Hilja

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită la 7 ianuarie 2022; verificarea necesită 1 editare .

Hilya ( arabă حلية ‎ (pl. ḥilan, ḥulan ); Tur . hilye (pl. hilyeler ) literalmente „ ornament , decorare ”) este un gen religios din literatura Turciei din timpul Imperiului Otoman , asociat cu descrierea verbală a profetului Muhammad .

Hilya este direct legată de shamail , descrisă în colecția de hadith -uri a lui Abu Isa at-Tirmizi „ Ash-shamail al-Muhammadiya wa al-hasail al-Mustafawiya” („Cartea despre trăsăturile nobile de caracter ale profetului Mahomed”).

În islamul popular din vremurile Imperiului Otoman , exista credința că deținerea unei descrieri a imaginii lui Mahomed și a citirii sale protejează o persoană în timpul vieții și după moarte de necazurile care îl pândesc. Executate cu caligrafie și iluminare excelente , hilyas au fost purtate cu ele ca farmece și amulete . [1] [2]

În secolul al XVII-lea , în Imperiul Otoman, hilja a primit o formă terminată și a devenit una dintre formele de artă. Hilyas, închise într-un cadru, au fost atârnate ca decor pe perete.

Mai târziu, hilya a început să se aplice și celor patru califi drepți , tovarăși ai profetului Muhammad , nepoților săi ( Hasan ibn Ali și Hussein ibn Ali ) și sfinților musulmani . [3]

Nașterea în hadith

Hilya a apărut atât ca gen literar, cât și ca un fel de artă grafică , în adâncul șamailului , dedicat înfățișării și caracterului profetului Mahomed. Sursele lui hilya sunt șase cărți de hadith și împreună cu alte surse de hadith, care sunt atribuite lui Aisha bint Abu Bakr , Ibn Abbas , Abu Hurairah și Hasan ibn Ali . Cea mai bună sursă în această problemă este colecția de hadith -uri a imamului Abu Isa at-Tirmidhi " Ash-shamail al-Muhammadiyya wa al-hasail al-Mustafawiya” („Cartea despre trăsăturile de caracter nobile ale profetului Mahomed”). Cartea conține hadith-uri care descriu spiritualitatea și fizicitatea lui Mahomed, iar acceptarea și influența acestei lucrări au dus la faptul că conceptul de „shamail” (aspect) a început să fie aplicat în relație cu morala sa înaltă și cu frumusețea corporală unică. Cel mai faimos și autentic hadith se referă la vărul și ginerele său Ali ibn Abu Talib . [patru]

Diferența dintre shamail și hilya constă în faptul că, în primul caz, calitățile spirituale și corporale ale lui Muhammad sunt descrise pur și simplu în detaliu, iar în al doilea, acest lucru se realizează într- un stil artistic . [5] Shamail este dedicat lucrărilor lui Abu Bakr al-Bayhaki „Dalail an-Nubuwah” ( arabă دلائل النبوة ‎ - Dovezile profeției ), Abu Nuaym al-Isfahani „Tarikh-i Isfahan”, Abul-Faraja ibn al- Jawzi „All- Wafa bi Fadail al-Mustafa” și Qadi Iiyad „Ash-Shifa bi-ta'rif huquq al-Mustafa” ( arabă الشفا بتعريف حقوق المصطفى ‎). [5]

Gen literar

Deși multe hilya sunt prezente în literatura turcă, literatura persană este totuși destul de săracă în exemplele genurilor shamail și khilya. Abu Nuayma al-Isfahani în lucrarea sa „Hiljatul avliya” a scris despre hilya, dar nu a fost vorba despre Muhammad. Din acest motiv, hilya este considerat unul dintre genurile literaturii turce. [5] Literatura turcă conține o serie de lucrări timpurii care probabil au dat viață hilya, făcându-l un gen cu drepturi depline. Suleiman Bursaîn „Vesiletun-nejat” și Mehmed Yazidzhioglu în „Muhammadiya” oferă o descriere a lui Muhammad. [3]

În versetul 255 din poezia „Risale-i Risul”, creată cel târziu în 1562 , poetul Sherif , prezentat de Shehzade Mustafa , scrie despre trăsăturile lui Muhammad . [5] Se crede că aceasta este cea mai veche mențiune despre hilya în literatura turcă. [3] Cu toate acestea, „Hilja-i Sheriff” [6] de Mehmet Haqani este considerat cel mai bun exemplu al genului. [7] Prima hilya în proză a fost scrisă de Saad-ed-din în „Hilya-i Selile ve Shemail-i Alilya. [3]

În ciuda faptului că inițial genul hilya a povestit doar despre Mahomed, mai târziu s-a răspândit și la cei patru califi drepți , tovarăși ai profetului Mahomed , nepoții săi ( Hasan ibn Ali și Hussein ibn Ali ) și sfinții musulmani . [3] A doua ca importanță după Khaqanni este hilya lui Shevri Ibrahim Chelebi „Hilya-i Chinar-Yar-i Guzin” ( 1630 ), dedicată descrierii apariției primilor patru califi. [8] Un alt hilya important a fost scris de Nesat Ahmed Dede, în versetul 184 al poeziei care vorbește despre apariția a 14 profeți și a lui Adam . [8] Alte trei hilya binecunoscute îi aparțin lui Dursunzade Bakai, care a scris poezia „Hilya-tul-Anbiya ve Cheyar-i Guzin” despre Mahomed și cei patru califi drepți, Nakhifi este proza ​​hilya „Nuzet-ul-Ahyar fi Terkument-ich-Chemil-i ”, și „Nazir-i Khakani” lui Arif Suleiman Bey. [9]

Hilya poate fi scrisă atât în ​​versuri (de obicei versificare masnavi ) cât și în proză. De asemenea, ei pot juca simultan în două teme ale literaturii musulmane turce dedicate nașterii și vieții lui Muhammad ( mawlid ) și călătoriei de noapte ( Isra și miraj ). [zece]

Arte grafice

În timp ce poeții și scriitorii au dezvoltat hilya ca gen literar, caligrafii și artiștii l-au transformat într-o formă de artă plastică. Datorită lor, hilja a prins contur în secolul al XVII-lea în Imperiul Otoman , concentrându-se pe personalitatea profetului Mahomed. [11] De asemenea, credința populară că prezența ei în casă ar salva de nenorociri, sărăcie, frică și shaitan a contribuit la răspândirea hilja . [5] Conceptul de hilya a început să fie folosit pentru a se referi la astfel de obiecte artistice, unde a fost prezentat un text dedicat lui Mahomed. [12] Astfel, cu ajutorul lui hilya după moartea sa, a fost înfățișat Muhammad, care a început să fie perceput ca un talisman care protejează casa, copiii, călătorii și, de asemenea, o persoană care a căzut în circumstanțe dificile de viață. [7] În plus, scopul lui hilya a fost proclamat a fi asistență în vizualizarea lui Muhammad, ca intermediar între sacru și lumesc, între lumile sacre și profane, a făcut posibilă apropierea și conectarea cu el folosind imagini caligrafice cu cuvinte binecuvântate. [7] [13] [14]

Pentru compactitate, hilyas de buzunar au fost scrise pe hârtie și împăturite în trei. Linia de pliere a fost evidențiată cu țesătură sau piele. Alte hilyas s-ar putea să fi fost făcute din lemn. [11] Hilyas care atârnau pe perete erau făcute din hârtie și montate pe o scândură de lemn, deși în secolul al XIX-lea grosimea hârtiei pentru hilyas a scăzut oarecum. [11] Partea superioară a hilya era de obicei o imagine sculptată a unei coroane . A fost bogat decorat cu lumini și miniaturi cu o imagine comună sau separată a Medinei , mormântul lui Muhammad din Masjid an-Nabawi și Kaaba . [cincisprezece]

În Imperiul Otoman, scribii erau foarte pricepuți în caligrafie și iluminare fină. Ca imagini de testare ale profetului Mahomed, hilyas au decorat clădiri rezidențiale de secole. Ele erau adesea înrămate și înrămate și erau folosite ca decorațiuni interioare în case, moschei și locuri sfinte, având uneori același înțeles ca imaginile lui Isus Hristos în creștinism. [14] [16] Fiind o formă simbolică de artă, hilya vă permite să vă amintiți estetic că Mahomed a trăit pe Pământ, fără a-l transforma într-un „ idol ”. [17] Deși nu este adesea, există cazuri în care unele hilya întruchipează o imagine pictură-icoană, deoarece sunt o imitație a unui triptic . [optsprezece]

