Limba Kemi Sami

Limba Kemi Sami
Țări Finlanda
Regiuni Lappi
Numărul total de difuzoare
  • 0 persoane
stare limba moartă
Clasificare
Categorie Limbile Eurasiei

Familia Uralului

ramura finno-ugrică subramură finno-permiană grupul saami subgrupul sami de est
Codurile de limbă
ISO 639-1 —
ISO 639-2 —
ISO 639-3 sjk
IETF sjk
Glottolog kemi1239

Kemi Sami  este una dintre limbile sami vorbite în partea de sud a Laponiei finlandeze  , în satele sami din jurul Kuusamo . Se referă la subgrupul estic al grupului Sami din ramura finno-ugrică a familiei de limbi uralice .

Descriere

Kemi Sami era un complex de dialecte locale care diferă de alte dialecte Sami și făcea parte dintr-un continuum de dialecte între Inari Sami și Koltta Sami . Limba unor grupuri Kemi, din cauza apropierii geografice, suna mai mult ca limba Inari Sami , limba altor grupuri suna mai aproape de Koltta Sami .

Limba Kemi-Sami a dispărut cu peste 100 de ani în urmă, lăsând în urmă câteva monumente scrise. În cartea sa „Lapponia” , publicată în 1673 , Johannes Schefferus a notat doi yoik din cuvintele lui Sami Olof (Matsson) Sirm  - Guldnasas și Moarsi favrrot (textele sunt date mai jos). După ce a vizitat satele Kuolajärvi și Sompio în 1829, exploratorul laponian Jakob Felman a alcătuit un scurt dicționar al limbii kemi-sami.

În plus, a fost păstrată o traducere în Kemi-Sami a rugăciunii creștine „ Tatăl nostru ”:

Dätj miin, ki lak täivest. Paisse laos tu nammat. Alda pootos tu väldegodde. Läos tu taattot nou täivest, ku ädnamest. Adde miji täb päiv miin juokpäiv laip. Ja adde miji miin suddoit addagas, nou ku miieg addep miin velvolidäme. Ja ale säate miin kjausaussi. Mutto tjouta miin pahast. Tälle tu li väldegodde, vuöjme ja kudne ijankaikisest. Amin.

Texte din cartea „Lapponia”

Poemul Guldnasas spune că „samii cântă despre dragoste, stimulând căprioarele să o facă să alerge mai repede”:

Kemi Sami suedeză¹ engleză²
Kulnasatz, niråsam, ängås

Joå oudas Jordee skådhe
nurta wåta wålgesz skådhe.
Abeide kockit laidiede,
Faurågåidhe sadiede.

Ällå momiaiat kuckan, kaigawarre,
patså buårest källueiaure tuun,
Mådhe påti millasan,
kaiga wånaide waiedin.

Ågå niråma buårebåst,
nute åtzån sargabåst.
Taide sun monia
lij aigåmasz sarågåin

uålgatamasz josz iuå sarga åinasim
kiurasam katzesim.
Kulnasasz, nirasam,
kätze, åinakåsz tun su salm.

 Kulnasatj, min lilla vaja!

Det är tid för oss att fara,
ge oss av åt nordanskogen,
skynda över stora myrar,
färdas till de fagras hem.

Håll mig ej länge, Kajgavare,
far nu väl, du Kälvejaure!
Mycket rinner mig i hågen,
när jag far på Kajgas vik.

Ränn nu raskare, min vaja,
så att vi dess förr må hinna
fram till den som Sarak sände,
ödet ämnade åt mig.

Ack, att snart jag såge henne,
finge titta på min älskling!
Kulnasatj, min lilla vaja,
ser du hennes ögon nu?

 Kulnasatj, vaca mea mică!

Este timpul să călătorim,
să plecăm în pădurea de nord,
să ne grăbim peste mlaștini mari,
să călătorim la casa admirabilului.

Nu mă reține mult, Kajgavare,
adio, Kalvejaure!
Sunt multe gânduri în minte
când călătoresc pe golful Kaiga.

Grăbește-te acum repede, vaca mea,
pentru ca înainte să ajungem la timp
la ceea ce a trimis Sarak,
soarta mi-a fost destinată.

Vai, că curând am văzut-o,
lasă-mă să mă uit la draga mea!
Kulnasatj, vaca mea mică,
îi vezi acum ochii?

