Paithe de Nord

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 7 aprilie 2016; verificările necesită 6 modificări .
paiute de nord
Țări  STATELE UNITE ALE AMERICII
Regiuni Nevada , Oregon , Idaho California
Numărul total de difuzoare 500 [1]  - 700 [2]
Clasificare
Categorie Limbi ale Americii de Nord

Familia Yuto-Aztecă

subfamilia nordică ramura numiană grup occidental
Scris latin
Codurile de limbă
ISO 639-1
ISO 639-2
ISO 639-3 pao
WALS pno
Atlasul limbilor lumii în pericol 1465 , 859 și 1466
Etnolog pao
ELCat 1916
IETF pao
Glottolog nort2954

Paiute de Nord (de asemenea, Paviotso ) este o limbă din grupul vestic al ramurii Numic a familiei de limbi uto-aztecane .

Caracteristici genealogice și areale

Limba Paiute de Nord aparține grupului vestic al ramurii Numic a familiei de limbi uto-aztecane împreună cu limba Mono .

Există trei dialecte: Bannock, Northern Northern Paiute ( Fort McDermitt , Nevada ) și Southern Northern Paiute ( Yerington , Nevada ).

Informații sociolingvistice

Northern Paiute este limba a aproximativ 20 de rezervații din Nevada , Idaho , Oregon și California . Rezervațiile au propriile lor dialecte, dar vorbitorii de diferite dialecte se pot înțelege cu ușurință.
Există aproximativ 700 de vorbitori de Paiute de Nord. Conform [Thornes 2003: 2], mai puțin de 500 de vorbitori sunt fluenți în limba. Chiar și în comunitățile cele mai izolate, limba este folosită activ doar de oamenii din generațiile mai în vârstă, doar în comunicarea personală. Tinerii care au învățat limba la o vârstă fragedă preferă engleza. Comunitățile fac eforturi pentru păstrarea limbii: introducerea limbii în școli, întâlniri cultural-lingvistice, publicații locale în Paiute de Nord.

Caracteristici tipologice

Tipul de exprimare a sensurilor gramaticale

Northern Paiute este o limbă sintetică (majoritatea informațiilor gramaticale sunt exprimate sub formă de cuvinte):

mia-u-kwɨ
eu du-te-PNC-FUT
„Ma duc (în prezent).”
tiikwɨ-pitɨ
zăpadă INCH
— Începe să ningă.

[Spinii 2003]

Natura limitelor intermorfemice

În ceea ce privește granițele dintre morfeme, Northern Paiute prezintă aglutinativitate :

mɨ=misu-makwɨ-u-kwɨ
eu PL=can-finish-PNC-FUT
— Vă voi învinge cu ușurință pe toți.
waa-naga-kwai
ienupăr-INTER-LOC
„dintre jnepeni”

[Spinii 2003]

Marcarea locului

În grupul simplu „posedat de posesor”, se observă marcarea zero:

kaabidzi nodikwa
K. soție
„soția lui Kaabiji”

Dacă posesorul este unul dintre localizatori, se observă marcarea vârfurilor :

daaa i=dudziʔi
Aici 1=câine
'Acesta este cainele meu.'

Cu toate acestea, modificatorii posesorului sunt marcați cu majuscule oblice (OBL). Astfel, există urme de marcare a dependenței :

umɨ wah-u nɨmɨ nobi paba-ʔyu
3.PL două-OBL oameni casa mare-NOM
— Casa acestor doi oameni este mare.

[Spinii 2003]

Dacă NP nu constă dintr-un singur substantiv, ci include un adjectiv/articol/pronume demonstrativ, atunci se schimbă după caz ​​(nominativ și oblic, sau, așa cum este numit în [Snapp et al. 1982], acuzativ). Astfel, argumentul NP al unui verb este codificat cu majuscule, un caz de marcare a dependenței .

su=tsɨaʔa ka=tɨpi maiɨ-u
NOM=fata OBL=roca găsi-PNC
— Fata a găsit stânca.

