Limba Goguryeo | |
---|---|
nume de sine | 고구려어 |
Țări | regatul Goguryeo (acum RPC , RPDC , Rusia ) |
Regiuni | Orientul Îndepărtat , Manciuria |
dispărut | O.K. secolul al VIII-lea n. e. |
Clasificare | |
Categorie | Limbile Eurasiei |
Izolat ( limbi buoyese ?) | |
Scris | khancha |
Codurile de limbă | |
ISO 639-1 | — |
ISO 639-2 | — |
ISO 639-3 | zkg |
Lista LINGVIST | zkg |
IETF | zkg |
Glottolog | kogu1234 |
Goguryeo a fost vorbit în vechiul regat Goguryeo (37 î.Hr. - 668 d.Hr.), unul dintre cele trei regate ale Coreei . Se cunosc doar un număr mic de cuvinte care sunt similare cu termenii japonezi vechi similari. În unele cazuri, există asemănări cu cuvintele din limba regatului Silla și cu limbile Tungus-Manchu .
Vocabularul limbii Goguryeo este deosebit de apropiat de limba antică a lui Paekche, care găsește paralele în legendele despre originea regatului Baekje: ar fi fost fondată de fiii regelui Goguryeo. Titlurile posturilor din Goguryeo erau în mare parte aceleași cu cele din Silla și Baekje.
Până în prezent, există mai multe ipoteze controversate despre clasificarea limbii Goguryeo [1] . O serie de lingviști sugerează existența familiei Buyeo , care includea limbile regatului Buyeo , Goguryeo , Baekje , precum și limba japoneză antică . Potrivit cronicilor chineze, limbile Goguryeo , Buyeo, Eastern Okjeo și Gojoseon erau similare, în timp ce limba Goguryeo era foarte diferită de limba regatului Malgal ( Mohe ) [2] [3] [4] . În alte cazuri, Goguryeo este inclus în familia Altaic , împreună cu coreeana modernă (cea din urmă clasificare este în mare parte populară printre lingviștii coreeni).
Unele cuvinte din limba Goguryeo apar în limba Goryeo (secolele X-XIV), dar mai târziu sunt înlocuite cu cuvinte originare din Silla.
Rusă | Goguryeo pron. |
proto-turcă | mongol | Japoneză veche | japonez | Baekje | Silla | Coreea de mijloc | coreeană | Tungus comun | Jurchen | manciurian | Evenki |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
rigla | kʌi / kai (皆) kai-sɐ (皆次) ka (加) Limbi Buyeo |
qaγan kagan |
kaγan (可汗) | kami 1 („conducător”) ki 1 mi 1 („rege, împărat, monarh”) |
kami (上) ("conducător, suprem") kimi ("tu") kai (界) ("graniță; regat, lume (a cuiva/ceva, de exemplu animale)") han (藩) ("clan, fief, patrimoniu) , regiune") |
ka kisi nirim |
kan han kɯm („limbi Gojoseon”) |
kɯi nim-kɯm |
nim-kɯm |
*** | *** | han | *** |
familia regală (大加) |
kochu-ka (古鄒加) |
*** | *** | kitsaki („împărăteasa, regina”) | Kisaki | kənkir-ji ("rege") | kəsə-kan ("rege") kəsɯl-han ("rege") |
*** | kɯ, kə, kɯn ("mare") | *** | *** | *** | *** |
proprietar(主) | eu (伊) |
jɨŋak ("partea, direcția") | *** | i ("tu") usi ("proprietar") |
nuʃi | *** | *** | (n)im | (n)im | nuŋ- („partea principală, trunchi, tulpină; albia principală a râului”) | *** | *** | nuŋīn, nuŋnī ("partea principală, trunchi, tulpină; albia principală") |
titlu onorific | ~ji/ki (支) |
*** | *** | -ti/-ki | -ʨi | ~ji / ki(支) | ~ ji / ki / di (支, 智, 至) | *** | ~ji | *** | *** | *** | *** |
trăgător excelent (善射者) |
jumon (朱蒙) Limbi Buyeo |
*** | jəmə („arc excelent”) Jobe-Mergen („vânător cu experiență”) |
yumi/yu („arunca”) | yumi/yu | *** | *** | *** | ~mani („expert”) | *** | *** | jolin-manga, julil-muəl (卓琳莽阿) |
*** |
aur | așa (蘇) așa-miuən/so-mun (蘇文) |
*** | *ǯibi (rugina) | saɸi 1 ("tacâmuri, culoare argintie") | sai sabi („rugina”) |
asa de | deci ("aur") | *** | sö („metal”) söh |
*** | *** | sele („fier”) šun („soare”) |
sigūn („soare”) |
argint | tʃiεt (折) tʃiεu-ʃιi/so-l (召尸) |
*** | *** | ʦuʣu („staniu, cositor”) | suzu | siri („metal”) | *** | *** | sö („metal”) | *** | *** | *** | *** |
conduce | nume nəi- miuət [5] (乃勿) |
*** | *** | namari („plumb”) [5] | namari | *** | *** | nume _ _ | pui de somn/납 | *** | *** | *** | *** |
luați înapoi teritoriul (復舊土) |
ta mul (多勿) |
*** | *** | tamu („întoarce-te, du-te, întoarce-te”) tamuk („opune, răzbune”) |
temuka | *** | *** | *** | taɕi ("din nou") tø- ("din nou") muli(tsi)- ("a alunga") mol- ("a alunga") |
*** | *** | tabu- (a împărți, a rupe) | *** |
nord (spate) | je (提) jwat (絶) ʣo -li (助利) |
archa („partea din spate”) | hoina ( Dahurian huain ə ) utara umara |
tʃe>se („partea din spate”) | se ("spate, înălțime") | *** | *** | tuih | tui ("în spate, în spate") |
xama | *** | juleri („înainte, la sud”) amargi amasi („spate”) |
*** |
sud (față) | kuan [5] (灌) (灌奴部) |
kuzey, Ön (înainte) | *** | kasira ("cap, vârf") [5] kaɸo ("față") kan- ("pre-") |
kashira kao ("priviți, înfruntați") kana- ("serviți, îndepliniți o dorință") |
*** | arihi | *** | kət („suprafață, privire”) arp (înainte) |
*** | *** | julergi | *** |
est (stânga) | źwən/soare (順) (順奴部) |
doğu, sol (stânga) | źeü, źegün |
a-dʒuma/a-duma („est”) | Azuma | *** | *** | *** | wen ("stânga") sae ("est") |
Soare | *** | dergi | jun jəgin ("stânga") |
vest (dreapta) | yən (涓) (涓奴部) |
batI | urune, barun |
ini-si ("vest") | niʃi | *** | *** | *** | sau ɯ n ("dreapta") par ɯ n ("dreapta") |
xangid | *** | wargi | anŋū (dreapta) |
piatră | *** | tas | cila ɣ u(n) (Clasic) culu ( Khalkha ) šuluu(n) ( Buryat ) |
este i | iʃi | turak | *** | tōlh | tōl tok (dialect) |
*** | *** | tahan („piatră de trecere a pârâului”) | *** |
stâncă, stâncă (巌, 峴, 岑) | pa-・ιəi/pua-・ιəi pàI/pa'i [5] (巴衣, 波衣) pua-ɣei/paxe (波兮) |
*** | *** | iɸa / iɸaɸo [5] mama („stâncă”) |
iwao („stâncă mare, formațiune de stâncă”) | *** | *** | pahoy | pawi | pax(石・崖) (limba Nivkh) |
*** | wehe | *** |
pământ (壌, 壤) | nu 内/奴~弩/悩 nori 奴閭 |
*** | ńurū | nu/no ("sol") na |
Nu | nu buri |
nu¨~nu¨ri/nε bəl |
*** | bəl nuri („pace”) |
na („pământ”) | N / A | na(土地), noro(-n) | *** |
oameni | (nua) > na [5] no 內, 那, 奴, 惱 |
sau | ulus (<*hulu-s<* bulu-s) | nu/na („țara, oamenii”) [5] na [5] |
N / A | *** | *** | narah | nara | guru-n(< * buru-n) | guru-n(< * buru-n) | gurun | *** |
oraș cu ziduri, cetate, castel | kol [5] / hol (忽) kuru / kolo (溝婁, 屈, 骨) |
qol-γan | küri-yen „gard, gard”/qol-γan | ko ɸ ori ("oraș, țară") ki 2 ("oraș") [5] |
kōri -ki |
*** | *** | Kolh | ko ɯ l gol |
kur~kur~kuran | *** | kuran~ kuren (城, 柵: „castel, cetate”) golo(省: provincie) |
*** |
nume majuscule | cholbon(卒本) solbon(率本) puru -na(不耐, 平壤) |
cholpon („Venus”) | čolbaŋ („Venus”) | *** | *** | soburi | sərabəl səbəl |
shəbɯl | seoul saet-piəl („Venus”) |
*** | *** | *** | *** |
mijloc (中) | kabə l加 火 |
*** | *** | kapi>kaɸi ("conținut") kapa>kaɸa ("în afara") |
kai kawa („partea”) |
*** | *** | ka β ɔ n 가ㅸㄴ |
kaun(-de) -gaus/-aus ("jumătate") |
*** | *** | *** | *** |
mare, cel mai bun | māk/mo (莫) ma (馬) makhara (莫何邏) |
*** | *** | ma- (prefix care înseamnă „real/mare/adevărat/perfect”) kara („naștere, rudenie”) makari („autentic”) |
ma- kara makari |
*** | *** | *** | mal-말 mat 맏 („primul, bătrân”) |
maŋga („puternic”) | *** | maŋga ("dificil, tenace, puternic; mai mare, mai bun") | maŋa („puternic”) |
șef de trib (太大兄) |
makha-ha-raji (莫何何羅支/太大兄) ~ji/ki ("titlu onorific") 兄 laji / haraji ("patriarh") |
*** | *** | ma- ("real") kakar- ("a transfera autoritatea, a depinde") -dati ("patriarh") ukara ("trib") -ti ("titlul onorific") muraji ("titlul clanurilor influente") |
ma - kakar -- dati- kara |
*** | kak-kan kan-ki/kanji ~ji ("titlu onorific") |
*** | hara ("mare") ~ji ("titlul onorific") har-abə-ji ("bunicul") ~achi ("titlul diplomatic") |
*** | *** | mahala („pălărie”) makta-ra- („recompensă”) |
*** |
lider, lider | makri-key/makli-ji/mori-ji (莫離支) |
bas (cap) | *** | makari („autentic, credincios”) | Makari | *** | Marip-gan ("rege") Mae-kɯm ("rege") |
maruha mari („cap”) |
məri („cap”) | *** | *** | *** | *** |
culmea (峰) | suni (首泥) |
*** | *** | sone 1 („lanț de munte”) | sone | *** | *** | sunɯrk | tɕəŋ suri („coroană”) | *** | *** | šun ("soarele") sukdun ("aer") |
*** |
Limbi Buyeo | |
---|---|
Puyo antic † | |
Puyos modern¹ | |
Note : † limbi moarte, divizate sau schimbate ; ¹ clasificarea unei limbi sau a unui grup de limbi este discutabilă; - utilizarea termenului „limbă” este discutabilă (vezi problema „limbă sau dialect” ). |