Limba proto-Chukotka-Kamchatka

Limba proto-Chukotka-Kamchatka
Reconstrucţie Limbi Chukchi-Kamchatka
Urmasi

Limba proto-Chukotka-Kamchatkan este un strămoș comun  ipotetic al limbilor Chukchi-Kamchatkan [1] [2] , reconstrucția sa este dată în Dicționarul comparat al limbilor Chukotko-Kamchatkan ( Dicționarul comparat englezesc  al limbilor Chukotko-Kamchatkan) , 2005) de Michael Fortescue .

Există o teorie despre relația dintre limbile Proto-Chukotka-Kamchatka și Proto- Uralic , bazată, printre altele, pe aceeași concordanță a verbului cu obiectul (verbul maghiar cu subiectul persoanei a 3-a și obiectul de persoana I și a II-a nu are un morfem concordant , iar verbul, care are subiectul la persoana I singular și la persoana a II-a, ia la prima vedere morfeme concordante neregulate care pot fi derivate din constrângerea de acord invers  a Proto. -Limba Chukotka-Kamchatka) [ 3] .

Fonetică

Stresul , conform lui Fortescue, a căzut în principal pe penultima silabă [4] .

Consoane

labial alveolar palatin back-lingual uvular
exploziv p t c k q
fricative v ð ɣ ʁ
nazal m n ŋ
aproximante w l j
rhotic r

*/c/ este un adevărat ploziv palatal fără voce , nu č africanul . Proto-Chukotka-Kamchatka nu avea plozive vocale , dar există mai multe fricative vocale - */v ð ɣ ʁ/  - care nu au perechi fără voce (/f θ x/).

*/v/ este o fricativă labio-dentală vocală, */ɣ/ este o fricativă velară vocală (asemănătoare cu „g”) ucraineană, */ʁ/ este o fricativă uvulară vocală („r-ul francez”).

Întreaga serie */t ð nlr/ este reprezentată de sunete alveolare (*/t ð n/ nu sunt dentare).

Vocale

față mediu spate
superior i u
mediu e ə o
inferior æ A

Reconstrucție de OA Mudrak

Consoane
labial dentare palatal lateral velar uvular glotal
plozive , africate p t, s c k, kʷ q, qʷ
fricative vocale v ɣ, ɣʷ h, hʷ
fricative fără voce s s ɫ, ɫˈ
nazal m n ŋ, ŋʷ ŋ̩
laringian ʼ
În versiunea revizuită
labial dentare alveolar palatal solid lateral partea moale velar uvular glotal
plozive , africate p-(-p-) t-(-t-) ṭ- (-ṭ-) č- (-č-) ʎ̆ - (-ʎ̆ -) ʎ̥- (-ʎ̥-) k-, kʷ- (-k-) q-, qʷ- (-q-) ʼ-(-ʼ-)
fricative și sonante vocale v-(-v-) r-(-r-) j-(-j-) ll-) ll -) ɣ- (-ɣ-), ɣʷ- (-ɣʷ-) h- (-h-), hʷ- (-hʷ-)
fricative fără voce θ-(-θ-) θ̠ - (-θ̠ -)
nazal m-(-m-) n-(-n-) n̥- (-n̥-) ŋ- (-ŋ-), ŋʷ- (-ŋʷ-) ŋ̊- (-ŋ̊-)
Vocale
  • Vocalele seriei sinarmonice I („slabe”): i, e, ə, u.
  • Vocalele seriei sinarmonice II („puternice”): ɨ, a, ъ, o.
  • Vocalele III („mai puternic” I, „mai slab” II) din seria sinarmonică: į, ạ, ə̯, ų  — sunt restaurate pe baza Koryak ( ạ => a, în Chukchi e ) [5] [6] și Reflexele Itelmen [7] . Pentru Itelmen, în plus, sunt restaurate mai multe tipuri de stres (pentru dialectele moderne Itelmen pe baza unui disc cu material de limbaj sonor „Limba și cultura Itelmen” [8] ).
Reguli de tranziție (armonia vocii)
  • Cu vocalele din seria a III-a, vocalele din seria I devin vocale din seria a III-a (nu se disting la nivel sincron, cu excepția reflexelor e și ạ din Koryak, dialectele Chukchi și Itelmen):
    • i > į ;
    • u > ų ;
    • e > ạ ;
    • ə > ə̯ .
  • Cu vocalele din seria II, vocalele din seria I și III devin vocale din seria II:
    • i, į > ɨ ;
    • e, ạ > a ;
    • u, ų > o ;
    • ə, ə̯ > ъ .
Note
  • Reflexele ə, ə̯ și ъ nu diferă sincron în Chukchi-Koryak , dar ə < ъ duce la o rearanjare în al doilea rând.
  • Este posibil ca în Chukchi-Koryak să existe sau să existe o distincție fonetică între e < ɨ (inclusiv < i, į) și e ; între o și a din seria a II-a și o și a provenind din vocalele din seria I și III.
  • Sinharmonismul în Itelmen este complicat de aliniamente gramaticale, vocale reduse și diverse tipuri de intonație. În Itelmen există un sinharmonism în ceea ce privește rotunjimea.
  • Sinharmonismul s-a pierdut în unele dialecte ale lui Alutor (și în Alutor scris) și în Kerek.
Descrierea vocalismului în versiunea 2011

