Congresul Internațional al Tineretului Esperanto | |
---|---|
Festivalul | |
Fondatori | Elisabeth van Veenendaal |
Organizator | Organizația Mondială a Tineretului Esperanto |
Începutul evenimentului | 10 august 1938 |
Frecvență | 1 an |
Locație | |
Site-ul web | tejo.org/cause/internaci… |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Esperanto International Youth Congress ( Esper. Internacia Junulara Kongreso de Esperanto, IJK ) este evenimentul anual oficial al Organizației Mondiale a Tineretului Esperanto (TEJO); cu câteva excepții, aceste congrese sunt cele mai mari adunări de tineri esperanto din an. De obicei, IJK are câteva sute de participanți, în 1987 IJK din Cracovia avea 1034 de participanți, ceea ce rămâne un record.
Locul următorului congres este stabilit de consiliul de conducere al TEJO (secțiunea de tineret a Asociației Mondiale a Esperanto ) pe baza propunerilor înaintate de organizațiile locale de tineret. IJK are loc de obicei în apropierea Congresului Mondial al Esperanto și convine asupra unor date, astfel încât să puteți participa la ambele întâlniri dacă doriți.
Primul Congres al Tinerilor Esperanto a fost organizat în 1938 în micul oraș olandez Groet, la care au participat aproximativ 200 de vorbitori de Esperanto. Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial a fost organizat un alt congres (atunci s-au numit „Întâlniri Internaționale de Tineret”, Esper. Internacia Junulara Kunveno ) - în 1939 în orașul belgian Tervuren. Al treilea congres a fost organizat abia în 1947; de atunci congresele au avut loc anual.
În ciuda faptului că congresele au loc de obicei în Europa (din moment ce majoritatea vorbitorilor de esperanto trăiesc în Europa), acestea au fost ținute în mod repetat în afara acesteia. Astfel, în 1965 congresul a fost organizat în Japonia, în 1981 în Mexic, în 1986 și 2013 în Israel, în 1990 și 2010 în Cuba, în 1992 în Canada, în 1994 în Coreea, în anul 2000 - la Hong Kong, în 2002 - în Brazilia, în 2007 și 2012 - în Vietnam. Până acum, Congresul Internațional al Tineretului Esperanto nu a avut loc niciodată în Australia și pe continentul african (cel din urmă, însă, nu a ținut niciodată Congresul Mondial al Esperanto ). Pe teritoriul fostei URSS, Congresul Internațional al Tineretului Esperanto a avut loc de trei ori - de două ori în Rusia (în 1995 la Sankt Petersburg cu 303 participanți și în 2004 la Kovrov cu puțin mai puțin de 400 de participanți) și în Ucraina [1] ( la Kiev , în perioada 14-21 iulie 2011; la acest congres au participat 311 participanți din 34 de țări [2] ).
Mai jos este o listă a Congreselor Internaționale de Tineret care au avut loc. Este indicat numărul de participanți preînscriși (înregistrarea la congres se deschide cu mult înainte de începerea acestuia) și numărul de participanți efectivi.
IJK | Oraș | Țară | Pre-înregistrat | A participat |
---|---|---|---|---|
Al 78-lea IJK 2022 | Westelbeers | Olanda | ||
Al 77-lea IJK 2021 | Realizat online din cauza pandemiei de COVID-19 | |||
76 -a IJK 2020 | Realizat online din cauza pandemiei de COVID-19 [3] | |||
75- a IJK 2019 | Liptovsky Hradok | Slovacia | 291 | 231 |
Al 74-lea IJK 2018 | Badajoz | Spania | 306 | 273 |
73 IJK 2017 | Anejo | A merge | 136 | 110 |
72- a IJK 2016 | Wroclaw | Polonia | 264 | |
71 IJK 2015 | Wiesbaden | Germania | 291 | |
70- a IJK 2014 | Fortaleza | Brazilia | 156 | 150 |
69-a IJK 2013 | Nazaret | Israel | 98 | 80 |
68- a IJK 2012 | Hanoi | Vietnam | 142 | 145 |
67-a IJK 2011 | Kiev | Ucraina | aproximativ 300 [4] | 311 [5] |
66- a IJK 2010 | Santa Cruz del Norte | Cuba | 133 | 181 |
65- a IJK 2009 | Liberec | ceh | 472 | 343 |
Al 64-lea IJK 2008 | Szombathely | Ungaria | 485 | 365 |
63 IJK 2007 | Hanoi | Vietnam | >175 | 145 |
62 IJK 2006 | Saraievo | Bosnia si Hertegovina | 379 | |
61 IJK 2005 | Zakopane | Polonia | 478 | |
60-a IJK 2004 | Kovrov | Rusia | >385 [6] | 355 |
59-a IJK 2003 | Leschefors | Suedia | 330 | |
58- a IJK 2002 | Pato Branco | Brazilia | 100 | |
57-a IJK 2001 | Strasbourg | Franţa | 406 | |
56- a IJK 2000 | Hong Kong | China | 200 | |
55- a IJK 1999 | Veszprem | Ungaria | 500 | |
54- a IJK 1998 | Rijeka | Croaţia | 378 | |
53 IJK 1997 | Assisi | Italia | 470 | |
52- a IJK 1996 | Gunthersberg | Germania | 360 | |
51 IJK 1995 | Serovo | Rusia | >350 | 303 |
50-a IJK 1994 | cheonan | Republica Coreea | 241 | |
49- a IJK 1993 | Vratsa | Bulgaria | 173 | |
48-a IJK 1992 | Montreal | Canada | 104 | |
47- a IJK 1991 | Karlskoga | Suedia | 189 | |
46-a IJK 1990 | Playa Giron | Cuba | 153 | |
45- a IJK 1989 | Kerkrade | Olanda | 525 | |
Al 44-lea IJK 1988 | Zagreb | Iugoslavia | 769 | |
43 IJK 1987 | Cracovia | Polonia | 1034 | |
42-a IJK 1986 | Neurim (נעורים) | Israel | 106 | |
41 IJK 1985 | Eringerfeld | Germania | 425 | |
40-a IJK 1984 | Swanwick | Marea Britanie | 293 | |
Al 39-lea IJK 1983 | Debrecen | Ungaria | 672 | |
al 38-lea IJK 1982 | Leeuwen | Belgia | 315 | |
37 IJK 1981 | Oastepec | Mexic | 108 | |
36-a IJK 1980 | Rauma | Finlanda | 332 | |
35-a IJK 1979 | Austerlitz | Olanda | 388 | |
34 IJK 1978 | Veliko Tarnovo | Bulgaria | 450 | |
33 IJK 1977 | Poitiers | Franţa | 325 | |
32 IJK 1976 | Salonic | Grecia | 350 | |
31 IJK 1975 | Fredericia | Danemarca | 265 | |
30 IJK 1974 | Munster | Germania | 250 | |
29 IJK 1973 | Saraievo | Iugoslavia | 282 | |
28 IJK 1972 | A alerga | Polonia | 250 | |
27 IJK 1971 | Edinburgh | Marea Britanie | 150 | |
26 IJK 1970 | Graz | Austria | 200 | |
25 IJK 1969 | Tyureso | Suedia | 120 | |
24 IJK 1968 | Tarragona | Spania | 130 | |
23 IJK 1967 | Rotterdam | Olanda | 90 | |
22 IJK 1966 | Pecs | Ungaria | 900 | |
21 IJK 1965 | Otsu | Japonia | 250 | |
20 IJK 1964 | Amsterdam | Olanda | 200 | |
19 IJK 1963 | Vratsa | Bulgaria | 550 | |
18 IJK 1962 | Ystad | Suedia | 70 | |
17 IJK 1961 | Wokingham | Marea Britanie | 116 | |
16 IJK 1960 | Rotterdam | Olanda | 105 | |
al 15-lea IJK 1959 | Gdansk | Polonia | 300 | |
al 14-lea IJK 1958 | Hamburg | Germania | 126 | |
13 IJK 1957 | Villeneuve-les-Avignon | Franţa | treizeci | |
12 IJK 1956 | Busum | Germania | 173 | |
al 11-lea IJK 1955 | L'Aquila | Italia | 350 | 250 |
al 10-lea IJK 1954 | Hilversum | Olanda | 90 | |
al 9-lea IJK 1953 | worgl | Austria | 80 | |
al 8-lea IJK 1952 | Ryu | Danemarca | 108 | |
al 7-lea IJK 1951 | haarlem | Olanda | 280 | |
al 6-lea IJK 1950 | Constanța | Germania | 420 | |
al 5-lea IJK 1949 | Versailles | Franţa | 200 | |
al 4-lea IJK 1948 | Groet | Olanda | 285 | |
al 3-lea IJK 1947 | Ipswich | Marea Britanie | 200 | |
al 2-lea IJK 1939 | Tervuren | Belgia | 400 | 350 |
1 IJK 1938 | Groet | Olanda | >304 | 203 |
Programul congreselor este de obicei tradițional. Fiecare congres are un subiect „principal” (de obicei legat de probleme de dialog intercultural, democrație, protecția limbilor și culturilor mici), pe care organizatorii și participanții încearcă să o dezvăluie prin numeroase discuții și rapoarte tematice; prelegeri pe teme care nu au legătură cu tema congresului nu sunt, de asemenea, neobișnuite. În plus, în cadrul congreselor sunt organizate diverse competiții, jocuri și un program cultural. Acesta din urmă conține atât elemente ale culturii Esperanto (de obicei concerte ale unor grupuri și interpreți celebri de Esperanto), cât și elemente naționale pentru a familiariza participanții la congres cu regiunea în care se desfășoară congresul. Potrivit tradiției, așa-numitul. „seara internațională”, al cărei program este întocmit chiar de participanții la congres, prezentând de obicei ceva specific din cultura sau țara lor. Una dintre zilele săptămânii congresului este alocată pentru excursii de o zi întreagă. Seara se organizează un program de divertisment (discotecă, bar etc.).
În plus, la congrese se țin în mod constant seminarii despre studiul Esperanto și/sau despre metodele de predare a Esperanto. Există, de asemenea, întâlniri deschise ale comitetelor Organizației Mondiale a Tineretului Esperanto (TEJO). Nu este neobișnuit ca congresele să devină o arenă de controverse aprinse între esperantiști cu privire la dezvoltarea mișcării esperantoști, ceea ce duce uneori la apariția unor noi tendințe în comunitatea Esperanto. Cel mai faimos incident de acest gen s-a petrecut în 1980, la un congres din orașul finlandez Rauma , când un manifest al mișcării pentru o nouă abordare ideologică a valorilor și sensului Esperanto a fost adoptat de către grupul de inițiativă; această mișcare a fost numită „ raumism ” ( esper . raŭmismo ) în mediul esperantist și se caracterizează printr-o atitudine foarte ambiguă din partea esperantiștilor.
Fiecare Congres Internațional al Tineretului Esperanto modern are propria sa emblemă. Nu există un simbol comun pentru toate congresele, dar această funcție este într-o anumită măsură îndeplinită de „steagul congresului” - un mare steag esperanto cu emblemele tuturor congreselor fixate anual pe el. Acest steag este de obicei atârnat într-o sală în care au loc evenimente comune tuturor participanților, iar la sfârșitul congresului este predat în mod solemn reprezentanților comitetului de organizare al următorului congres.
TEJO | ||
---|---|---|
Secții specializate | ||
Evenimente | ||
Reviste |
|
esperanto | |
---|---|
Limba |
|
Poveste | |
Cultură și mass-media | La Espero Biblioteci Esperantist congenital Ziua Zamenhof Cinema Literatură Muzică Periodice Simboluri Argou Enciclopedia Esperanto Esperantia esperantist Esperanto în cultura populară Muzeul Național al Esperanto Moneda Esperanto spesmilo stele |
Organizații |
|
Întâlniri și congrese | |
Ideologie | |
Critică |
|
Wikimedia |
|
Vezi si |
întâlniri de esperanto | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Internaţional |
| ||||||
Regional |
| ||||||
Naţional |
| ||||||
istoric |
|