Pirahan (limba)

Pirakhan
nume de sine xapaitíiso [ʔàpài̯ˈtʃîːsò]
Țări Brazilia
Regiuni Amazonas
Numărul total de difuzoare 420
stare vulnerabil
Clasificare
Categorie Limbi ale Americii de Sud
familia Murano
Codurile de limbă
ISO 639-1 —
ISO 639-2 sai
ISO 639-3 myp
WALS prh
Atlasul limbilor lumii în pericol 1843
Etnolog myp
Lista LINGVIST myp
ELCat 2952
IETF myp
Glottolog pira1253

Pirahan (și piraha , mura-piraha , pirarran , port . pirahã , pirarrã ) este limba poporului Pirahan .

Limba se distinge printr-un număr foarte mic de foneme , absența numerelor și a numărului gramatical , a culorii, a lipsei de dovezi pentru existența recursiunii în ea și a capacității de a vorbi despre orice altceva decât ceea ce se întâmplă aici și acum.

Informații genealogice și regionale

Numărul transportatorilor pentru anul 2010 este de aproximativ 420 de persoane [1] .

Limba este considerată un dialect al limbii Murano , restul Mura a trecut la portugheză . În același timp, limba matanawi , pe care unii o consideră a fi înrudită cu Murano, a dispărut, ceea ce ne permite să considerăm Pirahão ca un izolat .

Informații sociolingvistice

Există diferite puncte de vedere cu privire la bilingvismul vorbitorilor nativi.

Deci, Daniel Everett , principalul cercetător al limbii Pirahão, susține că vorbitorii de limbă sunt monolingvi, unii dintre ei cunosc doar câteva cuvinte în portugheză.

Antropologul Marco António Gonzales scrie că majoritatea indienilor Pirahão înțeleg portugheza, dar nu toți sunt capabili să genereze text în ea. De asemenea, se raportează că tribul folosește o anumită „limbă” pentru contactele cu vocabularul din Pirahana și Lingua Gerala Nyeengatu .

Caracteristici lingvistice

Informații tipologice

D. Everett nu a descoperit recursiunea în limba Pirahão [2] [3] . În 2011, Ted Gibson și Steve Pintadosi de la MIT Brain and Cognitive Science Laboratory au testat afirmația lui Everett prin prelucrarea automată a fonogramelor Pirahão. Ei nu au găsit semne gramaticale de recursivitate, inclusiv analogi ai uniunilor „și” și „sau”. Noam Chomsky , care consideră recursiunea ca fiind singura trăsătură unică care distinge limbajul uman de sistemele de comunicare animală [4] , s-a îndoit de fiabilitatea experimentului cu mașini și a spus că problema prezenței sau absenței recursiunii în limbaj nu este fundamentală . 3] . În plus, recursiunea este în principiu rară în comunicarea orală [5] .

Tipul de exprimare a sensurilor gramaticale

Limbajul este sintetic , cu un sistem dezvoltat de afixe ​​.

(unu) ʔai ti ga ʔai-á kopayai ʔaga-ha
apoi PRON.1SG vorbi PST-REL panteră fi-certitudine
„Atunci am spus că este (cu siguranță) opera unei pantere”
(2) sigi-ai-hi ʔai baohoipai sao ʔab-a-ab-o
acelaşi-fi-NMNZ apoi pisică animalul-deplasare-orizontal apucă-cau-sta-pe
„aceeași pisică a atacat câinele”
Tipul structurii morfologice

Pirakhan este un limbaj aglutinant : fiecare morfem exprimă un sens, fuziuni la joncțiunea morfemelor nu au loc.

(3) ʔi ti boítáobíhaí ʔíkoabáobáhátaío ʔísagía
ʔi ti
PRON.3.FEM PRON.1SG
boi -t -A -o -b -i -hai
misca in jos -REPETARE -mutare -pe -mult mai jos -brusc -CERT
ʔi -k -o -ab -A -o -b -A -Ha -taio
PRON.3 -COMPL -a muri -stau -mutare -pe -mult mai jos -DECL -CERT -Asa de
ʔeste -agi -A
animal -conjunctiv logic -COMP
scrisori. „M-am dus repede să lucrez la cadavrul lui, l-am ucis și astfel a murit”
Tip de marcare În sintagma nominală

Marcare zero.

(patru) ʔipoogi hoaoii Bună ʔaaga
Ipoogi pușcă PRON.3 a fi
"aceasta este pușca lui Ipoogi"
(5) ti kaii
PRON.1SG casa
"casa mea"
În predicție

Limbajul este în mod inerent marcat nul și în predicție.

(6) ti ʔibogi ti-bai
PRON.1SG lapte intensificator de băuturi
„Chiar beau lapte”
(7) Kagaíhiaii Kohoi ʔabaiipi
jaguar Kohoy apuca
„Jaguar l-a prins pe Kohoy”
Tip de codificare rol

Tip de codare neutră.

(opt) ti gi kapiigaʔiitoii hoa-i
PRON.1SG PRON.2SG creion da-PROX
"Ti-am dat un creion"
(9) ʔipoihii ʔohisi-baai
femeie strigă-INTENSE
"femeia (femeia) a strigat(e)"
(zece) Bună ʔo-baaʔái
PRON.3 vezi-bine
„Este inteligent/talentat”
Ordinea cuvintelor într-o propoziție

Ordinea cuvintelor SOV:

(unsprezece) Kohoi Bună kahai kai-b-iigi-sai
Kohoy PRON.3 săgeată do-down-CONT-OLD
S O V
„Kohoi termină de făcut săgeți”
(12) ti baosaapisi ʔogii
PRON.1SG hamac a vrea
S O V
"Vreau un hamac"
(13) Tico Bună scursoare baosaapisi baga-boi
Chico PRON.3 FOCUS hamac vânzări
S O V
„Chico a vândut hamacul”

Fonologie

Pirahan este considerată una dintre limbile cu cel mai mic număr de foneme (împreună cu Rotokas , Hawaiian și unele dintre limbile Lake Plain, în special Okuitai ). Cu toate acestea, în limbă există și două sau trei tonuri (două semantice), lungimea sunetului este și semantică.

Potrivit lui D. Everett, în Pirahã există cinci canale de discurs: „șuieratul (la vânătoare)”, „mușuratul”, „vorbirea muzicală”, „strigătul”, „vorbirea standard” [6] . Abilitatea de a vorbi fără cuvinte Keren Everett consideră principalul obstacol în stăpânirea limbii de către lingviştii care se bazează pe silabă ca unitate de bază. În opinia ei, este posibil să stăpânești pirahanul doar prin comunicare directă, deoarece o parte din informațiile semnificative sunt transmise non-verbal; ea crede că ea însăși a simțit limba abia 25 de ani mai târziu, când a început să participe la cântatul cu pirahani [7] .

Vocale
Față Spate
Superior i o
Inferior A
Stres și tonuri

Stresul Pirahana este primar și secundar. Setarea tensiunii primare este determinată de următoarea regulă:

Accentul primar este dat silabei celei mai din dreapta a tipului cel mai greu.

Ierarhia ponderii silabelor: CVV > GVV > VV > CV > GV
C=consoană sonoră
G=consoană sonoră
V=vocală

Accentul secundar apare în fraze dacă al doilea cuvânt conține trei sau mai multe silabe. Setarea lui este supusă aceleiași reguli ca și stabilirea accentului primar, fără a ține cont de ultimele trei silabe ale frazei.

Limbajul tonului . Conform lui Everett (1998), se disting două tonuri, înalte (indicate prin acută ) și scăzute (indicate prin grav sau deloc indicate).

Consoane
Bilabiale Alveolar Velar Glotal
exploziv Surd p t (k) ʔ [8]
Vocat b g
fricative Surd s h

Everett notează că fonemul /s/ este realizat la femei ca [h] .

Alofone Consoane Pirahan și exemple de cuvinte
Fonem Sunet Cuvânt
/p/ [p] p ibaóí "vidra"
/t/ [t] t aahoasi "nisip"
[tʃ] înainte de /i/ t ii "reziduu"
/k/ [k] k aaxai " papagal macaw "
/ʔ/ [ʔ] kaa x ai " papagal macaw "
/b/ [b] xísoo bái " de jos"
[m] la începutul cuvintelor b oopai „gât, gât”
[ʙ] înainte de /o/ kaoáí b ogi „spirit rău”
/ɡ/ [ɡ] xopóo g ií " inga "
[n] la începutul cuvintelor gáatahaí " bancă"
[ɹɹ̼͡͡] prea gixi " sapa "
/s/ [s] s ahaxai "nu ar trebui"
[ʃ] înainte de /i/ xí s ii sí " gras "
/h/ [h] xáapa h ai „săgeată”

Morfologie

Nume

Substantivele nu au categoria de număr și gen .

Cifrele

Nu există cifre . Cantitatea este indicată de unul dintre cele trei cuvinte, dintre care unul indică o cantitate mică, al doilea - o cantitate mai mare, al treilea - chiar mai mult, dar cuvintele nu au valori numerice specifice [9] .

Pronume Pronume personale

Sheldon (1998):

Pirakhan Sens
ti 1SG (i)
giʔai 2SG (tu)
Bună 3SG (masculin/femeie)
ʔi 3SG (femeie)
ʔik 3SG (animat non-păsări de apă)
si 3SG (păsări de apă animate)
ʔa 3SG (neînsuflețit)
tiatiso 1PL (noi)
giʔaʔítiso 2PL (tu)
hiaitiso 3PL

Everett (2005):

Pirakhan Sens
ti 1 (eu/noi)
gi / giʔa 2 (tu/tu)
Bună 3.MASC (masculin)
ʔi 3.FEM (femeie)
ʔeste 3 (nu uman)

Potrivit lui Everett, ʔi și ʔis , spre deosebire de celelalte trei pronume, sunt clitici pronominali : de exemplu, la întrebarea „Cine a făcut asta?” răspunsul este ti „eu”, / gi „tu”, / hi „el”, dar răspunsul nu este ʔi / ʔis , trebuie să folosești forma completă a cuvântului din care provine cliticul ( ʔipóihií „femeie” și ʔísi "animal").

Pronumele nu au categoria de număr. Cuvântul ʔogi „mare” este folosit pentru a forma pluralul .

(paisprezece) hiatiihi Bună ʔogi-ʔáaga-o pi-o kaobii
pirat (oameni) PRON.3 mare-fi-DIRECT apa-DIRECT introduce
„Indienii Pirahana au înotat”

O altă caracteristică interesantă este capacitatea de a combina pronume. Astfel, pronumele ti ("eu") poate fi combinat cu pronumele giʔaí ("tu") și hi ("el"/"ea"). O astfel de conexiune ar avea semnificațiile „ noi suntem incluzivi ” ( tigiʔaí ) și, respectiv, „ noi suntem exclusivi ” ( ti hi ).

Verbe

Morfologia verbală este aglutinantă cu multe afixe ​​care exprimă categorii gramaticale precum aspectul, starea de spirit, cauzalitatea etc. Verbul nu se schimbă în persoane și numere.

