Dialecte nadsan

Dialectele nadsan (de asemenea , dialectele Posan, dialectele Syan , dialectele Doliv ; ucraineană nadsyansky govir, nadsyansky govirki, dolіvsky govіr ) sunt dialecte ale dialectului de sud-vest al limbii ucrainene , comune în vestul Ucrainei , în regiunile superioare ale râului San , în regiunile superioare ale râului San. regiunea Lvov care se învecinează cu Polonia (de la râul Strvyazh în sud până la râul Tanva în nord). Împreună cu graiurile nistru , huțul și pokut -bucovinean fac parte din grupul arhaic de dialecte galico-bucovinene [4] [5] .

Până în 1945, zona principală a dialectelor Nadsan a fost situată în Polonia - în partea de est a Voievodatului Subcarpatic modern . După al Doilea Război Mondial , vorbitorii de dialecte Posan au fost evacuați în provinciile de nord și de vest ale Poloniei, precum și în diferite regiuni ale Ucrainei. Pe teritoriul polonez, în zonele orașelor Przemysl și Yaroslav au rămas doar mici insule vorbitoare de ucraineană .

Structura lingvistică a dialectelor Nadsan se caracterizează prin prezența unui număr de trăsături dialectale comune cu trăsături ale dialectelor pridnestrovian, Boikovsky și Lemko , precum și influența semnificativă a limbii poloneze , care a fost rezultatul interlingvisticii pe termen lung. contacte [6] .

Caracteristicile dialectelor

Principalele fenomene fonetice ale dialectelor Nadsan [6] :

  1. Trecerea vocalelor din rusă veche *е , *ь în poziția sub accent în vocala frontală a creșterii mijlocii-superioare [e] ( ўtéts , uvés ), și în poziție neaccentuată în silabe deschise sau închise - în [i] ( kopits , zіlény , ні нісы ).
  2. Tranziția în ceea ce privește dialectele (în principal în Posanul de Vest) *e > ['u]: n'us (lit. ucraineană nіs „purtat”), l'ug (literal ucrainean lіg „așterne”). După labiale în această poziție, este posibilă o articulare suplimentară a consoanelor (pronunția j , n' ): mn'ut (lit. ucraineană med „miere”), pyuk (literal ucrainean pіk „pek”). În poziția înainte și după consoana / r /, precum și după / zh /, / h /, / sh /, / j /, pronunția lui / e / se apropie de vocala [a]: saradina ( mijlocul literal ucrainean ). „de mijloc”) , shástiy (ucraineană lit. shosty „al șaselea”).
  3. Păstrarea distincției originale între vocalele *i și *s  - pronunția [i] în conformitate cu *i după consoane, cu excepția / f /, / h /, / w /, / p / ( dіtína , rubíti ); pronunție [s] în loc *s ( brânză , fum ), în termeni de dialecte / s / labialized  - [s˚]; labializarea puternică se observă într-o poziție neaccentuată, în special în prefixul vy- , particulă de , conjuncție zhy : vugan'eyў (ucraineană lit. vyganyav „expulsat”), zhybu < zhebi (ucraineană lit. shchobi „la”), robiў bu (ucraineană lit. bi "by").
  4. În locul *a după șuierat și consoane blânde în dialectele nordice și sudice, se păstrează pronunția ['a] ( t'ázhko ); în dialectele centrale în poziţia accentuată în conformitate cu *a , se notează vocala ['e]: h'es , t'ézhko ; în neaccentuat - vocală [i]: z'іl'í (lit. ucraineană zіllya „poțiune”).
  5. Înlocuirea / ў /, / в / în prepoziții și prefixe înaintea consoanelor vocale ulterioare cu [r], înaintea celor surde  - cu [x]: gmer (ucraineană lit. vmer „a murit”), gdoma (ucraineană literală vdoma „acasă ” ), hpaў (ucraineană lit. căzut „căzut”), x poyas (ucraineană lit. în centură „în centură”).
  6. Tranziție / l / după vocale silabă-finală și cuvinte în [ў].
  7. Combinația de consoană labială și / j / este reținută în formele verbale: róbyu , terpyu .