[Spinii 2003]

u-su paba-u puku sagʷani waha maca
el-NOM OBL mare cal niste fân a hrani
— El hrănește fânul mare de cal.

[Snap și colab. 1982]

În ceea ce privește marcarea pe verb, există un sufix aspectual progresiv, a cărui formă se alege în funcție de numărul subiectului. Deci, există urme de marcare a vârfurilor :

nɨga-wɨnɨ
dans-CONT.SG
— Dansează.
nɨga-wami
dans-CONT.DL
„Ei (2) dansează”.
nɨga-gono
dans-CONT.PL
'Ei danseaza.'

[Spinii 2003]

Cu toate acestea, difuzoarele pot folosi wɨnɨ (CONT.3SG) în mod implicit:

mɨ=paatusuba pisa patakwitsia-wɨnɨ
PL=stea bine hsine-CONT.3SG
„stelele chiar strălucesc”.

[Spinii 2003]

Astfel se pot găsi exemple de marcare dublă :

su=naatsi onoka pida-wɨnɨ
NOM=băiat DEM construi.foc-CONT.3SG
— Băiatul face foc acolo.

[Spinii 2003]

Codificarea rolurilor

Actanții verbului sunt codificați după strategia acuzativă. S-actanții sunt codificați de nominativ:

su=huupi oʔo fericit
NOM=băț Acolo minciună
— Bățul zace acolo.
su=nɨmɨčozinna yotsi-pidɨ-u
NOM=flying.creature zboară-ajunge-PNC
— Nemechozinna a venit zburând.

Actantul A al verbului tranzitiv este codificat de nominativ, iar actantul P de oblic:

su=nana ka=naatsi maʔi
NOM=om OBL=băiat răni
— Omul acela l-a rănit pe băiat.

[Spinii 2003]

Ordinea de bază a cuvintelor

Ordinea cuvintelor nemarcate - SOV:

ka=tuku kuhani
eu OBL=carne bucătar
— Eu gătesc carnea.
u-su i-buukɨ tsa-kibuʔi-u
3-NOM 1=carte IP/apucă-tear-PNC
— Mi-a rupt cartea.

[Spinii 2003]

Fonologie

Fonemele Paiute nordice au multe alofoni.

Consonantism

Tabel de foneme consoane ([Thornes 2003: 17]):

Bilabiale Alveolar Alveo-palatinale Labio-velar Velar gutural
exploziv p t k ʔ
fricative s
africane ts c
nazal m n ŋ
Alunecă y w h

Toate aceste foneme pot apărea la începutul unui cuvânt (cu excepția /ʔ/, /č/, /ŋ/).

Fortis/Lenis

Fonemele consoanelor din Paiute de Nord nu sunt exprimate. Cu toate acestea, fiecare consoană (cu excepția h) are o pereche slab/puternic (fortis/lenis). Câteva perechi minime:

[tɨna] [tɨnna]
„rădăcină de copac)” „antilope pronghorn”
[tɨβá] [tɨppá]
"nuca de pin" 'gură'
[waɾa] [watta]
„sămânță de suedeză” 'stâlp'
[haga] [hakka]
'OMS. NOM' 'OMS. OBL'

[Spinii 2003]

Distribuția alofonelor fonemelor consoanelor [Thornes 2003: 31]:

Bilabiale Alveolar Alveo-palatinale Labio-velar Velar
exploziv lenis #__ p t k
V__V p, b, β t, d, ɾ kʷ, gʷ, ɣʷ k, g, ɣ
fortis #__ p t k
V__V pp tt kkʷ kk
fricative lenis #__ ʂ 1
V__V ʂ, ʐ
fortis #__ ʂ
V__V ʂʂ
africane lenis #__ ts
V__V ts, dz, z
fortis #__ ts
V__V tts
nazal lenis #__ m n
V__V m, w̃ n
fortis #__ m n
V__V mm nn
Alunecă lenis #__ y w
V__V y w
fortis #__
V__V c

1  - semnul ʂ denotă o fricativă cu loc de formare între alveolară [s] și palatina [ʃ].

