Elima

Elima
Podea masculin
Ocupaţie vrăjitor
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Elima vrăjitorul , Elima vrăjitorul ( greacă veche Ἐλύμας ὁ μάγος ) este un personaj din cartea Faptele Apostolilor , un magician evreu care a fost sub proconsulul Ciprului Serghie Pavel în timpul împăratului Claudius (secolul I d.Hr.) .

Faptele Apostolilor

Menționat în capitolul 13 al cărții Faptele Apostolilor . Proconsul Serghie Pavel , care se afla în Pafos , i-a chemat pe apostolii Pavel , Barnaba și Marcu , care au navigat în Cipru , ca să propovăduiască Cuvântul lui Dumnezeu. A încercat să-l îndepărteze pe Serghie Pavel de la credință, vrăjitorul Elima (alias falsul profet Variesus) a fost lovit de orbire.

După ce au călătorit toată insula până la Pafos, au găsit un vrăjitor, un profet mincinos, un evreu numit Variesus, care era cu proconsulul Serghie Pavel, un om înțelept. Acesta, după ce a chemat pe Barnaba și pe Saul, a vrut să audă cuvântul lui Dumnezeu. Iar Elimas vrăjitorul, căci asta înseamnă numele lui, li s-a împotrivit, încercând să îndepărteze proconsulul de la credință. Dar Saul, cunoscut și sub numele de Pavel, plin de Duhul Sfânt, și-a ațintit ochii asupra lui și a zis: O, plin de toată înșelăciunea și de toată răutatea, fiu al diavolului, vrăjmaș al oricărei dreptăți! vei înceta să te pervertizi de la căile drepte ale Domnului? Și acum, iată, mâna Domnului este peste tine: vei fi orb și nu vei mai vedea soarele o vreme. Și deodată l-au atacat bezna și întunericul, iar el, întorcându-se încoace și încoace, căuta un conducător. Atunci proconsulul, văzând cele întâmplate, a crezut, minunându-se de învățătura Domnului ( Fapte 13:6-12 ).

Cercetare

Practicarea magiei era strict interzisă evreilor în Vechiul Testament ( Ex 22:18 , Deut 18:10-11 , etc.). Cu toate acestea, a fost practicat destul de activ, în papirusuri și amulete asociate cu magia, există un număr mare de elemente evreiești [1] .

Cuvântul grecesc μάγος a fost redat în Vulgata ca „magus” (magus), în Versiunea King James ca ing.  vrăjitor  - vrăjitor, vrăjitor. Traducerea „vrăjitor” a fost fixată în textul slavon bisericesc , care a fost apoi reprodus în traducerea sinodală .

Cuvântul altor greci. Βαριησοῦ  - „Variisus”, sau „Bariisus” înseamnă literal „fiul lui Isus”. Cel mai probabil, aceasta este o coincidență întâmplătoare, cu toate acestea, a derutat cititorii Fapte apostolilor încă din cele mai vechi timpuri. Așa că venerabilul Beda a scris: „Nu se cuvine ca un criminal și un magician să fie numit fiul lui Iisus, adică Mântuitorul, pe care, dimpotrivă, Pavel îl numește fiul diavolului” [2] . O serie de bibliști cred că „fiul lui Isus” înseamnă aici „urmeșul lui Isus”, astfel ei consideră că ciocnirea dintre Pavel și Variesus este o ciocnire între un creștin adevărat și un creștin fals [1] .

O versiune lipsită de ambiguitate și acceptată de toți bibliștii a relației dintre cuvintele „Elimah” și „Bariisus” nu există în prezent [3] .

Cea mai mare problemă în analiza acestui episod este înțelegerea cuvintelor „Și Elima vrăjitorul, căci asta înseamnă numele lui”. Există cel puțin două interpretări complet diferite ale acestei fraze. O versiune consideră că cuvântul „Elyma” este o traducere a cuvântului Bariusus. Din punct de vedere gramatical, aceasta este cea mai firească înțelegere a sintagmei grecești [3] , cu toate acestea, o astfel de versiune dă peste diferența totală a cuvintelor Elima și Bariusus. Johann Albrecht Bengel a scris despre asta: „Bariisus și Elima – nu știu cum – sunt sinonime” [3] . A doua versiune sugerează că Barisus nu are nimic de-a face cu aceste cuvinte, iar Luca scrie aici că „Elima” este o traducere a cuvântului „magus” („vrăjitor”). Susținătorii acestei versiuni ridică cuvântul Elima la rădăcina arabă „alim” - înțelept, educat și cred că înseamnă „înțelept”, „vrăjitor”. Există și alte etimologii semitice pentru cuvântul „Elimah” [3] . Savantul biblic Colin Chimer scrie: „Unii comentatori par să-și creeze o problemă inutilă și apoi dau dovadă de ingeniozitate inutilă în încercarea de a o rezolva și explică Elima ca traducere sau explicație a lui Bariusus. De fapt, neinteligibilul „Elima” transmite μάγος și provine dintr-o rădăcină semitică” [4] .

Vezi și

Note

  1. ↑ 1 2 I. Levinskaia. Faptele Apostolilor: Comentariu istoric și filologic. Capitolele 9-28. - Sankt Petersburg. : Facultatea de Filologie și Arte a Universității de Stat din Sankt Petersburg, Nestor-History, 2008. - P. 190. - 664 p. - ISBN 978-5-8465-0800-2 .
  2. ↑ „Barjesus” // Encyclopaedia Biblica. Londra, 1899. P. 479
  3. ↑ 1 2 3 4 I. Levinskaia. Faptele Apostolilor: Comentariu istoric și filologic. Capitolele 9-28. - Sankt Petersburg. : Facultatea de Filologie și Arte a Universității de Stat din Sankt Petersburg, Nestor-History, 2008. - P. 193-195. — 664 p. - ISBN 978-5-8465-0800-2 .
  4. ↑ Colin J. Hemer. Cartea Faptele Apostolilor în contextul istoriei elenistice. Mohr Siebeck, 1989. P. 227

Literatură

  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii