Sisteme numerice în cultură | |
---|---|
indo-arabă | |
arabă tamilă birmană |
Khmer Lao Mongolian Thai |
Est asiatic | |
Chineză Japoneză Suzhou Coreeană |
Bețe de numărat vietnameze |
Alfabetic | |
Abjadia armeană Aryabhata greacă chirilică |
Akshara Sankhya , evreică etiopiană georgiană |
Alte | |
babilonian egiptean etrusc roman danubian |
Attic Kipu Mayan Aegean KPPU Simboluri |
pozițional | |
2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 10 , 12 , 16 , 20 , 60 | |
Nega-pozițional | |
simetric | |
sisteme mixte | |
Fibonacci | |
nepozițională | |
Singular (unar) |
Cifrele chinezești ( chineză trad. 數字, ex. 数字, pinyin shùzì „număr, cifră”) este un mod tradițional de a scrie numere în scrierea chineză . Folosit și în alte limbi scrise folosind caractere chinezești ( japoneză , coreeană ).
Deși cifrele chinezești sunt înlocuite treptat cu cifre arabe în utilizarea de zi cu zi , ele continuă totuși să fie utilizate pe scară largă.
Există două seturi de caractere - notația normală pentru utilizarea de zi cu zi și notația formală ( trad. chineză 大写, pinyin dàxiě ) utilizată într-un context financiar, cum ar fi cecurile de completare. Simbolurile mai complexe utilizate în notația formală fac falsificarea mai dificilă: în țările europene, suma în cuvinte este folosită în același scop .
Sens | intrare regulată |
Notație formală |
Pinyin | Paladiu |
---|---|---|---|---|
0 | 零/ 〇 | 零 | ling | lin |
unu | 一 | 壹 | yī | și |
2 | 二1 | trad. 貳, exercițiu 贰 |
Er | er |
3 | 三 | 叁 | san | sanie |
patru | 四 | 肆 | si | sy |
5 | 五 | 伍 | wǔ | la |
6 | 六 | trad. 陸, ex. 陆 |
liu | lu |
7 | 七 | 柒 | qī | qi |
opt | 八 | 捌 | bā | ba |
9 | 九 | 玖 | jiǔ | tszyu |
zece | 十 | 拾 | shi | shea |
douăzeci | 廿 | 念 | nian | babysitter |
treizeci | 卅 | 叁拾 | sa | sa |
40 | 卌 | 肆拾 | xi | si |
100 | 百 | 佰 | bǎi | Cumpără |
200 | 皕 | 贰佰 | bì | bi |
1000 | 千 | 仟 | qian | qian |
10.000 | trad. 萬, ex. 万 |
wan | dubă | |
10 8 | trad. 億, ex. 亿 |
yì | și | |
10 12 | 兆 (Taiwan)²
万亿 (RPC) |
zhao | zhao |
Note:
Patru sisteme diferite au fost folosite pentru a scrie numere mari în China antică :
Sistem | 億/亿 (yì) |
兆 (zhào) |
京 (jīng) |
垓 (gai) |
秭 (zǐ) |
穰 (sunat) |
溝 (gōu) |
澗 (jian) |
正 (zheng) |
載 (zǎi) |
極 (ji) |
Principiu |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
unu | 10 5 | 10 6 | 10 7 | 10 8 | 10 9 | 10 10 | 10 11 | 10 12 | 10 13 | 10 14 | 10 15 | Fiecare număr următor este de 10 ori mai mare decât cel precedent. |
2 | 10 8 | 10 12 | 10 16 | 10 20 | 10 24 | 10 28 | 10 32 | 10 36 | 10 40 | 10 44 | 10 48 | Fiecare număr următor este de 10.000 de ori mai mare decât cel precedent. |
3 | 10 8 | 10 16 | 10 24 | 10 32 | 10 40 | 10 48 | 10 56 | 10 64 | 10 72 | 10 80 | 10 88 | Fiecare număr următor este de 10 8 ori mai mare decât cel precedent. |
patru | 10 8 | 10 16 | 10 32 | 10 64 | 10 128 | 10 256 | 10 512 | 10 1024 | 10 2048 | 10 4096 | 10 8192 | Fiecare număr următor este pătratul celui precedent . |
Primul sistem este aparent cel mai vechi. Acum, al doilea sistem este utilizat pe scară largă, dar majoritatea oamenilor nu cunosc caracterele, mari "兆".