Polity IV (de asemenea Polity IV Project ) este una dintre cele mai cunoscute și utilizate abordări pentru măsurarea nivelului de democrație . Mai larg, Polity este un proiect de creare a unei baze de date de științe politice care combină mai mulți indici (indicatori) care sunt utilizați pe scară largă în știința politică. Baza de date este actualizată constant, cea mai actuală versiune este a patra (IV), lansată în 2010 și care acoperă perioada de timp 1800-2015. Sub denumirea de Polity IV , este cunoscut și indexul principal din baza de date, care caracterizează regimul politic în această politică .
Proiectul Polity și primul rating Polity I au fost începute în anii 1960 de profesorul Ted Garr , specialist în conflicte sociale și instabilitate politică. Baza teoretică pentru agregarea bazelor de date a fost formulată de Ted Garr și Harry Eckstein în monografia lor comună Patterns of Authority: A Structural Basis for Political Inquiry (1975) [1] . În anii 2000, proiectul a fost condus de un student și adept al lui Garr, profesorul Monty Marshall.
Fiecare nouă versiune ( Polity I, II și III ) a actualizat perioada de timp luată în considerare și a corectat, de asemenea, setul de variabile și metodologia de estimare. Versiunea actuală - Polity IV - date până la sfârșitul anilor 2000.
Polity este un proiect al Centrului pentru Pace Sistemică (CSP ) și este sponsorizat de Political Instability Task Force .
Cel mai cunoscut și utilizat în baza de date de științe politice cantitative și comparate este indicele regimului politic (înțeles uneori ca indice al democrației). El caracterizează direcțiile transformărilor de regim într-o anumită politică și folosește o tipologie și o conceptualizare originale a regimurilor politice .
Polity IV folosește definiția instituțională a regimurilor, adică un regim este caracterizat de un set de anumite instituții care se află într-un anumit stat. Modul Polity IV este definit prin următoarele concepte:
Indicii compoziți de democrație (variabilă ) și autocrație (variabilă ) se bazează pe aceleași criterii, dar instituții diferite, a căror prezență sau absență caracterizează sistemul politic considerat conform acestui criteriu. Astfel, indicii regimurilor politice folosesc o scară ordinală [2] . De exemplu, indicele autocrației fixează prezența restricțiilor instituționale privind participarea politică competitivă, în timp ce indicele democrației fixează prezența în sistemul politic a instituțiilor care permit și garantează participarea competitivă. Strict vorbind, valorile pozitive ale ambilor indici după același criteriu nu sunt incompatibile [3] [4] .
Concept estimativ | variabilă intermediară | Categorii | ||
---|---|---|---|---|
Competitivitate și deschidere a instituțiilor de rotație |
Competitivitatea rotației executive |
nereglementat | 0 | 0 |
Mecanisme non-electorale (selecție) | 0 | 2 | ||
Aranjamente tranzitorii | 0 | unu | ||
Alegeri | 2 | 0 | ||
Deschiderea canalelor pentru formarea (rotația) puterii executive |
nereglementat | 0 | 0 | |
Canale private | 0 | unu | ||
Numire blândă de către executiv | 0 | unu | ||
Alegeri duble cu dominație executivă | unu | 0 | ||
Alegeri | unu | 0 | ||
Verificări instituționale asupra puterii executive |
Limitările instituționale ale directorului executiv |
Putere nelimitată | 0 | 3 |
Categoria intermediară | 0 | 2 | ||
Restricții minore/moderate | 0 | unu | ||
Categoria intermediară | unu | 0 | ||
Restricții semnificative | 2 | 0 | ||
Categoria intermediară | 3 | 0 | ||
Egalitatea ramurilor guvernamentale/subordonare | patru | 0 | ||
Participare politică liberă și egală |
Competitivitatea participării politice |
nereglementat | 0 | 0 |
Complet suprimat | 0 | 2 | ||
Suprimat sau limitat | 0 | unu | ||
Fracționar (parțial) [5] | unu | 0 | ||
Categoria intermediară | 2 | 0 | ||
Complet competitiv | 3 | 0 | ||
Reglementarea participării politice |
nereglementat | 0 | 0 | |
Segregare, restricții minore | 0 | unu | ||
Existența unor restricții largi | 0 | 2 |
Variabila care caracterizează regimul politic în ansamblu, în ceea ce privește prezența anumitor instituții atât ale democrației, cât și ale autocrației, este extrem de răspândită în studiile moderne de științe politice cantitative. se calculează prin simpla adăugare a indicilor instituționali ai democrației ( ) și (cu semnul minus) autocrației ( ).
