Politică IV

Polity IV (de asemenea Polity IV Project ) este una dintre cele mai cunoscute și utilizate abordări pentru măsurarea nivelului de democrație . Mai larg, Polity este un proiect de creare a unei baze de date de științe politice care combină mai mulți indici (indicatori) care sunt utilizați pe scară largă în știința politică. Baza de date este actualizată constant, cea mai actuală versiune este a patra (IV), lansată în 2010 și care acoperă perioada de timp 1800-2015. Sub denumirea de Polity IV , este cunoscut și indexul principal din baza de date, care caracterizează regimul politic în această politică .

Istorie

Proiectul Polity și primul rating Polity I au fost începute în anii 1960 de profesorul Ted Garr , specialist în conflicte sociale și instabilitate politică. Baza teoretică pentru agregarea bazelor de date a fost formulată de Ted Garr și Harry Eckstein în monografia lor comună Patterns of Authority: A Structural Basis for Political Inquiry (1975) [1] . În anii 2000, proiectul a fost condus de un student și adept al lui Garr, profesorul Monty Marshall.

Fiecare nouă versiune ( Polity I, II și III ) a actualizat perioada de timp luată în considerare și a corectat, de asemenea, setul de variabile și metodologia de estimare. Versiunea actuală - Polity IV  - date până la sfârșitul anilor 2000.

Polity este un proiect al Centrului  pentru Pace Sistemică (CSP ) și este sponsorizat de Political Instability Task Force .

Componentele indexului

Cel mai cunoscut și utilizat în baza de date de științe politice cantitative și comparate este indicele regimului politic (înțeles uneori ca indice al democrației). El caracterizează direcțiile transformărilor de regim într-o anumită politică și folosește o tipologie și o conceptualizare originale a regimurilor politice .

Polity IV folosește definiția instituțională a regimurilor, adică un regim este caracterizat de un set de anumite instituții care se află într-un anumit stat. Modul Polity IV este definit prin următoarele concepte:

  1. Competitivitate și deschidere a instituțiilor de rotație.
  2. Prezența controalelor instituționale asupra puterii executive.
  3. Disponibilitatea unor canale instituționale pentru participarea politică liberă și egală a populației.

Indicii compoziți de democrație (variabilă ) și autocrație (variabilă ) se bazează pe aceleași criterii, dar instituții diferite, a căror prezență sau absență caracterizează sistemul politic considerat conform acestui criteriu. Astfel, indicii regimurilor politice folosesc o scară ordinală [2] . De exemplu, indicele autocrației fixează prezența restricțiilor instituționale privind participarea politică competitivă, în timp ce indicele democrației fixează prezența în sistemul politic a instituțiilor care permit și garantează participarea competitivă. Strict vorbind, valorile pozitive ale ambilor indici după același criteriu nu sunt incompatibile [3] [4] .

Construirea indicilor de democrație și autocrație (variabile și ) [3]
Concept estimativ variabilă intermediară Categorii
Competitivitate și deschidere
a instituțiilor de rotație
Competitivitatea rotației
executive
nereglementat 0 0
Mecanisme non-electorale (selecție) 0 2
Aranjamente tranzitorii 0 unu
Alegeri 2 0
Deschiderea canalelor pentru formarea (rotația)
puterii executive
nereglementat 0 0
Canale private 0 unu
Numire blândă de către executiv 0 unu
Alegeri duble cu dominație executivă unu 0
Alegeri unu 0
Verificări instituționale asupra
puterii executive
Limitările instituționale
ale directorului executiv
Putere nelimitată 0 3
Categoria intermediară 0 2
Restricții minore/moderate 0 unu
Categoria intermediară unu 0
Restricții semnificative 2 0
Categoria intermediară 3 0
Egalitatea ramurilor guvernamentale/subordonare patru 0

Participare politică liberă și egală
Competitivitatea
participării politice
nereglementat 0 0
Complet suprimat 0 2
Suprimat sau limitat 0 unu
Fracționar (parțial) [5] unu 0
Categoria intermediară 2 0
Complet competitiv 3 0
Reglementarea
participării politice
nereglementat 0 0
Segregare, restricții minore 0 unu
Existența unor restricții largi 0 2

Clasificarea regimurilor politice

Variabila care caracterizează regimul politic în ansamblu, în ceea ce privește prezența anumitor instituții atât ale democrației, cât și ale autocrației, este extrem de răspândită în studiile moderne de științe politice cantitative. se calculează prin simpla adăugare a indicilor instituționali ai democrației ( ) și (cu semnul minus) autocrației ( ).

