Armurier sau Armurier [1] [2] - un vechi grad de palat .
Numele său provine de la „camera armelor de stat” , care conținea vistieria regală a armelor și era condusă de un armurier. În 1605, falsul Dmitri I a stabilit gradul de mare armurier [1] .
Mărturiile scrise despre armurieri nu datează înainte de începutul secolului al XVI-lea . Armurierul se bucura de o poziție înaltă: armurierul era combinat cu sensul giratoriu și cu boierii . La început, armurierul a fost venerat mai jos decât sensurile giratorii și kravchey , iar mai târziu a fost venerat mai sus decât patul . Din cei opt armurieri cunoscuți din liste, patru sunt prinți , restul sunt de la nume de familie care au fost okolnichi și boieri .
Sarcinile includeau monitorizarea propriilor arme ale suveranului și a tot ceea ce era depozitat în Armurerie , cu toate bijuteriile și tot ceea ce îi aparținea. Subordonați erau maeștrii și artiștii din Armeria. Datoria era să fie mereu alături de Suveran în campanii. La acea vreme, rynds și subrynds erau subordonați [3] .
Odată cu înființarea Ordinului Armeriei în secolul al XVII-lea , departamentul de arme s-a extins; fiind șeful ordinului , nu numai că păstra armele , dar se ocupa și de fabricarea și cumpărarea acestora. Fondurile necesare pentru aceasta au fost obținute de la comanda New Quarter , care era condusă de același armurier.
Din 1690, Armeria a fost condusă de okolnichi Mihail Timofeevici Lihaciov , căruia în 1691 i s-a dat grefierului duma Yakov Averkiev fiul Kirilov cu patru grefieri , înainte de a fuziona cu Camera Maestru [5] .
Rangurile statului rus | |
---|---|
Duma ocupă rangul | |
Moscova se clasează | |
rândurile orașului |
statul rus | ||
---|---|---|
Evoluţie | ||
Războaie | ||
Monarhie | ||
Sistemul de stat | ||
organizarea imobiliara | ||
Şobolan | ||
Economie |