¹ Traducere suedeză, de Bjorn Collinder (" Lapparna " Saami ; Stockholm; 1953) ² Corectare de corecturi de Christopher Forster (2011)

A doua poezie a lui Olof Sirma ( Moarsi favrrot ) este un cântec „pe care l-a cântat departe de iubita lui, lăudându-i frumusețea”:

Kemi Sami suedeză¹ engleză²
Pastos päivä Kiufwrasist Jawra Orre Jaura,

Jos koasa kirrakeid korngadzim
Ja tiedadzim man oinämam Jaufre Orre Jawre
Man tangasz lomest lie Sun lie,
Kaika taidä mooraid dzim Soopadzim,
Mack taben sadde sist uddasist.
Ja poaka taidä ousid dzim karsadzin,
Mack qwodde roannaid poorid ronaidh.

Kulckedh palvaid tim Suuttetim,
Mack kulcki woasta Jaufrä Orre Jaufrä.
Jos mun tåckå dzim kirdadzim Såäst worodze Såäst.
Ä muste lä Såä dziodgä Såä,
maina tåckå kirdadzim.

Äkä lä Julgä Songiaga Julgä, äkä lä Siebza
fauron Siebza, Maan koima lusad
dzim norbadzim.
Kalle Ju läck kucka madzie wordamadzie
Morredabboid dadd päiwidad, linnasabboid
dadd Salmidadd, liegäsabboid waimodadd.
Jus kuckas Sick patäridzick,
Tanngtied sarga dzim iusadzim.
Mi os matta lädä Sabbo karrassabbo
Ku lij paddä, ia salwam Route salwam,
Käck dziabräi siste karrasistä.
Ja käsä mijna täm Oiwitäm, punie poaka
tämä Jurdäkitämä. Parne miela
Piagga miela, Noara Jorda kockes Jorda.
Jos taidä poakaid läm kuldäläm,
Luidäm radda wara radda.
Oucta lie miela oudas waldäman,
Nute tiedam pooreponne oudastan man kauneman.

 Må solen lysa varmt på Ekorrvattnet!

Ifall jag stege överst upp i granen
och visste att jag såge Ekorrvattnet,
där hon dväljs i ljungen,
skulle jag fälla alla dessa träden
som här ha vuxit upp på sista tiden;
jag skulle skräda alla dessa grenar,
som bära vacker grönska.

Jag lät mig drivas av de lätta molnen,
som färdades på väg mot Ekorrvattnet.
Jag flöge gärna dit med kråkans vingar,
men jag har inte ens fått knipans vingar
att flyga med dit bort;

ej heller gåsens vingar eller fötter
att ta mig fram till dig.
Visst har du väntat, dina bästa dagar,
med dina milda ögon, med ditt varma hjärta

Ifall så vore, att du flydde fjärran,
skulle jag ändå hinna fatt dig snart.

Vad finns det som kan vara hårdare än
band av senor eller kedjor
som strama hårt, som fjättra huvudet,
förvrida tankarna.

Gossens sinne är vindens sinne,
den unges tankar äro långa tankar.
Ifall jag lyssnar på dem alla,
då slår jag in på orätt väg.
Jag måste välja mig en enda håg
att jag må hitta vägen.

 Fie ca soarele să strălucească cald pe apa veverițelor roșii!

Dacă m-aș urca pe scara până în vârf într-un molid
și aș ști că mă uit la Apa Veveriței Roșii,
unde locuiește ea în pădure,
aș tăia toți acești copaci
, așa cum au răsărit recent;
Aș toca toate aceste ramuri,
care poartă verdeață frumoasă.

M-am lasat condus de norii usori,
care au calatorit pe drumul spre Apa Veverita Rosie.
Zbor cu plăcere acolo cu aripi de corb,
dar nici măcar nu am aripi comune de ochi de aur care
să zboare acolo;

nici aripi de gâscă sau picioare
să-mi fac drum spre tine.
Sigur, ai așteptat, zilele tale cele mai bune,
cu ochii tăi blânzi, cu inima ta caldă

Dacă ar fi, că ai fugit departe,
tot te-aș ajunge din urmă curând.

Ce poate fi mai greu
decât benzile de tendoane sau lanțuri
la fel de strânse, care leagă capul,
distorsionează gândurile.

Simțul băiatului este simțul vântului,
gândurile tânărului sunt gânduri lungi.
Dacă le ascult pe toate,
atunci mă voi întoarce pe drumul greșit.
Trebuie să-mi aleg o singură minte
ca să găsesc calea.

¹ Traducere în suedeză, de Bjorn Collinder (" Lapparna " Saami; Stockholm; 1953) ² Corectare de Christopher Forster (2011)