Separat, sunt înregistrate trei stări de politică în care este imposibil să se stabilească unul sau altul regim politic:

Ajustată pentru perioadele de transformări de regim (cod -88), când valoarea indicatorului este „completată” prin interpolare liniară , variabila reflectă cel mai corect ideea exprimată în ( Eckstein, Gurr, 1975 ) că regimul politic ar trebui măsurat mai mult. ca un continuum decât doi poli absoluti pe o scară dihotomică [3] .

Regimuri politice conform Polity IV (variabilă )
Mod,
conform terminologiei Polity IV

limita inferioară

limita superioară
Exemplu (pentru 2013)
Autocraţie -zece -6 Uzbekistan ( -9 )
anocrație Anocrație închisă -5 0 Sudan ( -3 )
anocrație deschisă unu 5 Ecuador ( 5 )
Democraţie Democraţie 6 9 India ( 9 )
Democrație deplină zece SUA ( 10 )

De asemenea, merită evidențiate stările eșuate . Potrivit Polity IV în 2013, existau 5 astfel de țări în lume: Libia , Afganistan , Bosnia și Herțegovina , Sudanul de Sud și Republica Centrafricană .

În 2013, 57% din statele lumii reprezentau diferite gradații ale democrației. mier din 1875, când doar 8 națiuni intrau în această categorie: Belgia , Costa Rica , Franța , Grecia , Columbia , Noua Zeelandă , Elveția și SUA [6] .

Transformări de regim

Un alt bloc de indicatori din Polity IV este legat de transformările de regim și traiectorii schimbărilor de regim. Regula de bază a bazei de date: se consideră că regimul continuă până când se schimbă în orice direcție cu o valoare care nu depășește 3. Astfel, „tranzit de regim” este schimbarea regimului în orice direcție (cu excepția uneia) cu 3 sau mai multe puncte în 3 ani consecutivi [ 7] . De exemplu, liberalizarea economiei și politicii chineze după moartea lui Mao la sfârșitul anilor 1970 nu este considerată un tranzit de regim (indicatorul s-a schimbat de la -8 la -7 [8] ), în timp ce liberalizarea în Myanmar a 2011 -2015 este ( schimbat de la -6 la -3 în 3 ani [9] ).

În Polity IV , transformările mod sunt clasificate după cum urmează:

Evaluare actuală

Cea mai recentă versiune a bazei de date Polity IV a fost lansată în 2015. Valorile prezentate mai jos sunt ordonate după valoarea variabilei pentru anul 2015 [11] .

Țară Indicele de politică Indicele Democrației Indicele autocrației Regimul politic
Democrații depline
 Australia zece zece 0 Democrație deplină
 Austria zece zece 0 Democrație deplină
 Marea Britanie zece zece 0 Democrație deplină
 Germania zece zece 0 Democrație deplină
 Grecia zece zece 0 Democrație deplină
 Danemarca zece zece 0 Democrație deplină
 Irlanda zece zece 0 Democrație deplină
 Spania zece zece 0 Democrație deplină
 Italia zece zece 0 Democrație deplină
 capul Verde zece zece 0 Democrație deplină
 Canada zece zece 0 Democrație deplină
 Cipru zece zece 0 Democrație deplină
 Costa Rica zece zece 0 Democrație deplină
 Lituania zece zece 0 Democrație deplină
 Luxemburg zece zece 0 Democrație deplină
 Mauritius zece zece 0 Democrație deplină
 Mongolia zece zece 0 Democrație deplină
 Olanda zece zece 0 Democrație deplină
 Noua Zeelanda zece zece 0 Democrație deplină
 Norvegia zece zece 0 Democrație deplină
 Polonia zece zece 0 Democrație deplină
 Portugalia zece zece 0 Democrație deplină
 Slovacia zece zece 0 Democrație deplină
 Slovenia zece zece 0 Democrație deplină
 STATELE UNITE ALE AMERICII zece zece 0 Democrație deplină
 Republica Chineza zece zece 0 Democrație deplină
 Trinidad și Tobago zece zece 0 Democrație deplină
 Uruguay zece zece 0 Democrație deplină
 Finlanda zece zece 0 Democrație deplină
 Chile zece zece 0 Democrație deplină
 Elveţia zece zece 0 Democrație deplină
 Suedia zece zece 0 Democrație deplină
 Japonia zece zece 0 Democrație deplină
Democraţie
 ceh 9 9 0 Democraţie
 Africa de Sud 9 9 0 Democraţie
 Franţa 9 9 0 Democraţie
 Estonia 9 9 0 Democraţie
 India 9 9 0 Democraţie
 Jamaica 9 9 0 Democraţie
 Panama 9 9 0 Democraţie
 Argentina 9 9 0 Democraţie
 Bulgaria 9 9 0 Democraţie
 Croaţia 9 9 0 Democraţie
 Peru 9 9 0 Democraţie
 România 9 9 0 Democraţie
 Indonezia 9 9 0 Democraţie
 Paraguay 9 9 0 Democraţie
 Moldova 9 9 0 Democraţie
 Macedonia de Nord 9 9 0 Democraţie
 Muntenegru 9 9 0 Democraţie
 Albania 9 9 0 Democraţie
 Kenya 9 9 0 Democraţie
 Comore 9 9 0 Democraţie
 Guatemala opt 9 unu Democraţie
 Lesotho opt 9 unu Democraţie
 Serbia opt 9 unu Democraţie
 Timorul de Est opt 9 unu Democraţie
 Myanmar opt opt 0 Democraţie
 Botswana opt opt 0 Democraţie
 Republica Coreea opt opt 0 Democraţie
 Belgia opt opt 0 Democraţie
 Brazilia opt opt 0 Democraţie
 Letonia opt opt 0 Democraţie
 Mexic opt opt 0 Democraţie
 Salvador opt opt 0 Democraţie
 Filipine opt opt 0 Democraţie
 Ghana opt opt 0 Democraţie
 Kârgâzstan opt opt 0 Democraţie
 Sierra Leone 7 opt unu Democraţie
 Georgia 7 opt unu Democraţie
 Guyana 7 opt unu Democraţie
 Republica Dominicană 7 opt unu Democraţie
 Nigeria 7 opt unu Democraţie
 Niger 7 opt unu Democraţie
 Pakistan 7 7 0 Democraţie
 Columbia 7 7 0 Democraţie
 Benin 7 7 0 Democraţie
 Bolivia 7 7 0 Democraţie
 Tunisia 7 7 0 Democraţie
 Senegal 7 7 0 Democraţie
 Burkina Faso 6 7 unu Democraţie
 MAȘINĂ 6 7 unu Democraţie
 Liberia 6 7 unu Democraţie
 Nicaragua 6 7 unu Democraţie
 Israel 6 7 unu Democraţie
 Sri Lanka 6 7 unu Democraţie
 Namibia 6 6 0 Democraţie
 Zambia 6 6 0 Democraţie
 Malawi 6 6 0 Democraţie
 Liban 6 6 0 Democraţie
 Nepal 6 6 0 Democraţie
 Irak 6 6 0 Democraţie
 Madagascar 6 6 0 Democraţie
anocrație deschisă
 Malaezia 5 6 unu anocrație deschisă
 Tailanda 3 patru unu anocrație deschisă
 Mali 5 6 unu anocrație deschisă
 Ucraina patru 5 unu anocrație deschisă
 Surinam 5 6 unu anocrație deschisă
 Bangladesh unu 3 2 anocrație deschisă
 Honduras 5 6 unu anocrație deschisă
 Ecuador 5 6 unu anocrație deschisă
 Tanzania 3 patru unu anocrație deschisă
 Papua Noua Guinee 5 5 0 anocrație deschisă
 Mozambic 5 6 unu anocrație deschisă
 Armenia 5 5 0 anocrație deschisă
 Butan 5 6 unu anocrație deschisă
 Haiti 5 6 unu anocrație deschisă
 Rusia patru 5 unu anocrație deschisă
 Fiji 2 3 unu anocrație deschisă
 Gabon 3 patru unu anocrație deschisă
 Guineea patru patru 0 anocrație deschisă
 Zimbabwe patru 5 unu anocrație deschisă
 Djibouti 3 3 0 anocrație deschisă
 Algeria 2 3 unu anocrație deschisă
 coasta de Fildes patru 5 unu anocrație deschisă
 Gambia patru patru 0 anocrație deschisă
 Yemen 3 anocrație deschisă
Anocrație închisă
 Tadjikistan -3 unu patru Anocrație închisă
 Afganistan -unu unu 2 Anocrație închisă
 Uganda -unu unu 2 Anocrație închisă
 Venezuela -3 unu patru Anocrație închisă
 Curcan -patru 0 patru Anocrație închisă
 Singapore -2 2 patru Anocrație închisă
 Cambodgia -patru 0 patru Anocrație închisă
 Mauritania -2 0 2 Anocrație închisă
 Burundi -unu 2 3 Anocrație închisă
 Egipt -patru 0 patru Anocrație închisă
 Iordania -3 2 5 Anocrație închisă
 Maroc -patru unu 5 Anocrație închisă
 Etiopia -3 unu patru Anocrație închisă
 Rwanda -3 0 3 Anocrație închisă
 Angola -2 2 patru Anocrație închisă
 Camerun -patru unu 5 Anocrație închisă
 A merge -2 unu 3 Anocrație închisă
 Republica Congo -patru 0 patru Anocrație închisă
 Republica Democrata din Congo -3 unu patru Anocrație închisă
 Ciad -2 unu 3 Anocrație închisă
 Sudan -patru 0 patru Anocrație închisă
Autocraţie
 Cuba -7 0 7 Autocraţie
 Kuweit -7 0 7 Autocraţie
 Oman -opt 0 opt Autocraţie
 Swaziland -9 0 9 Autocraţie
 Kazahstan -6 0 6 Autocraţie
 Qatar -zece 0 zece Autocraţie
 Bielorusia -7 0 7 Autocraţie
 Azerbaidjan -7 0 7 Autocraţie
 China -7 0 7 Autocraţie
 Vietnam -7 0 7 Autocraţie
 Bahrain -zece 0 zece Autocraţie
 Emiratele Arabe Unite -opt 0 opt Autocraţie
 Eritreea -7 0 7 Autocraţie
 Laos -7 0 7 Autocraţie
 Siria -9 0 9 Autocraţie
 Guineea-Bissau 6 7 unu Democraţie
 Iranul -7 0 7 Autocraţie
 Guineea Ecuatorială -6 0 6 Autocraţie
 Arabia Saudită -zece 0 zece Autocraţie
 Uzbekistan -9 0 9 Autocraţie
 Turkmenistan -opt 0 opt Autocraţie
 Coreea de Nord -zece 0 zece Autocraţie
 Bosnia si Hertegovina stat eșuat
Libia stat eșuat