Fenomenele morfologice includ [6] [7] :

  1. Prezența terminației -om în formele singularului instrumental ale substantivelor și pronumelor feminine: tom hand , cu un astfel de báb (în dialectele nord-vestice). În aceleași forme în graiurile de sud-est se notează desinențele -оў / -еў : toў handóў , gazdineў al nostru , în timp ce în graiurile de sud-est, alături de formele -оў / -еў , există și forme cu desinența -om. .
  2. Formarea formelor modului imperativ prin reducerea flexiunii i , adesea, cu înmuierea consoanei finale a tulpinii: aduce' (lit. ucraineană aduce „aduce”), ber' (lit. ucraineană ia „ia”), vos ' (litru ucrainean "ia")ia
  3. Utilizarea uniunilor zhi (lit. ucraineană sho „ce”), zhibi (literal ucrainean shchob „la”), béstu , bristutó (literal ucrainean yakbi „dacă”), prepoziție fără (literal ucrainean prin „pentru, prin”), etc.

Vocabularul dialectelor Nadsan se caracterizează prin păstrarea lexemelor arhaice , formarea de cuvinte noi pe baza lor, precum și împrumuturi din poloneză și din alte limbi, adaptate pronunției ucrainene. În dialectele Posan, răspândirea unor cuvinte precum: vertan'і (ucraineană lit. mira ornogo câmp „măsura câmpului arabil”); konich , komanichina , hurshina (lit. ucraineană konyushina „trifoi”); pátsir (ucraineană lit. rugăciune „rugăciune”) și multe altele [6] .

Dialectele în ficțiune

Dialectul nadsan este prezent în vorbirea personajelor lui Osip Makovei și a altor scriitori ucraineni.

Dialectele în cultura muzicală modernă

Dialectele nadsan sunt folosite în munca lor de către grupul pop ucrainean DZIDZIO . Elemente de dialecte sunt incluse în versuri pentru a crea o culoare specială și a caracteriza personajele cântecului asociate cu mediul rural [8] .

Note

  1. ↑ Harta dialectelor limbii ucrainene pentru I. Zilinsky și F. Zhilok. Enciclopedia Studiilor Ucrainene — II, V.2, P.525 Copie de arhivă din 27 octombrie 2014 la Wayback Machine // Limba ucraineană: Enciclopedia . - Kiev: Enciclopedia ucraineană, 2000. ISBN 966-7492-07-9  (Accesat: 7 ianuarie 2015)
  2. ↑ Harta vorbirii limbii ucrainene pentru cuvintele „Speak Ukrainian language” (colecție de texte), Kiev, 1977 Copie de arhivă din 27 octombrie 2014 pe Wayback Machine // Limba ucraineană: Enciclopedie . - Kiev: Enciclopedia ucraineană, 2000. ISBN 966-7492-07-9  (Accesat: 7 ianuarie 2015)
  3. ↑ Harta dialectelor limbii ucrainene Copie de arhivă din 27 octombrie 2014 la Wayback Machine // Limba ucraineană: Enciclopedie . - Kiev: Enciclopedia ucraineană, 2000. ISBN 966-7492-07-9  (Accesat: 7 ianuarie 2015)
  4. ↑ Gritsenko P. Yu. Pivdenno-zahіdne narіchchya Copie de arhivă din 7 februarie 2012 la Wayback Machine // Limba ucraineană: Enciclopedie . - Kiev: Enciclopedia ucraineană, 2000. ISBN 966-7492-07-9  (Accesat: 7 ianuarie 2015)
  5. ↑ Zhovtobryuh, Moldovan, 2005 , p. 541-542.
  6. ↑ 1 2 3 4 Zakrevska Ya.V. Nadsyanskiy govir Arhivat 20 februarie 2020 la Wayback Machine // Limba ucraineană: Enciclopedie . - Kiev: Enciclopedia ucraineană, 2000. ISBN 966-7492-07-9  (Accesat: 7 ianuarie 2015)
  7. ↑ Zhovtobryuh, Moldovan, 2005 , p. 544-545.
  8. ↑ Tormahova Veronica Mikolayivna. Spilling Gurta „Brothers of the Vipers” on Development of Ucraine Rock, and Pop  Culture - Actual problems of history, theory and practice of artistic culture, 2014. Numărul 33. side. 320

Literatură

  1. Zhovtobryuh M. A. , Moldovan A. M. Limbi slave de est. Limba ucraineană // Limbile lumii. limbi slave . - M .: Academia , 2005. - S. 513-548. — ISBN 5-87444-216-2 .

Link -uri