. — 315 p. — 50.000 de exemplare.  — ISBN 5-02-016941-2 .
• Gogiberidze G. M. Dicționar explicativ islamic. — Rostov n/a. : Phoenix, 2009. - 266 p. - (Dicționare). - 3000 de exemplare.  — ISBN 978-5-222-15934-7 .
• Adl // Zorin V. I. Înțelepciunea eurasiatică de la A la Z. Dicționar explicativ. - Almaty: Dicționar Sozdik, 2002.

• ʿAdl  // Enciclopedia Islamului . 2ed: [ ing. ]  : în 12 vol.  / ed. de PJ Bearman , Th. Bianquis , C. E. Bosworth , E. van Donzel , B. Lewis , W. P. Heinrichs et al. - Leiden: EJ Brill , 1960-2005.  (plătit)