Critica

Definirea regimurilor și cuantificarea acestora în proiectul Polity IV a fost criticată activ în literatura academică și comparată cu alți indici ai democrației ( Freedom House , Economist ).

S-a remarcat că proiectul Polity  este una dintre primele încercări de a construi un indice al democrației care să se extindă nu doar până în prezent, ci să surprindă și secolul al XIX-lea [6] .

Abordarea definirii democrației

O parte din criticile aduse indicelui este legată de contradicțiile conceptualizării democrației în spiritul abordărilor minimaliste (ținând cont de câteva, dar cele mai importante atribute) sau maximaliste (ținând cont de toate atributele inerente). Astfel, au fost exprimate îngrijorări că utilizarea indicilor compoziți (cum ar fi Polity ), în ciuda numărului mare de trăsături ale sistemului politic studiat, nu permite focalizarea asupra celor mai fundamentale și definitorii dintre ei [12] .

Polity a fost criticată pentru că s-a concentrat pe trăsăturile instituționale ale regimurilor politice, fără a ține cont de nivelul de protecție a drepturilor omului sau de acces egal la viața politică. Astfel, codificarea Statelor Unite ale Americii ca democrație încă din anii 1810 este controversată, în ciuda lipsei votului universal , a prezenței sclaviei și a înfrângerii dreptului de vot al populației afro-americane în deceniile după ce acesta din urmă a fost interzis. [6] .

Rolul componentelor individuale

Criticii au subliniat accentul disproporționat pe care Polity IV îl pune pe caracteristicile competiției politice versus participarea politică, deși ambele elemente sunt în general considerate fundamentale pentru conceptualizarea unui regim politic (vezi poliarhia ). Acest lucru se datorează parțial acoperirii cronologice din 1800, în timp ce participarea democratică, chiar și în țările occidentale de astăzi, a fost observată doar de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, ceea ce limitează posibilitățile de comparație. În plus, acesta și alți indici ai regimurilor politice țin cont de constrângerile instituționale, dar nu țin cont de capacitatea liderilor de a impune cutare sau cutare agendă [13] . S-a remarcat și inconsecvența logică a organizării ierarhice a componentelor (de exemplu, la atribuirea variabilelor la diferite concepte) [14] .

În ( Gleditsch, Ward, 1997 ), prin aplicarea unui arbore de decizie ( metoda de învățare automată ), au fost identificate componente ale indexului care sunt cele mai importante în ceea ce privește valorile finale rezultate. Autorii au constatat că indicele autocrației se formează în principal din (rotația puterii executive), în timp ce în indicele democrației și indicele general , componenta (restricțiile puterii executive) joacă cel mai important rol . Reevaluarea ulterioară a rezultatelor folosind o pădure aleatorie a confirmat parțial aceste rezultate. S-a constatat însă că principala sursă de variație a valorilor indicelui democrației este încă componenta (competitivitatea participării politice) [15] .

Valabilitatea indexului

Un alt set de probleme (comune tuturor indicilor de democrație): deschiderea datelor empirice, pe baza cărora experții au luat decizii privind îndeplinirea criteriilor descrise [16] . Polity IV nu evită aceste probleme, dar există și aspecte pozitive: codificarea variabilelor de către mai mulți experți și publicarea componentelor indicilor dezagregate și a regulilor de codificare [17] .

În testele empirice comparative ale indicilor dihotomici și gradienți ai democrației , validitatea structurală a acestor indici a fost evaluată ca fiind capacitatea, folosind acești indici, de a prezice fenomene care sunt de obicei asociate empiric cu democrația. Un studiu din 2000 a constatat că Ipoteza Păcii Democratice a fost mai bine explicată folosind abordarea gradientului lui Ted Garr, adică Indexul Polity, decât o serie de evaluări dihotomice [18] .

Note

  1. Eckstein, Gurr, 1975 .
  2. Munck, Verkuilen, 2002 , p. zece.
  3. 1 2 3 Marshall și colab., 2016 , pp. 13-17.
  4. Polity IV . Scoala superioara de stiinte economice . Preluat la 26 august 2018. Arhivat din original la 26 august 2018.
  5. Participarea fracțională - adică  o astfel de participare politică care duce la rezultate competitive nu pentru toate grupurile de populație și nu în toate situațiile.
  6. 1 2 3 Schmidt, 2016 .
  7. Marshall și colab., 2016 , p. treizeci.
  8. Authority Trends, 1946-2013: China . Proiectul Polity IV . Preluat la 2 mai 2017. Arhivat din original la 29 aprilie 2017.
  9. Authority Trends, 1946-2013: Myanmar (Birmania) . Proiectul Polity IV . Preluat la 2 mai 2017. Arhivat din original la 30 aprilie 2017.
  10. Marshall și colab., 2016 , pp. 34-36.
  11. Marshall și colab., 2016 .
  12. Gleditsch și Ward 1997 , p. 381.
  13. Munck, Verkuilen, 2002 , pp. 11-12.
  14. Munck, Verkuilen, 2002 , pp. 13-14.
  15. Jones ZM An Analysis of Polity IV and its Components Arhivat 10 septembrie 2018 la Wayback Machine .
  16. Munck, Verkuilen, 2002 , p. cincisprezece.
  17. Munck, Verkuilen, 2002 , pp. 19-21.
  18. Elkins, 2000 , pp. 294-295.

Literatură

Link -uri