Palatalizare

Palatalizarea stopului velar /k/ (înainte de [č] sau [ǰ]) are loc la granițele morfemelor și în cadrul morfemelor în pozițiile după /i/ și înainte de /a/:

[iginu] /ikinu/ 'o lingură'
[iɣo] /ikɔ/ 'limba'
[toniǰa] /tɔnika/ 'floare'
[iǰá] /ika/ „introduceți (SG)”

[Spinii 2003]

Uvularizare

Plozivele velare sunt realizate ca uvulare în poziție înainte de /ɔ/ și /a/.

[mɔqɔ] /mɔkɔ/ 'pantof'

[Spinii 2003]

Vocalism

Inventarul fonemelor vocalice este format din 5 foneme, fiecare având un număr de perechi.

primul rand rândul din mijloc rândul din spate
Lift superior i ɨ u
Creștere medie ɔ
Ridicare de jos A

Există o serie de afixe ​​în Paiute de Nord care au alomorfi conform armoniei vocalelor .

Accent

Accentul cade în mod regulat pe a doua mora. Accentul este însoțit de un ton înalt.

Morfologie

Următoarele sunt câteva caracteristici interesante ale morfologiei Paiute de Nord.

Nume

Morfologia nominală în Paiute de Nord este destul de slabă. Doar un număr poate fi marcat ca sufix pe un nume.

Plural

Marcat

  • sufixal – pe unele substantive care desemnează oameni
tua tuamɨ
"fiu" „copii”
  • reduplicare – pentru unele substantive
piawabi pi-biawabi
'femeie in varsta' „femei bătrâne”
  • alungire vocală/inserție stop glotal (un mod și mai puțin regulat de formare)
nana naana
'om' "barbati"
naatsi naʔatsi
'băiat' „băieți”
Expresie nominală simplă

O frază nominală simplă poate fi fie formată dintr-un pronume, fie să aibă următoarea structură [(articol) (modificator(e)) substantiv vârf].

Articole

Articolele din Northern Paiute sunt proclitice. Sunt sensibili la opoziție după număr, la singular se schimbă și după caz. Articolul se află pe marginea din stânga a sintagmei nominale.

Nominativ oblic
Singular su= ka=
Plural mɨ= mɨ=

Articolele marchează doar anumite NP.

Modificatori

Modificatorii (adjectivele și cuantificatorii) sunt de obicei plasați înaintea numelui vârfului. De asemenea, sunt marcate cu o carcasă:

Nominativ oblic
-ʔyu -u/-ku


Exemple [Thornes 2003]:

su=udɨ-ʔyu naatsi kima-u-gi-na
NOM=înalt-NOM băiat veni-PNC-CISL-PTCP
— Băiatul înalt vine pe aici.

Verbul

Paiute de Nord are o morfologie verbală bogată.

Prefixe instrumentale

Există un inventar de prefixe care indică un instrument sau un mod de acțiune. Poate forma paradigme mari, vezi:
-kwonao - deschis
kɨ-kwonao - deschis (cu gura / dinți)
ma-kwonao - deschis (ca ușa unei pisici, prin apăsare)
tsi-kwonao - deschis (cu cheie)
tso-kwonao - deschis (cu cap)

tsi-kwiduʔi
IP/sharp-agit
„a amesteca (de exemplu, supă)”
wi-gwiduʔi
IP/mix lung
"amesteca (a face sos)"

[Spinii 2003]

În ultimele două exemple, diferența nu este în forma instrumentului, ci mai degrabă în modul de acțiune. Pentru a amesteca supa, folosiți vârful uneltelor. Pentru a face sosul, trebuie să țineți instrumentul aproape orizontal.