Separat, sunt înregistrate trei stări de politică în care este imposibil să se stabilească unul sau altul regim politic:
Ajustată pentru perioadele de transformări de regim (cod -88), când valoarea indicatorului este „completată” prin interpolare liniară , variabila reflectă cel mai corect ideea exprimată în ( Eckstein, Gurr, 1975 ) că regimul politic ar trebui măsurat mai mult. ca un continuum decât doi poli absoluti pe o scară dihotomică [3] .
Mod, conform terminologiei Polity IV |
limita inferioară |
limita superioară |
Exemplu (pentru 2013) | |
---|---|---|---|---|
Autocraţie | -zece | -6 | Uzbekistan ( -9 ) | |
anocrație | Anocrație închisă | -5 | 0 | Sudan ( -3 ) |
anocrație deschisă | unu | 5 | Ecuador ( 5 ) | |
Democraţie | Democraţie | 6 | 9 | India ( 9 ) |
Democrație deplină | zece | SUA ( 10 ) |
De asemenea, merită evidențiate stările eșuate . Potrivit Polity IV în 2013, existau 5 astfel de țări în lume: Libia , Afganistan , Bosnia și Herțegovina , Sudanul de Sud și Republica Centrafricană .
În 2013, 57% din statele lumii reprezentau diferite gradații ale democrației. mier din 1875, când doar 8 națiuni intrau în această categorie: Belgia , Costa Rica , Franța , Grecia , Columbia , Noua Zeelandă , Elveția și SUA [6] .
Un alt bloc de indicatori din Polity IV este legat de transformările de regim și traiectorii schimbărilor de regim. Regula de bază a bazei de date: se consideră că regimul continuă până când se schimbă în orice direcție cu o valoare care nu depășește 3. Astfel, „tranzit de regim” este schimbarea regimului în orice direcție (cu excepția uneia) cu 3 sau mai multe puncte în 3 ani consecutivi [ 7] . De exemplu, liberalizarea economiei și politicii chineze după moartea lui Mao la sfârșitul anilor 1970 nu este considerată un tranzit de regim (indicatorul s-a schimbat de la -8 la -7 [8] ), în timp ce liberalizarea în Myanmar a 2011 -2015 este ( schimbat de la -6 la -3 în 3 ani [9] ).
În Polity IV , transformările mod sunt clasificate după cum urmează:
Cea mai recentă versiune a bazei de date Polity IV a fost lansată în 2015. Valorile prezentate mai jos sunt ordonate după valoarea variabilei pentru anul 2015 [11] .