Se crede că primele hilya au fost făcute de celebrul caligraf Hafiz Osman (1642-1698). [11] El a fost unul dintre primii cărturari care a efectuat o astfel de muncă, deși a fost numit și Ahmed Karahisari (1468–1556), care poate să-și fi creat modelul hilja cu un secol mai devreme. [19] Hakhiz Osman și-a câștigat faima în tinerețe când a început să facă hilyas de buzunar, dintre care unul datează din 1668 , are dimensiuni de 22x14 centimetri și este realizat în scriere naskh . Oferă o descriere arabă a lui Mahomed, iar mai jos este o traducere în turcă, care este scrisă în diagonală pentru a da textului un contur triunghiular. [unsprezece]

Particularitatea textelor hilya constă în revizuirea lor lăudabilă a aspectului și dispoziției profetului Mahomed. [14] Deși are o descriere verbală a aspectului lui Mahomed, hilyah nu conține în același timp imaginile sale directe, care dau libertate imaginației cititorului, așa cum o cere aniconismul în arta islamică.. [16]

Stiluri canonice

Punerea bazelor canonului hilja este asociată cu numele lui Hafiz Osman. [9]

Canonul în sine include: [7]

Noi [Allah] te-am trimis [Muhammad] numai ca o milă pentru lumi.

- Coran  21:107  ( Krachkovsky )


și cu adevărat tu [Muhammad] ești de un mare caracter.

- Coran  68:4  ( Krachkovsky )


El [Allah] este cel care l-a trimis pe mesagerul Său cu călăuzire directă și cu credința adevărului pentru a-i acorda întâietate asupra oricărei credințe; Ajunge cu Allah ca martor!

- Coran  48:28, 29  ( Krachkovsky )

Restul spațiului este umplut cu lumini otomane, care are propriul stil pentru fiecare perioadă istorică. „Colțurile” și „centrul” sunt de obicei decorate cu thulus , în timp ce „titlul” care conține basmala este realizat folosind muhaqqaq . [22] Spre deosebire de genul literar hilya, hilya ca formă de artă plastică nu conține poezie , ci un text în proză . [unsprezece]

Denumirile turcești pentru unele părți constitutive ale canonului au simbolism antropomorf , făcând aluzie la părți ale corpului uman, care are scopul de a „ reaminti semantic prezența profetului Mahomed prin construcții grafice ”. [23] Există o presupunere [21] [24] că hilya lui Hafiz Osman a fost inspirată din poemul „Hilya-i Sherif”, care se bazează probabil pe un hadith fals , conform căruia profetul Mahomed a spus: „ ... Cel care mi-a văzut hilya după mine de parcă m-ar fi văzut însuși... ”. Dacă această presupunere se dovedește a fi corectă, atunci hilya în acest caz nu a fost creată pentru lectură, ci pentru speculație și contemplare . [21]

Reprezentarea canonică a hilya a evoluat încă din secolul al XVII-lea . Câteva exemple din secolul al XIX-lea și două de Hafiz Osman pot fi văzute mai jos.

Cu toate acestea, au apărut abateri de la canon și rezultatul a fost apariția de noi mostre. [12]

Popularitatea graficelor

Există mai multe motive pentru care arta grafică hilya a devenit larg răspândită. [3] [5] În islam, există o interdicție a descrierii pitorești a oamenilor din cauza fricii de idolatrie ( shirk ). Prin urmare, din punct de vedere istoric, arta islamică și -a găsit expresia în caligrafie, miniatură și alte forme de artă, unde te poți descurca fără imaginea unei persoane. În miniaturi, chipul Profetului Muhammad fie este ascuns, fie rămâne un gol în acest loc. Mulți cercetători notează că un alt motiv este dragostea nemărginită pe care musulmanii o au pentru Mahomed, care îi determină să caute modalități de a-și exprima frumusețea corporală și morală. [3] [5]

Tradiția musulmanilor de a afișa hilya în casele lor se bazează atât pe un sentiment de profundă reverență față de personalitatea lui Mahomed, cât și pe credința că acest lucru va salva de nenorociri. Acest lucru este notat în poemul său „Hilya-i Sherif” Khaqani, spunând că el speră în mijlocirea (shifat) lui Muhammad în timpul sfârșitului lumii. Un alt motiv este inspirat de hadith-ul apocrif din aceeași poezie, care notează că cei care își amintesc de hilya înrudită cu Mahomed îl vor vedea în visele lor și vor primi, de asemenea, o mare recompensă în prezent și viața de apoi. Alți autori au remarcat dorința lor de a-l lauda pe Mahomed, altor profeți și califi drepți, precum și dorința de a le păstra memoria. [5]

Poezia lui Hakani a devenit un obiect de admirație pentru mulți reprezentanți ai poporului turc. S-a răspândit pe scară largă datorită artei caligrafiei, întruchipată pe hârtie și tăblițe de lemn și, de asemenea, a început să fie citită cu acompaniament muzical în timpul sărbătorilor lui Mawlid . [11] [25]

Stiluri neo-otomane

Ca formă de artă, hilja era limitată la granițele Imperiului Otoman. Un număr mic de mostre de hilya au fost făcute în Iran, [26] ele reflectă dorința șiiților de a adapta hilya la viața și la modul lor religios de viață: o traducere interliniară în persană este adiacentă originalului arab și enumerând numele de doisprezece imami drepți ; în secolul al XIX-lea, unele hilya persane au combinat forma canonică împreună cu reprezentarea locală a apariției lui Muhammad și Ali . [27]

Celebrul caligraf pakistanez Rashid Batta poate fi atribuit reprezentanților moderni ai maeștrilor hilya non-canonice., precum și caligraful american Mohamed Zakaria. [17]

Tradiții în Turcia

În Turcia, de multe secole, o tradiție acum dispărută a fost răspândită ca semn al dorinței de fericire și siguranță conjugală acasă, ca dar de nuntă pentru tinerii căsătoriți, pentru a prezenta hilya, realizată pe o scândură de lemn. [11] Și vălul care a însoțit aceste hiljas făcea parte din folclorul religios al gospodăriilor din Istanbul . [unsprezece]

Încă din epoca otomană, fiecare caligraf trebuie să facă o khilya folosind scripturile Muhaqqaq , Thuluth și Naskh . [22] Aceasta este o cerință obligatorie pentru un caligraf care dorește să primească un certificat de îndemânare (ikazetname). [unsprezece]

Perspectivă teologică

Organizația salafită „ Fundația Suleimaniye ”„în fatwa ei , ea a definit hilya ca o operă de artă, dar fără nicio semnificație religioasă, inclusiv acele mostre care atârnă în case. Astfel li se refuză prezența oricărui efect miraculos. [28]

Hilja cheie în poezie: Hilja-i Sheriff

Poezia lui Mehmet Khakani „Hilya-i Sharif” („Descrierea nobilă”), creată în 1598-1599 , constă din 712 versuri, în care Ali oferă o descriere a apariției lui Mahomed și apoi se adaugă o explicație fiecăruia dintre ele în formă de 12-20 de versuri. [29] Khaqani nu a fost recunoscut de contemporanii săi ca un poet remarcabil, cu toate acestea, opera sa a fost foarte populară și a devenit o piatră de hotar în formarea genului literar hilya. [29] Poeții de mai târziu Chevry, Nesati și Nafihi l-au apreciat foarte mult pe Khakani și au încercat să-i calce pe urme. [5]

În poemul său, autorul citează un hadith pe care îl atribuie lui Ali. [5] Se spune că, cu puțin timp înainte de moartea lui Muhammad, fiica lui Fatimah, plângând, i-a spus: „ O, Profet al lui Allah, îți voi vedea mai mult fața! ". Apoi Muhammad a ordonat: „ O, Ali, descrie-mi aspectul, astfel încât să-mi vezi calitățile la fel de clar ca mine ”. Originea exactă a acestui hadeeth este necunoscută. Deși apocrif, a avut totuși o influență notabilă asupra dezvoltării genului hilya, deoarece a fost repetat în mod repetat de alți autori hilya. [3]

În plus, Khakani citează un alt hadith, pe care îl atribuie și lui Ali. Acest hadeeth este de origine neclară și a fost probabil în circulație încă din secolul al IX-lea [30] , dar nu se găsește în colecțiile de hadeeth autentice. [13] Ca și primul hadeeth, acesta a fost reprodus în mod repetat de mulți autori de hilya și a avut un impact semnificativ asupra genului: [5] [7] [17] [31]

