Eroizi

Eroizi
eroide
Gen poezii , epistole
Autor Publius Ovid Nason
Limba originală latin
data scrierii 5 î.Hr e.
Data primei publicări ?
Logo Wikisource Textul lucrării în Wikisource
 Fișiere media la Wikimedia Commons

„Eroizi” , de asemenea „Eroine” ( lat.  Heroides ) sau „Scrisori ale eroinelor” ( lat.  Epistulae Heroidum ) - un ciclu de mesaje poetice creat în jurul anului 5 î.Hr. e. de poetul roman antic Publius Ovid Naso .

Istoria scrisului

„Heroides” are 21 de mesaje în versuri (epistole). Fiecare este scrisă în numele unei eroine mitologice (Fedra, Medeea) sau istorică (Sappho) care este separată de iubitul ei sau abandonată de acesta. În prezent, lui Ovidiu îi sunt atribuite cincisprezece epistole eroice.

Primul exemplu al acestui gen în literatura romană este ceea ce Ovidiu însuși menționează în a sa Știința iubirii (III, 346). Numele „Geroid” a apărut mai târziu și se găsește la un gramatician din secolul al VI-lea î.Hr. n. e. Prisciana (X, 54: Ovidius in Heroidibus).

Nu toate literele sunt la fel ca stil, dar cele mai multe dezvăluie mâna maestrului, care cu o ușurință extraordinară intră în poziția și starea de spirit a persoanelor pe care le-a ales, reproducând viu și fidel gândurile, sentimentele și caracterele acestora. În forma sa, Eroidele sunt într-o anumită măsură rodul educației retorice a autorului; acestea sunt, parcă, discursuri de avertizare (suazoria), în care le plăcea să exerseze scrisul pe teme fictive în școlile retorice ale romanilor și pe care Ovidiu, prin natura talentului său, le-a luat, ca Seneca Sr. , care încă mai auzea recitațiile sale școlare , expresia poetică.

Cuprins

Epistolele I-XV

I. Penelope  - soţului ei Ulise , rătăcind după capturarea Troiei .
II. Phyllida , fiica regelui Traciei, Lycurgus, către iubitul ei Demofon , care a navigat acasă la Atena și nu s-a întors la ora stabilită.
III. Briseida , fiica lui Breeze- Achilles , care a respins-o după ce a fost dusă cu forța la Agamemnon .
IV. Fedra , soția lui Tezeu  , fiului său vitreg Hippolytus , declarându-și dragostea.
V. Nimfa Oenon  - Paris , care a părăsit-o.
VI. Hypsipyla , regina din Lemnos  , lui Jason , care i-a fost oaspete și iubit pentru o scurtă perioadă de timp.
VII. Dido  lui Eneas lăsând-o să navigheze în Italia.
VIII. Hermione , fiica lui Menelaus  - primului ei logodnic Orestes , cu o cerere de a o salva de la o nuntă urâtă cu fiul lui Ahile , Neoptolem .
IX. Dejanira  - soțului ei Heracles , care locuiește cu Iola , fiica lui Eurytus , regele Ecaliei
X. Ariadna , care a fost luată prizonieră de acesta , Ariadna  - Tezeu , care a abandonat-o pe insula Naxos. (Vezi Scrisoarea IV)
XI. Kanaka , fiica lui Eol  , fratelui și iubitului ei, Macareus , înainte de a se sinucide, la care tatăl ei, care a aflat despre legătura lor, o forțează.
XII. Medea  - Jason , care a părăsit-o la Creusa .
XIII. Laodamia , fiica lui Acasta  , soțului ei Protesilaus , care, împreună cu alți greci, a navigat spre război cu Troia și ulterior a murit.
XIV. Hypermnestra  - soțului ei, Linkey , pe care l-a salvat de la moarte împotriva voinței tatălui ei și care ea însăși este amenințată cu execuția pentru aceasta.
XV. Sappho - lui Phaon  care a părăsit-o .

Epistolele XVI-XXI (epistole pereche)

XVI. Paris  - Elena , îndemnând-o să-și părăsească soțul și să meargă cu el la Troia
XVII. Răspunsul Elenei la Paris .

XVIII. Leander  - Erou, despre dragostea lui pentru ea.
XIX. Răspunde eroului Leandro.

XX. Acontius  lui Kidippe despre dragostea lui și promisiunea lui Kidippe de a se căsători cu el.
XXI. Răspunsul și acordul lui Kidippa .

Multă vreme, epistolele pereche au fost considerate a nu aparține lui Ovidiu. Până în prezent, o serie de cercetători pun la îndoială autoritatea sa cu privire la epistolele XVI-XXI .

Traduceri în rusă

Există fragmente traduse de Lomonosov [1] .

În 1874, traducerea lui Heroid în rusă a fost făcută de A. Klevanov. În 1902, la Kazan a fost publicată o traducere a lui „Heroid”, realizată de Dmitry Shestakov. Traducerea sa a primit feedback pozitiv de la Alexander Blok [2] . În viitor, Heroides au fost traduse în limba rusă în mod repetat.

Ediții de traduceri în limba rusă

Note

  1. ↑ Lomonosov M.V. M.V. Lomonosov. Traduceri: Ovidiu. Eroizii . rvb.ru. Preluat la 11 octombrie 2017. Arhivat din original la 11 octombrie 2017.
  2. ↑ Molodchnov V.E. [ link rupt Ultimul student al lui Fet: Poezia și soarta lui Dmitry Shestakov] // Shestakov D.P. Încăpățânat clasic: Culegere de poezii (1889-1934): [ rus. ]  / Comp. si ultima V. E. Molodyakova. - M .  : Vărsător, 2014. - 352 p. - (Epoca de argint. Cronici). — ISBN 978-5-91763-221-6 .

Literatură