Eurovision 1968

Eurovision 1968
Datele
Finala 6 aprilie 1968
Deținere
Locație Albert Hall , Londra , Marea Britanie
Conducere Katie Boyle
Radiodifuzor principal BBC
Membrii
Total participanți 17
Harta țărilor participante fara rama}}      Țările participante     Țări care au participat mai devreme
rezultate
Sistem de vot Fiecare țară a avut un juriu format din zece persoane care au împărțit 10 puncte între melodiile care le-au plăcut.
Zero puncte Nu
cântec de victorie " La, la, la " ( Spania )
Eurovision
← 1967  • 1968 •  1969 →
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Eurovision Song Contest 1968  este al 13-lea Eurovision Song Contest . A avut loc pe 6 aprilie 1968 la Londra ( Marea Britanie ), la Albert Hall , și a fost primul care a fost difuzat și înregistrat în culori. Spania a câștigat cu piesa „La, la, la” interpretată de cântărețul Massiel .

Locul de desfășurare

Londra ( ing.  Londra ) este capitala Marii Britanii , situată în sud-estul insulei cu același nume pe malul gurii râului Tamisa lângă Marea Nordului .

Concursul din 1968 a fost deja al treilea organizat de BBC , dar primul care a fost găzduit de Marea Britanie ca câștigător. De data aceasta locul a fost Royal Albert Hall .

Format

Concursul din 1968 a fost primul filmat color. În ciuda faptului că televizoarele color nu erau încă atât de răspândite, șapte țări au transmis competiția color: Marea Britanie, Franța, Germania, Țările de Jos, Norvegia, Suedia și Elveția. Competiția a fost din nou difuzată în Europa de Est, iar pentru prima dată a fost difuzată la televiziunea tunisiană.

Katie Boyle a găzduit două competiții anterioare găzduite de Marea Britanie, iar competiția din 1968 a fost a treia.

Țările participante

Cântecul „La, la, la”, reprezentând Spania, trebuia să fie cântat de João Manuel Serrat , dar pentru că dorea să cânte în catalană , regimul francist a decis să-l înlocuiască cu cântărețul madrilen Massiel . În cele din urmă, candidatul spaniol a câștigat competiția, lăsându-l pe favoritul jurnaliștilor Cliff Richard pe locul doi [1] [2] . În 2008, televiziunea spaniolă a difuzat un documentar în care susținea că Francisco Franco ar fi mituit EBU pentru a găzdui competiția în Spania și, astfel, a îmbunătăți imaginea țării sale [3] [4] [5] . Massiel a negat aceste acuzații, afirmând că a câștigat pentru că cântecul ei era mai bun și că Franco nu putea influența în niciun fel rezultatul competiției [6] . Jurnalistul José María Iñigo, care a făcut declarații împotriva victoriei lui Massiel în documentar, le-a retractat în cele din urmă, spunând că Franco cu greu ar fi încercat victoria unui artist care nu era aproape de putere [7] [8] .

La aceasta au participat doi câștigători ai competițiilor anterioare. Isabelle Aubré , care a câștigat în 1962, a ajuns a treia de această dată. Câștigătorul din 1966 , Udo Jürgens , a intrat în competiție ca autor. Cântecul său a fost interpretat de celebrul cântăreț cehoslovac Karel Gott .

Interpreți care revin

Dirijori

Toate melodiile au fost acompaniate de o orchestră. Conductorii au fost [9] :

Rezultate

Nu. Țară Limba Executor testamentar Cântec Traducere în rusă Loc Puncte
unu Portugalia portugheză Carlos Mendish "Verao" "Vară" unsprezece 5
2 Olanda olandeză Ronnie Tober Morgen "Mâine" 16 unu
3 Belgia limba franceza Claude Lombard „Quand tu reviendras” "Când te întorci" 7 opt
patru Austria Deutsch Karel Gott „Tausend Fenster” „Mii de ferestre” 13 2
5 Luxemburg limba franceza Chris Baldo și Sophie Garel „Nous vivrons d'amour” „Vom trăi îndrăgostiți” unsprezece 5
6 Elveţia Italiană Gianni Mascolo „Guardando il sole” „Privindu-se la soare” 13 2
7 Monaco limba franceza „ Lin și Willy ” „À chacun sa chanson” „Fiecare melodia lui” 7 opt
opt Suedia suedez Claes-Göran Hederström „Det börjar verka kärlek, banne mej” „Deja arată ca dragoste, la naiba” 5 cincisprezece
9 Finlanda finlandeză Christina Hautala „Kun kello kay” „Când timpul trece” 16 unu
zece Franţa limba franceza Isabelle Aubre "La sursa" "Sursă" 3 douăzeci
unsprezece Italia Italiană Sergio Endrigo "Marianne" "Marianne" zece 7
12 Marea Britanie Engleză Cliff Richard "Felicitări" "Felicitări" 2 28
13 Norvegia norvegian Odd Burre "Stres" "Stres" 13 2
paisprezece Irlanda Engleză Pat McGuigan Șansa unei vieți „Șansa unei vieți” patru optsprezece
cincisprezece Spania Spaniolă Massiel "La, la, la" "La, la, la" unu 29
16 Germania Deutsch Wencke Muret „Ein Hoch der Liebe” „Toast pentru iubire” 6 unsprezece
17 Iugoslavia croat " Dubrovacki trubaduri " "Jedan Dan" "Intr-o zi" 7 opt

Vot

Total
Portugalia - - - - - - - - - - - 2 - 3 - - 5
Olanda - - - - - - - - - unu - - - - - - unu
Belgia unu - - - - - - unu unu 3 unu - - unu - - opt
Austria - - - - - - - - - - - - - 2 - - 2
Luxemburg - unu - unu - unu - - unu - unu - - - - - 5
Elveţia - - - - - - - - - - - - - - - 2 2
Monaco - 2 - - unu - - 3 - - unu - unu - - - opt
Suedia unu unu - - - - - unu - - 2 6 patru - - - cincisprezece
Finlanda - - - - - - - - - - - unu - - - - unu
Franţa - 3 6 2 3 3 - unu - 2 - - - - - - douăzeci
Italia unu - - - - 2 - - - - - - - - 2 2 7
Marea Britanie unu 2 2 - unu patru 5 3 2 patru unu - unu - 2 - 28
Norvegia - - - - unu - - - - - - - - unu - - 2
Irlanda unu unu unu patru unu - - patru - - - - - - - 6 optsprezece
Spania patru - - 2 unu - patru - 3 patru 3 - unu unu 6 - 29
Germania - - - - unu unu - 2 - - - 5 - - 2 - unsprezece
Iugoslavia unu - unu unu unu - - - - - - - - 3 unu - opt

Difuzare

Rezultatele voturilor din fiecare țară au fost anunțate [10] :

  1.  — Maria Manuela Furtadu
  2.  — Warri van Campen
  3.  — André Agon
  4.  — Walter Richard Langer
  5.  - ?
  6.  — Alexander Burger
  7.  - ?
  8.  – Edward Matz [11]
  9.  — Poppe Berg [12]
  10.  — Jean-Claude Massoulier [13]
  11.  — Mike Bongiorno
  12.  — Michael Aspel [14]
  13.  — Sverre Christoffersen
  14.  — Gay Byrne
  15.  — Ramon Rivera
  16.  — Hans-Otto Grünefeldt
  17.  — Snezana Lipkovska-Gadzhinaumova
Țară Canal Comentator
Țările participante
FS1 Willy Kralik
RTB Franceză : Paul Herremann
BRT olandeză : Hermann Wehrelst [zece]
TV-ohjelma 1 Valea Aarno [zece]
Deuxième Chaîne ORTF Pierre Chernia [10] [15]
Deutsches Fernsehen Hans Joachim Rauschenbach [zece]
RTÉ Brendan O'Reilly [zece]
Radio RTÉ Kevin Rock
Secondo Program Renato Tagliani
Tele-Luxemburg Jacques Navadik
Tele Monte Carlo Pierre Chernia
Olanda 1 Elles Berger [zece]
NRK Roald Ayen [zece]
RTP Fialyu Gouveia [zece]
Primera Cadena Federico Gallo [zece]
Radio National Jose Maria Inigo [16]
Sveriges TV Christina Hansegaard [10] [17]
TV DRS Germană : Theodor Haller [zece]
TSR Franceză : Georges Hardy [zece]
STI Italian : Giovanni Bertini
BBC1 nici un comentator
BBC Radio 1 și BBC Radio 2 Pete Murray
Televizija Beograd Sârbă : Miloje Orlovici
Televizija Zagreb Croat : Mladen Delic
Televizija Ljubljana Slovenă : Tomaž Terček

Competiția a fost difuzată și de: Televiziunea Bulgară , Televiziunea Cehoslovacă , Televiziunea RDG , Televiziunea Maghiară , Televiziunea Poloneză , Televiziunea Română , Televiziunea Centrală a URSS și postul TV tunisian El Watania.

Note

  1. ↑ https://eurovision.tv/event/london-1968 Arhivat 2 august 2017 la Wayback Machine London 1968
  2. ↑ Franco a furat Eurovisionul din 1968 de la Cliff Richard și Phil Coulter? . Preluat la 31 iulie 2020. Arhivat din original la 18 mai 2019.
  3. ↑ Franco a furat gloria lui Cliff Richard la Eurovision din 1968 prin vot fix . Chinapost.com.tw (7 mai 2008). Consultat la 24 iunie 2010. Arhivat din original pe 22 mai 2009.
  4. ↑ Felicitări... 40 de ani întârziere , BBC News  (5 mai 2008). Arhivat din original pe 6 decembrie 2008. Preluat la 7 mai 2010.
  5. ↑ Govan, Fiona . Cum l-a înșelat Franco pe Cliff din titlul Eurovision , The Daily Telegraph  (4 mai 2008). Arhivat 15 mai 2020. Preluat la 7 mai 2010.
  6. ↑ La prensa británica se escandaliza con el tongo de Massiel . elConfidential.com. Consultat la 24 iunie 2010. Arhivat din original pe 7 august 2009.
  7. ↑ Massiel e Iñigo acusan a La Sexta de 'urdir todo para favorecer a Chikilicuatre' . elmundo.es. Consultat la 6 iunie 2014. Arhivat din original pe 26 iunie 2018.
  8. ↑ Kisilev S. S. Istoria stilurilor scenice muzicale. Rock: ghid de studiu. . - Sankt Petersburg: Lan: Planet of Music, 2020. - S. 85-86. - 312 p. — ISBN 978-5-4495-0256-8 . Arhivat pe 20 iulie 2020 la Wayback Machine
  9. ↑ Și dirijorul este... . Consultat la 10 iulie 2018. Arhivat din original la 13 mai 2018.
  10. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Eurovision 1968 - Distribuție și echipaj . IMDb. Preluat la 19 iulie 2020. Arhivat din original la 2 ianuarie 2016.
  11. ↑ Infosajten.com Arhivat 18 iulie 2012.
  12. ↑ Selostajat ja taustalaulajat lapi vuosien? Arhivat 15 octombrie 2013 la Wayback Machine (fin.) Viisukuppila , 18 aprilie 2005  
  13. ↑ Tchernia, Pierre. 13ème Concours Eurovision de la Chanson 1969 [Producție de televiziune]. Regatul Unit: BBC, ORTF (comentar).
  14. ↑ Roxburgh, Gordon. Cântece pentru Europa: Regatul Unit la Eurovision Song Contest. - Prestatyn: Editura Telos , 2012. - Vol. Volumul unu: Anii 1950 și 1960. - P. 454-470. - ISBN 978-1-84583-065-6 .
  15. ↑ CONCOURS EUROVISION DE LA CHANSON 1968 Arhivat 3 martie 2016 la Wayback Machine  (FR) SongContest
  16. ↑ Comentatorul spaniol Eurovision José María Iñigo a murit Arhivat 26 mai 2018 pe Wayback Machine Eurovision.tv
  17. ↑ Thorsson, Leif. Melodifestivalen genom tiderna. - Stockholm : Premium Publishing AB., 2006. - P. 74. - ISBN 91-89136-29-2 .
 Eurovision
Concursuri de cântece
Adult
Pentru copii
  • Concursuri