Reconstituirea se bazează pe cartea lui O. A. Mudrak „Etimologion eschimos” cu o descriere a armoniei vocale ascendente ca o trăsătură arie a paleo -siberiană ( Chukotka-Kamchatka , Yukagir , Nivkh ), care formează o familie de limbi, și mongolă . , Tungus-Manchu și Eschimo care i-au contactat (p. 54-56).

a urca serie sinarmonică față mijlocul anterior mediu mijlocul posterior spate
superior eu i u
III i ų
mijlocul superior eu ə
III b.
II e o
in medie II b
mijloc-jos eu A
III A
inferior II A

Potriviri de notație:

  • vocalei e din seria I din reconstituirea anului 2000 corespunde vocalei ä ;
  • vocalei ə̯ din seria III corespunde vocalei ъ. ;
  • vocalei ɨ din seria II corespunde vocalei e .
Synharmonism în Koryak
  • vâslesc: eiu ə
  • al III-lea rând: aiu ə
  • Rândul II: aeo ə
Sinharmonismul în Itelmen
  • Râslesc: ɛ i ɯ ə ə °
  • Rândul III: ạ ɪ u ъ ъ°
  • Rândul II: a ẹ ọ ъ ъ°

Gramatică

În general, este acceptată restabilirea sistemului de declinare a numelor Proto-Chukotka-Kamchatka cu 11 cazuri , dar Dibella Vdzenchny sugerează dezvoltarea lui din 6 cazuri [9] .

Sistemul cu 11 cazuri al limbajului Proto-Chukotka-Kamchatka conform lui M. Fortescue [10] .

caz Declinarea I (singular) Declinarea II (singular) Declinarea I (plural) Declinarea II (plural)
absolut ( nominativ ) -∅/-(ə)n/-ŋæ/-lŋǝn -(ǝ)n -t -(ǝ)nti
dativ -(ǝ)ŋ -(ǝ)naŋ -(ǝ)ðɣǝnaŋ
local -(ǝ)k -(ǝ)næk -(ǝ)ðǝk
instrumental -tæ -(ǝ)næk -(ǝ)ðǝk
comun kæ--tæ - -
însoțitor ka--ma - -
definitiv -kjit -(ǝ)nækjit -(ǝ)ðǝkækjit
suspensiv -ŋqo(rǝŋ) -(ǝ)naŋqo(rǝŋ) -(ǝ)ðǝkaŋqo(rǝŋ)
realizabil -jǝpǝŋ -(ǝ)najpǝŋ -(ǝ)ðǝkajpǝŋ
direcțională -jǝtǝŋ -(ǝ)najtǝŋ -(ǝ)ðǝkajtǝŋ
programare -nu -(ǝ)nu -(ǝ)ðɣǝnu
  • Pluralul din clasa 1 este marcat numai la cazul nominativ (absolut). Clasa 1 include mai ales substantive neînsuflețite.
  • Proto-Chukotka-Kamchatka este considerată o limbă nominativ -acuzativ. Ergativitatea din ramura Chukchi-Koryak este cea mai recentă, care decurge probabil din contactul cu limbile Escaleut . Așa se explică lipsa de ergativitate la Itelmen, care nu i-au contactat pe Escaleuți. Există, de asemenea, un punct de vedere asupra Proto-Chukotka-Kamchatka ca ergativ cu pierderea ergativității în Itelmen.
  • Cazurile cu caractere cursive sunt reconstruite exclusiv pentru ramura Chukchi-Koryak (cu excepția, poate, a celor amânate cu posibile reflexe în Itelmen).
  • Desinențe suplimentare de caz sunt reconstruite: -ðɣǝn , -cɣǝn și -m(iŋ) la nominativ singular. ore; -inu la nominativ plural. ore; -ði(l) în direcțional; -ŋqal în amânat.
  • În lucrarea lui O. A. Mudrak din 2008, „Codul vocabularului Kamchadal ” arată cazuri de acuzativ care diferă de un nominativ.

Note

  1. ↑ I. S. Vdovin. Istoria studiului limbilor paleoasiatice. - Editura Academiei de Științe a URSS, 1954. - P. 163.
  2. ↑ Bernard Comrie. Studii în limbile URSS. - Cercetări lingvistice, 1981. - S. 111-118. — 276 p.
  3. ↑ Katalin E. Sărut. Organizarea gramaticii: Studii lingvistice în onoarea lui Henk van Riemsdijk. - Walter de Gruyter, 2006. - S. 114-115.
  4. ↑ Harry van der Hulst, Rob Goedemans, Ellen van Zanten. Un studiu asupra modelelor accentuate ale cuvintelor în limbile lumii. - Walter de Gruyter, 2010. - P. 882. - ISBN 9783110198966 .
  5. ↑ Zhukova A. N. Gramatica limbii Koryak. L., 1972
  6. ↑ Mudrak O. A. Dicționar etimologic al limbilor Chukchi-Kamchatka. M, 2000
  7. ↑ Mudrak O. A. Codul vocabularului Kamchadal conform monumentelor din secolul al XVIII-lea. M., 2008
  8. ↑ Michael Dürr, Erich Kasten, Klavdiya Khaloimova. Limbă și cultură Itelmen. Münster/ Ner York/ München/ Berlin: Waxmann 2001. Ser. Biblioteca etnografică pe CD. Vol. 3
  9. ↑ Dibella Wdzenczny. Cazul pentru mai puține cazuri în pre-ChukotkoKamchatkan: gramaticalizare și semantică în reconstrucția internă . commons.emich.edu . Consultat la 3 aprilie 2016. Arhivat din original pe 4 martie 2016.
  10. ↑ M. Fortescue Proto-CK (și Proto-C) inflexiuni: Comparative Chukotko-Kamchatkan Dictionary . Preluat la 27 august 2019. Arhivat din original la 17 aprilie 2016.

Literatură

  • Michael D. Fortescue. Dicţionar comparativ Chukotko-Kamchatkan. — Walter de Gruyter, 2005. — ISBN 9783110184174 .
  • O. A. Mudrak. Dicționar etimologic al limbilor Chukchi-Kamchatka. - Limbile culturii ruse, 2000. - ISBN 5785901412 .
  • O. A. Mudrak. Codul lexicului Kamchadal conform monumentelor secolului al XVIII-lea. - Editura „Literatura Răsăriteană” RAS, 2008. - ISBN 9785020363885 .
  • O. A. Mudrak. Situația lingvistică în Asia de Nord-Est conform lingvisticii istorice comparate .
  • Mudrak O. A. Etimologie eschimos / MGPU . — Limbile popoarelor lumii. - M. : THEZAURUS, 2011. - 1323 p. - ISBN 978-5-98421-132-1 .
 Limbi Chukchi-Kamchatka
Proto-Chukotka-Kamchatka † ( proto-limbă )
Itelmen (Kamchadal)
Chukci-Koryak
Note: ¹ clasificarea limbii este discutabilă; † limba moartă ; (†) posibil limbaj moartă