Pentru cel care îmi vede hilya după moartea mea, parcă m-a văzut însuși, iar cel care vede asta tânjește după mine, că Allah va face lumea interlopă inaccesibilă și nu va învia gol în Ziua lui. Hotărâre

Hilya Khaqani include povestea unui cerșetor care vine la califul abbasid Harun al-Rashid . Cerșetorul i-a dat o bucată de hârtie pe care era scrisă o hilya dedicată lui Mahomed. Ar-Rashid a fost atât de bucuros să vadă acest text, încât l-a tratat pe dervisul care venise de multă vreme și, la despărțire, i-a dăruit o pungă întreagă cu diverse bijuterii. Noaptea, l-a visat pe Muhammad, care a spus: „Ai adăpostit și onorat acest cerșetor, așa că te voi face fericit. Allah mi-a spus vestea bună că toți cei care se uită la hilyah -ul meu au primit entuziasm din aceasta, apăsându-și pieptul și protejând cu prețul vieții, el va fi ferit de focul lumii interlope în Ziua Judecății; el nu va suferi în lumea aceasta sau în cea viitoare. Vei fi onorat să-mi vezi chipul și, mai mult, focurile mele sacre. [5]

În viitor, pentru alți autori de hilya care l-au urmat sau l-au imitat pe Khakani, în introducere ( tur . havas-i hilye ) a devenit tradițional să se facă referire la hadithurile din hilya sa că a-l vedea pe Mahomed în vis echivalează cu a-l vedea în realitate. . Povestea lui Harun Ar-Rashid este adesea menționată și de alți autori. [10] Aceste povești din poemul Khakani au dat naștere credinței că citirea și scrierea hilya protejează o persoană de toate necazurile și nenorocirile atât în ​​această lume, cât și în lumea următoare.

Note

  1. ↑ Bakker, 2009 , p. 209.
  2. ↑ Uğur, 1998 , p. 36.
  3. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 Yazar, 2007 .
  4. ↑ Brockopp, 2010 , p. 130.
  5. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Erdoğan, 2007 .
  6. ↑ Hakani, 1889 .
  7. ↑ 1 2 3 4 5 Gruber, 2010 , p. 131–133.
  8. ↑ 12 Erkal , 1999 .
  9. ↑ 1 2 Velioğlu, 2012 .
  10. ↑ 12 İspirli , 2010 .
  11. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Derman, 2000 .
  12. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 Derman, 1998 , p. 36.
  13. ↑ 1 2 Zakariya, 2003-2004 .
  14. ↑ 1 2 3 Safi, 2009 , p. 276.
  15. ↑ Faruk Taşkale. Hilye-i Şerife  (turkmen.) . Data accesului: 20 ianuarie 2012. Arhivat din original pe 25 aprilie 2012.
  16. ↑ 12 Peters , 2010 , p. 160–161.
  17. ↑ 1 2 3 Ernst, 2004 , p. 76–78.
  18. ↑ Paola Torre. Triptic cu „hilya-i-sherif” (descriere nobilă) . Muzeu fără frontiere. Preluat: 27 ianuarie 2012.
  19. ↑ Abdulkadiroğlu, 1991 .
  20. ↑ 1 2 3 4 5 Osborn, 2008 , p. 236–239.
  21. ↑ 123 Shick , 2008 .
  22. ↑ 12 Ali , 2001 .
  23. ↑ Gruber, 2010 , p. 132.
  24. ↑ Gruber, 2010 .
  25. ↑ Poyraz, 2007 .
  26. ↑ حِليهنويسى . Enciclopedia Islamică. Data accesului: 20 ianuarie 2012. Arhivat din original pe 24 mai 2014.
  27. ↑ Grabar, 2003 .
  28. ↑ Suleymaniye Vakfi. Hilye-i Sherif nedir? Bunu üzerimizde taşımak sevap mıdır?  (turkmen.) (3 martie 2011). Preluat: 1 iunie 2015.
  29. ↑ 12 Gibb , 1904 .
  30. ↑ Soucek, 2000 .
  31. ↑ Taşkale, Gündüz, 2006 , p. 35.

Literatură

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii