Shchedrovki sunt cântece populare de Crăciun interpretate în Ucraina, în Belarus și în regiunile de sud ale Rusiei, de obicei în ajunul Anului Nou ( Seara generoasă ). În Shchedrovki, proprietarii casei și copiii lor sunt de obicei măriți, dorințele sunt exprimate pentru o recoltă bogată, prosperitate, urmași de animale, roi bun de albine. Cuvântul poetic în schedrovkas, precum și în colinde, îndeplinește o funcție magică.
Schedrovka și colindele antice reflectau vremurile Rusiei Kievene și păstrau descrieri ale vieții suita princiară. Cu toate acestea, motivele poveștilor biblice și evanghelice și apocrife predomină în shchedrovkas-urile ciclului creștin: nașterea lui Hristos, închinarea magilor și păstorilor. În multe shedrovkas , motivele creștine și poveștile evanghelice sunt legate de viața și modul de viață al unui țăran ( Domnul va conduce voința, Preacurata Fecioară va purta izvoarele, iar Sfântul Petro va merge în spatele plugului - ucraineană) . Imaginile sfinților sunt introduse pentru a da și mai multă putere magică formulei poetice.
Shchedrovkas din ciclul creștin se disting prin conținutul lor moral profund și frumusețea artistică deosebită. Motivele lor principale sunt dragostea creștină, mila, admirația pentru mamă.
Schedrovka din Belarus au refrene caracteristice:
în ucraineană: „Seara generoasă, bună seara, oameni buni pentru toată seara . ”
Scriitorii și compozitorii ucraineni au admirat bogăția conținutului și a formei poetice a shedrovka, în special Mykola Lysenko , Mykola Leontovich , Kyrylo Stetsenko , Mykhailo Verikovsky, Konstantin Dankevich și alții.
În urma teoriei mitologice [2] , metodele metodei comparative au început să fie aplicate la studiul compoziției interne a șopronelor, datorită căreia împrumuturile au fost dovedite nu numai în general, ci și în detaliu [3] . Comparându-le cu colinde slave și, în principal, românești, oamenii de știință au încercat să izoleze trăsăturile istorice și cotidiene rusești de amplul element greco-roman, care, după toate probabilitățile, a stat la baza actualelor schedrovka ucrainene și belaruse. Savanții au văzut în comploturi vagabonde amintiri vii ale poporului despre vechii prinți ruși, reprezentând doar fragmente aleatorii din „poezia cândva strălucitoare a epocii succesiunii”. În volumul I din Cântecele istorice ale micului popor rus al lui Antonovici și Drahomanov , a fost evidențiată chiar și o secțiune specială a unor astfel de cântece rituale, în care se presupune că s-a păstrat un element istoric neobișnuit de vechi. Potrivit editorilor, „în colinde și schedrovkas, care nu poartă urme ale creștinismului, ar trebui să se caute rămășițele celei mai vechi doxologie rusă către zei” , iar în rest - „cele mai vechi doxologii către eroi și prinți”. ” [4] . Acest punct de vedere îl moderează pe Prof. N. I. Petrov , care a plasat o analiză amplă a cântecelor mici rusești în „ Proceedings of the Kiev Theological Academy ” [5] . Aici, pentru prima dată, a fost pusă la îndoială momentul anumitor cântece rituale ale editorilor pentru personaje istorice precum Ivan Berladnik sau Roman Volynsky . Kostomarov a înțeles sensul acestor cântece oarecum mai larg (vezi Kolyada ).
Un susținător al teoriei mitice a fost A. Potebnya, care a produs numele „Usen” („Ovsen”, „Avsen”) din sanscrită. „usra” , „ushas” - zori de dimineață, dimineață, „zori, ca o zeitate” și l-a adus mai aproape de auszra lituaniană sau aurora latină . Potrivit lui Potebnya, valoarea unei astfel de interpretări constă în faptul că explică începutul oarecum de neînțeles al majorității generozităților: „O, devreme, devreme a apus soarele” și altele asemenea, de obicei în apeluri la maestru-maestru, care , când sosesc oamenii generoși, doarme și nu știe de darurile care i se acordă.„Bucurii în gospodărie”. După cum s-a dovedit din studiile ulterioare, „zorii” șopranelor românești și slave este mai mult legat de începutul primăverii, de „dimineața” anului solar, decât de începutul zilei. A. Veselovsky a legat originea colindului și generozității cu sărbătorile romane de Anul Nou de „bucurie comună”, care au completat întregul ciclu festiv în cinstea lui Dionysos, Saturnalii, Opalium și Calends (vezi Kolyada ) P. Shane nu face distincție între primul și al doilea; el spune că „colindele care se cântă în noaptea de Revelion se numesc colinde, colinde, colinde și colinde [6] .
În mintea interpreților și ascultătorilor moderni, scopul schedrovki și al colindelor este „a înveseli casa și a trezi copiii”. Ei își compară cântarea fie cu „lastovka” (rândunica), fie cu „prighetoarea” sau „zozulya” (cucul); ei îl trezesc pe „domn”, familia și slujitorii lui, informându-i despre „bucurie în curte” sau „mila lui Dumnezeu”. Acesta din urmă este interpretat aici din punct de vedere exclusiv economic: vaci fătate, iepe fătate, albine roiesc etc. Originea de primăvară a șoproniilor este evidentă din faptul că adevăratele „bucurii” proprietarului enumerate în ele pot fi datate mai degrabă la începutul primăverii decât la iarnă, când are loc cântarea șopronelor. Cele mai tipice dintre ele sunt cele care au un caracter domestic. Cântărețul spune că s-a plimbat prin orașe noi și a căutat mult timp un palat regal pe trei stâlpi, până l-a găsit în curtea slăvitului proprietar. Apoi urmează dorințele „dogătorului de pan” de a trăi „într-o casă cu soția și copiii lui, ca într-un paradis”, domnitorului însuși - să strălucească cu o lună senină, copiilor - cu stele dese. Cerințele de remunerare a cântăreților se disting prin umor: „dați knish - voi lăsa cornul în colibă, dau cowbass - voi căra coliba, dau kalach-ul - voi lăsa cornul în colibă , dă plăcinta - Doamne ferește, dă slănină - voi lua sania, dă-mi un ban - voi lua o fată, ”și așa mai departe. Alături de intrigile jucăușe, în shchedrovkas găsim motive religioase cu trăsături apocrife vizibile; în majoritatea șopronelor, apare Panna Maria (Maiasa Noastră); aceasta indică, probabil, originea occidentală, parțial poloneză, a unor astfel de motive. Textele schedrovkas sunt împrăștiate în numeroase publicații dedicate artei populare ucrainene și belaruse.
| Poezia rituală a slavilor | |
|---|---|
| |