| Dialectul telengit | |
|---|---|
| nume de sine | Telengit, telos, chui-kizhi |
| Țări | Rusia |
| Regiuni | Republica Altai |
| Numărul total de difuzoare | aproximativ 3700 |
| Clasificare | |
| Categorie | Limbile Eurasiei |
|
Limbi altaice (discutabile) ramură turcească Grupa Gorno-Altai (centr-estică). subgrupul Kirghiz-Kypchak Limba Altai de Sud |
|
| Scris | chirilic ( scriere altaică ) |
| Glottolog | tala1279 |
Dialectul Telengit al limbii South Altai (limba Telengit) este idiomul South Altai al telengiților . Distribuit în regiunile Kosh-Agach și Ulagan din Republica Altai [1] .
Conform clasificării general acceptate, Baskakova este împărțită în două dialecte: Telengit-Teles și Chui . N. D. Almadakova, pe baza caracteristicilor zonei, a împărțit dialectul Telengit-Teles în șase subdialecte : Balyktuyul , Kara-Kudyur , Chibilin , Saratan -Yazulinsky (poate că Saratan și Yazulin ar trebui considerate subdialecte separate), Cholushmansky și Chibitsky . Recent, subdialectele au fost distinse prin districtele administrative: Kosh-Agach și Ulagan - sunt împărțite în subdialecte în funcție de numele așezărilor. Prozodia este principala diferență între subploturi [2] .
Diferă de forma literară a limbii altaice în fonetică și morfologie .
În locul inițialei [sh] se folosește [h] (de exemplu, tel. „chirdek”, Alt . „shirdek”, rusă „covor de pâslă”). De asemenea, la rădăcinile cuvintelor, în loc de [w], se folosește [h] (tel. „tepchi”, Alt. „tepshi”, rusă „bol”) [3] .
Ca urmare a eliziunii consoanei [r] s-au dezvoltat vocalele lungi în poziția intervocalică (tel. „tarbaan”, Alt. „tarbagan”, Rus. „masculul”). Când afixul cazului dativ-directiv este aglutinat la -ga la tulpina cuvântului la o vocală , în dialectele dialectului telengit apar și vocale lungi (tel. „saa”, Alt. „sege”, Rus. „tebe”) [4] .
Sunetele [f], [v], [w], [g], [u], [c] nu sunt native în dialectul telengit, se găsesc doar în împrumuturi, în principal în rusisme. Fenomenul de epenthesis este larg răspândit , vocala epentetică în Telengit este [s] (byraynik - „turtă dulce”, kybartira – „apartament”) [1] .
Există un design diferit al afixelor la verbele de la persoana I plural (timpul viitor: tel. „bararuus”, Alt. „bararys”, rusă „să mergem”, timpul trecut: tel. „(noi) am văzut”) [ 3] .
După tulpinile cuvintelor care se termină în vocală , afixele de caz folosesc [d] în locul inițialei [n] (caz posesiv: tel. „baladyҥ”, Alt. „balanyҥ”, rusă „fete”, caz acuzativ: tel. „ јӧӧzhӧdi" , Alt "јӧӧzhӧni", rusă "proprietate") [3] .
Poate fi distins ca un caz directiv separat : kyrdaan - „spre munte”. În limba literară altaică, acest lucru este transmis prin postpoziția -dӧӧн [1] .
Diferențe vizibile în vocabular . Există o serie de împrumuturi care nu se găsesc în limba literară. Principalele surse ale unor astfel de împrumuturi sunt limbile tuvan , kazah și mongolă [ 1] .
Dialectul este folosit numai în comunicarea de zi cu zi, pe el se efectuează ritualuri tradiționale. Cu toate acestea, transmiterea lui la copii persistă. Limbile educației și mass- media sunt rusă și Altai literar . Recent, au fost publicate lucrări de folclor în dialectul telengit [1] .