Derivarea cauzală

Ca cauzativ, un prefix instrumental cu sensul „mână” este gramaticalizat.

pahonayaʔi
eu a fi obosit
'Sunt obosit.'
su=natɨzuabi i=ma-bahonayaʔi
NOM=medicament 1=CAUS-fi.obosit
— Medicamentul mă obosește.

[Spinii 2003]

Morfologie detranzitivă

Prefixe detranzitive: {na}(MM) - prefixul de marcaj de mijloc și {tɨ}(APS) - antipasiv.

Prefixul Middle-Marking

Prefixul {na} codifică un reflexiv, un reciproc și, de asemenea, un pasiv.

  • Functie reflectorizanta:
na-sibana-wɨnɨ
eu MM-shave-CONT.3SG
'M-am bărbierit.'
una-su ta Înalt Jim Cabin-wai na-dapoi-gya-kwɨ
DEM-NOM noi.DL Cabana lui TJ-LOC MM-întâlnește-TRNSL-FUT
— Ne vom întâlni doi la cabina lui TJ.
i=kwassɨ na-tsa-kibuʔi-pɨgaʔuy
1=cămașă MM-IP/apucă-tear-PFV
„Cămașa mea (era) ruptă”.

[Spinii 2003]

Antipasiv

Practic, prefixul {tɨ} apare atunci când obiectul este nedefinit.

kai pisa ka=copilɨ kuhani
eu NEG bun marmotă OBL bucătar
— Nu pot găti bine marmota.


kai pisa tɨ-kuhani
eu NEG bun APS-bucătar
— Nu pot să gătesc bine.

[Spinii 2003]

Morfologie tranzitivă

Northern Paiute are și sufixe care măresc numărul de argumente în structura a a verbului.

Aplicativ

Sufixul aplicativ {kɨ}(APL) marchează adăugarea unui argument benefic la o structură a.
Cu verbe simple:

sɨta tɨnikwɨ(h)ɨ
eu rău cânta
— Sunt o cântăreață proastă.
u-ka tɨnikwɨ(h)ɨ-kɨ
3-OBL cânta-APL
— Cântă pentru tipul ăsta!

Cu duble (format bittranzitiv):

u=mabutuʔi
3=rulat.ţigară
„Rolează-o (țigara)!”
i=mabutuʔi-kɨ
1=roll.tigară-APL
'Rool (o) pentru mine!'

[Spinii 2003]

Lista abrevierilor

  • APL - Aplicativ
  • APS - antipasiv
  • CAUS - cauzal
  • CISL - cislocativ (deplasare la)
  • CONT - continuativ
  • DEM - demonstrant
  • DL - număr dual
  • FUT - timp viitor
  • INCH - inchoativ
  • IP/xxxx – prefix instrumental/ + luciu
  • LOC - locativ
  • MM - marker mijlociu (reflexiv, reciproc , pasiv )
  • NEG - particulă negativă
  • NOM - nominativ
  • OBL - tonul pielii
  • PFV - perfectiv
  • PL - plural
  • PNC - puncție (o singură dată)
  • PTCP - Împărtășania
  • SG - singular
  • TRNSL - translocativ (mișcare de la, departe)

Literatură

  • Thornes, Tim (2003). „O gramatică paiute nordică cu texte”. Ph.D. disertație. Universitatea din Oregon-Eugene.
  • Snapp, Allen, John L. Anderson și Joy Anderson. 1982. Paiute de Nord. În Ronald W. Langacker, ed. Studii în gramatica uto-aztecană 3: schițe gramaticale uto-aztecane, partea 2, pp. 1–92. Dallas, TX: Institutul de Vară de Lingvistică și Universitatea din Texas din Arlington.

Note

  1. Mithun (1999:541)
  2. Paiute, Northern | Etnolog . Consultat la 25 decembrie 2016. Arhivat din original pe 26 decembrie 2016.