Țară | Indicele de politică | Indicele Democrației | Indicele autocrației | Regimul politic |
---|---|---|---|---|
Democrații depline | ||||
Australia | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Austria | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Marea Britanie | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Germania | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Grecia | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Danemarca | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Irlanda | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Spania | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Italia | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
capul Verde | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Canada | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Cipru | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Costa Rica | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Lituania | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Luxemburg | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Mauritius | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Mongolia | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Olanda | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Noua Zeelanda | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Norvegia | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Polonia | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Portugalia | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Slovacia | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Slovenia | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
STATELE UNITE ALE AMERICII | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Republica Chineza | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Trinidad și Tobago | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Uruguay | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Finlanda | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Chile | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Elveţia | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Suedia | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Japonia | zece | zece | 0 | Democrație deplină |
Democraţie | ||||
ceh | 9 | 9 | 0 | Democraţie |
Africa de Sud | 9 | 9 | 0 | Democraţie |
Franţa | 9 | 9 | 0 | Democraţie |
Estonia | 9 | 9 | 0 | Democraţie |
India | 9 | 9 | 0 | Democraţie |
Jamaica | 9 | 9 | 0 | Democraţie |
Panama | 9 | 9 | 0 | Democraţie |
Argentina | 9 | 9 | 0 | Democraţie |
Bulgaria | 9 | 9 | 0 | Democraţie |
Croaţia | 9 | 9 | 0 | Democraţie |
Peru | 9 | 9 | 0 | Democraţie |
România | 9 | 9 | 0 | Democraţie |
Indonezia | 9 | 9 | 0 | Democraţie |
Paraguay | 9 | 9 | 0 | Democraţie |
Moldova | 9 | 9 | 0 | Democraţie |
Macedonia de Nord | 9 | 9 | 0 | Democraţie |
Muntenegru | 9 | 9 | 0 | Democraţie |
Albania | 9 | 9 | 0 | Democraţie |
Kenya | 9 | 9 | 0 | Democraţie |
Comore | 9 | 9 | 0 | Democraţie |
Guatemala | opt | 9 | unu | Democraţie |
Lesotho | opt | 9 | unu | Democraţie |
Serbia | opt | 9 | unu | Democraţie |
Timorul de Est | opt | 9 | unu | Democraţie |
Myanmar | opt | opt | 0 | Democraţie |
Botswana | opt | opt | 0 | Democraţie |
Republica Coreea | opt | opt | 0 | Democraţie |
Belgia | opt | opt | 0 | Democraţie |
Brazilia | opt | opt | 0 | Democraţie |
Letonia | opt | opt | 0 | Democraţie |
Mexic | opt | opt | 0 | Democraţie |
Salvador | opt | opt | 0 | Democraţie |
Filipine | opt | opt | 0 | Democraţie |
Ghana | opt | opt | 0 | Democraţie |
Kârgâzstan | opt | opt | 0 | Democraţie |
Sierra Leone | 7 | opt | unu | Democraţie |
Georgia | 7 | opt | unu | Democraţie |
Guyana | 7 | opt | unu | Democraţie |
Republica Dominicană | 7 | opt | unu | Democraţie |
Nigeria | 7 | opt | unu | Democraţie |
Niger | 7 | opt | unu | Democraţie |
Pakistan | 7 | 7 | 0 | Democraţie |
Columbia | 7 | 7 | 0 | Democraţie |
Benin | 7 | 7 | 0 | Democraţie |
Bolivia | 7 | 7 | 0 | Democraţie |
Tunisia | 7 | 7 | 0 | Democraţie |
Senegal | 7 | 7 | 0 | Democraţie |
Burkina Faso | 6 | 7 | unu | Democraţie |
MAȘINĂ | 6 | 7 | unu | Democraţie |
Liberia | 6 | 7 | unu | Democraţie |
Nicaragua | 6 | 7 | unu | Democraţie |
Israel | 6 | 7 | unu | Democraţie |
Sri Lanka | 6 | 7 | unu | Democraţie |
Namibia | 6 | 6 | 0 | Democraţie |
Zambia | 6 | 6 | 0 | Democraţie |
Malawi | 6 | 6 | 0 | Democraţie |
Liban | 6 | 6 | 0 | Democraţie |
Nepal | 6 | 6 | 0 | Democraţie |
Irak | 6 | 6 | 0 | Democraţie |
Madagascar | 6 | 6 | 0 | Democraţie |
anocrație deschisă | ||||
Malaezia | 5 | 6 | unu | anocrație deschisă |
Tailanda | 3 | patru | unu | anocrație deschisă |
Mali | 5 | 6 | unu | anocrație deschisă |
Ucraina | patru | 5 | unu | anocrație deschisă |
Surinam | 5 | 6 | unu | anocrație deschisă |
Bangladesh | unu | 3 | 2 | anocrație deschisă |
Honduras | 5 | 6 | unu | anocrație deschisă |
Ecuador | 5 | 6 | unu | anocrație deschisă |
Tanzania | 3 | patru | unu | anocrație deschisă |
Papua Noua Guinee | 5 | 5 | 0 | anocrație deschisă |
Mozambic | 5 | 6 | unu | anocrație deschisă |
Armenia | 5 | 5 | 0 | anocrație deschisă |
Butan | 5 | 6 | unu | anocrație deschisă |
Haiti | 5 | 6 | unu | anocrație deschisă |
Rusia | patru | 5 | unu | anocrație deschisă |
Fiji | 2 | 3 | unu | anocrație deschisă |
Gabon | 3 | patru | unu | anocrație deschisă |
Guineea | patru | patru | 0 | anocrație deschisă |
Zimbabwe | patru | 5 | unu | anocrație deschisă |
Djibouti | 3 | 3 | 0 | anocrație deschisă |
Algeria | 2 | 3 | unu | anocrație deschisă |
coasta de Fildes | patru | 5 | unu | anocrație deschisă |
Gambia | patru | patru | 0 | anocrație deschisă |
Yemen | 3 | anocrație deschisă | ||
Anocrație închisă | ||||
Tadjikistan | -3 | unu | patru | Anocrație închisă |
Afganistan | -unu | unu | 2 | Anocrație închisă |
Uganda | -unu | unu | 2 | Anocrație închisă |
Venezuela | -3 | unu | patru | Anocrație închisă |
Curcan | -patru | 0 | patru | Anocrație închisă |
Singapore | -2 | 2 | patru | Anocrație închisă |
Cambodgia | -patru | 0 | patru | Anocrație închisă |
Mauritania | -2 | 0 | 2 | Anocrație închisă |
Burundi | -unu | 2 | 3 | Anocrație închisă |
Egipt | -patru | 0 | patru | Anocrație închisă |
Iordania | -3 | 2 | 5 | Anocrație închisă |
Maroc | -patru | unu | 5 | Anocrație închisă |
Etiopia | -3 | unu | patru | Anocrație închisă |
Rwanda | -3 | 0 | 3 | Anocrație închisă |
Angola | -2 | 2 | patru | Anocrație închisă |
Camerun | -patru | unu | 5 | Anocrație închisă |
A merge | -2 | unu | 3 | Anocrație închisă |
Republica Congo | -patru | 0 | patru | Anocrație închisă |
Republica Democrata din Congo | -3 | unu | patru | Anocrație închisă |
Ciad | -2 | unu | 3 | Anocrație închisă |
Sudan | -patru | 0 | patru | Anocrație închisă |
Autocraţie | ||||
Cuba | -7 | 0 | 7 | Autocraţie |
Kuweit | -7 | 0 | 7 | Autocraţie |
Oman | -opt | 0 | opt | Autocraţie |
Swaziland | -9 | 0 | 9 | Autocraţie |
Kazahstan | -6 | 0 | 6 | Autocraţie |
Qatar | -zece | 0 | zece | Autocraţie |
Bielorusia | -7 | 0 | 7 | Autocraţie |
Azerbaidjan | -7 | 0 | 7 | Autocraţie |
China | -7 | 0 | 7 | Autocraţie |
Vietnam | -7 | 0 | 7 | Autocraţie |
Bahrain | -zece | 0 | zece | Autocraţie |
Emiratele Arabe Unite | -opt | 0 | opt | Autocraţie |
Eritreea | -7 | 0 | 7 | Autocraţie |
Laos | -7 | 0 | 7 | Autocraţie |
Siria | -9 | 0 | 9 | Autocraţie |
Guineea-Bissau | 6 | 7 | unu | Democraţie |
Iranul | -7 | 0 | 7 | Autocraţie |
Guineea Ecuatorială | -6 | 0 | 6 | Autocraţie |
Arabia Saudită | -zece | 0 | zece | Autocraţie |
Uzbekistan | -9 | 0 | 9 | Autocraţie |
Turkmenistan | -opt | 0 | opt | Autocraţie |
Coreea de Nord | -zece | 0 | zece | Autocraţie |
Bosnia si Hertegovina | stat eșuat | |||
Libia | stat eșuat |
Definirea regimurilor și cuantificarea acestora în proiectul Polity IV a fost criticată activ în literatura academică și comparată cu alți indici ai democrației ( Freedom House , Economist ).
S-a remarcat că proiectul Polity este una dintre primele încercări de a construi un indice al democrației care să se extindă nu doar până în prezent, ci să surprindă și secolul al XIX-lea [6] .
O parte din criticile aduse indicelui este legată de contradicțiile conceptualizării democrației în spiritul abordărilor minimaliste (ținând cont de câteva, dar cele mai importante atribute) sau maximaliste (ținând cont de toate atributele inerente). Astfel, au fost exprimate îngrijorări că utilizarea indicilor compoziți (cum ar fi Polity ), în ciuda numărului mare de trăsături ale sistemului politic studiat, nu permite focalizarea asupra celor mai fundamentale și definitorii dintre ei [12] .
Polity a fost criticată pentru că s-a concentrat pe trăsăturile instituționale ale regimurilor politice, fără a ține cont de nivelul de protecție a drepturilor omului sau de acces egal la viața politică. Astfel, codificarea Statelor Unite ale Americii ca democrație încă din anii 1810 este controversată, în ciuda lipsei votului universal , a prezenței sclaviei și a înfrângerii dreptului de vot al populației afro-americane în deceniile după ce acesta din urmă a fost interzis. [6] .
Criticii au subliniat accentul disproporționat pe care Polity IV îl pune pe caracteristicile competiției politice versus participarea politică, deși ambele elemente sunt în general considerate fundamentale pentru conceptualizarea unui regim politic (vezi poliarhia ). Acest lucru se datorează parțial acoperirii cronologice din 1800, în timp ce participarea democratică, chiar și în țările occidentale de astăzi, a fost observată doar de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, ceea ce limitează posibilitățile de comparație. În plus, acesta și alți indici ai regimurilor politice țin cont de constrângerile instituționale, dar nu țin cont de capacitatea liderilor de a impune cutare sau cutare agendă [13] . S-a remarcat și inconsecvența logică a organizării ierarhice a componentelor (de exemplu, la atribuirea variabilelor la diferite concepte) [14] .
În ( Gleditsch, Ward, 1997 ), prin aplicarea unui arbore de decizie ( metoda de învățare automată ), au fost identificate componente ale indexului care sunt cele mai importante în ceea ce privește valorile finale rezultate. Autorii au constatat că indicele autocrației se formează în principal din (rotația puterii executive), în timp ce în indicele democrației și indicele general , componenta (restricțiile puterii executive) joacă cel mai important rol . Reevaluarea ulterioară a rezultatelor folosind o pădure aleatorie a confirmat parțial aceste rezultate. S-a constatat însă că principala sursă de variație a valorilor indicelui democrației este încă componenta (competitivitatea participării politice) [15] .
Un alt set de probleme (comune tuturor indicilor de democrație): deschiderea datelor empirice, pe baza cărora experții au luat decizii privind îndeplinirea criteriilor descrise [16] . Polity IV nu evită aceste probleme, dar există și aspecte pozitive: codificarea variabilelor de către mai mulți experți și publicarea componentelor indicilor dezagregate și a regulilor de codificare [17] .
În testele empirice comparative ale indicilor dihotomici și gradienți ai democrației , validitatea structurală a acestor indici a fost evaluată ca fiind capacitatea, folosind acești indici, de a prezice fenomene care sunt de obicei asociate empiric cu democrația. Un studiu din 2000 a constatat că Ipoteza Păcii Democratice a fost mai bine explicată folosind abordarea gradientului lui Ted Garr, adică Indexul Polity, decât o serie de evaluări dihotomice [18] .