Repere

  • Unul dintre alofonii fonemului /b/ (înainte de /o/) este un sunet rar tremurător [ʙ] ;
  • Limba Pirahan distinge pronumele de persoana a 3-a singular nu numai pentru oameni/obiecte animate/obiecte neînsuflețite, ci și pentru păsările de apă și obiectele animate non-păsări de apă. Sheldon (1998) citează:
Pirakhan Rusă
Bună 3SG (masculin)
ʔi 3SG (femeie)
ik 3SG (animat non-păsări de apă)
si 3SG (păsări de apă animate)
A 3SG (neînsuflețit)
  • Limba Pirahão are un inventar foarte mic de foneme, în acest sens este comparabilă cu limba Rotokas :
    • trei foneme vocalice (cu toate acestea, această metodă de numărare nu ține cont de prezența în limbaj a două tonuri semantice );
    • estimarea minimă a numărului de foneme consoane este de 6 pentru femei (o potrivire completă între /h/ și /s/) și 7 pentru bărbați, dacă acceptăm ca adevărată afirmația că [k] este un alofon al șirului de foneme. /hi/ și /hu/ (Everett 1979);
    • nu există foneme pur nazale în limbă. [m] este un alofon al lui /b/ la începutul unui cuvânt, [n] este un alofon al lui /g/ la începutul unui cuvânt. Dacă acest lucru încalcă universalul lingvistic cu privire la prezența fonemelor nazale într-o limbă, depinde de analiza compoziției fonemelor limbii și în special de clasificarea /b~m/ și /g~n/ ca plozive sau nazale.
  • Everett emite ipoteza că limbajului nu are desemnări pentru culori, respingând exemplele lui Sheldon ca nefiind forme simple:
Pirakhan glosuri Culoare (conform lui Sheldon) Semnificație (după Everett)
biopaiai bii-opai ai negru (întunecat) „sânge (este) murdar”
murdar de sânge să fie
kobiai k-obi ai lumină albă) "Înțeleg"
OBJ-vezi fi
biisai bii-sai Roșu / galben „ca sângele”
sânge-NMNZ
ahoasaaga ahoas aag-a verde albastru „în timp ce ești imatur”
imatur temp-be

Note

  1. ↑ Piraha . Povos indigenos nu Brazilia . Consultat la 10 ianuarie 2016. Arhivat din original la 3 martie 2016.
  2. ↑ Everett DL Constrângeri culturale privind gramatica și cogniția în Pirahã: O altă privire asupra caracteristicilor de design ale limbajului uman  // Antropologia curentă. - 2005. - T. 46 , nr 4 . - S. 621-646 . - doi : 10.1086/431525 . Arhivat din original pe 25 martie 2007.
  3. ↑ 1 2 The Amazon Code [Essential Media and Entertainment film ] (2007). Preluat la 10 ianuarie 2016. Arhivat din original la 11 noiembrie 2020.
  4. ↑ Hauser, M., Chomsky, N. și Fitch T. Facultatea de limbaj: ce este, cine o are și cum a evoluat  // ​​Știință. - 2002. - T. 298 . - S. 1569-1579 . Arhivat din original pe 4 martie 2016.
  5. ↑ Burlak S.A. Limba Piraha și vorbirea colocvială . Masă rotundă despre cartea lui Daniel L. Everett "Nu dormi - sunt șerpi în jur! Viața și limba indienilor din jungla amazoniană" (21 februarie 2017). Preluat la 11 martie 2017. Arhivat din original la 11 martie 2017.
  6. ↑ Everett D.L. Nu dormi - sunt șerpi în jur! Viața și limba indienilor din jungla amazoniană. - Moscova: Limbi culturilor slave, 2016. - ISBN 978-5-9907947-6-4 .
  7. ↑ Colapinto J. The Interpreter  // The New Yorker. - 2007. - 16 aprilie. Arhivat din original pe 5 ianuarie 2016.
  8. ↑ este scris<x>
  9. ↑ Frank MC, Everett DL, Fedorenko E., Gibson E. Number as a cognitive technology: Evidence from Pirahã language and cognition  // Cognition. - 2008. - T. 108 . - S. 819-824 . Arhivat din original pe 2 martie 2016.

Literatură

Link -uri