Limba Altai

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită la 16 februarie 2022; verificările necesită 7 modificări .
Limba Altai (Altai de Sud).
nume de sine Altai (Altaidyҥ) til
Țări Rusia , China
Regiuni Republica Altai , regiunea Altai
statutul oficial  Republica Altai
Numărul total de difuzoare 55 720 [1]
stare există o amenințare de dispariție [4]
Clasificare
Categorie Limbile Eurasiei

Limbi altaice (ipotetice)

ramură/familie turcească Gorno-Altai (Central-Est) sau grupul Kypchak Grupul Kârgâz-Kypchak [2] [3]
Scris chirilic ( alfabetul altaic )
Codurile de limbă
GOST 7,75–97 alt alt 035
ISO 639-1 —
ISO 639-2 alt
ISO 639-3 alt
WALS la fel
Atlasul limbilor lumii în pericol 462
Etnolog alt
ELCat 3044
IETF alt
Glottolog sout2694
Wikipedia în această limbă

Limba Altai/Altai de Sud ( alt.  Altai til ) este una dintre limbile de munte Altai , limba nativă , națională și literară a altaienilor . Limba de stat a Republicii Altai. Până în 1948 a fost numit Oirotsky .

Descriere

În mod tradițional, altaica și altaica de nord erau considerate o singură limbă, altaica. Cu toate acestea, conform clasificărilor moderne ale limbilor turcice , acestea sunt diferite. Situația este complicată de faptul că unele dintre dialectele sudice și nordice sunt recunoscute oficial ca limbi separate ale popoarelor indigene din Siberia (Kumandin, Teleut, Tubalar și Chelkan).

Atribuirea limbii altaice grupului Khakass de limbi turcești este îndoielnică din cauza „-j-” intervocalic în loc de „-z-”, probabil aceasta este una dintre limbile kirghiz -kypchak [2] [ 3] .

Conform recensământului din 2010 , 55.720 de persoane din Rusia au pretins că cunosc limba altaică [5] . Potrivit estimărilor, aproximativ 10 mii dintre ei vorbesc dialectele din Altai de Nord, restul în Altai, iar majoritatea în dialectul Altai-Kizhi. În general, conform unor date, doar 2% dintre altaieni vorbesc fluent limba altai [6] .

Ca parte a limbii Altai, se disting 4 dialecte, în unele cazuri considerate limbi independente:

Numărul exact de vorbitori ai fiecăruia dintre dialecte este necunoscut. Potrivit unor estimări foarte grosiere, fiecare dintre ultimele trei este vorbit de aproximativ 3 mii de oameni. Restul vorbesc altaic propriu-zis.

Un dialect care se apropie de altaic se găsește și în China în zona Lacului Kanas (Altai chineză), ai cărui vorbitori sunt cât mai aproape de telengiti și de kirghizi din Xinjiang.

Monumente scrise ale secolului al XIX-lea: traduceri de texte biblice, vieți de sfinți, cărți de rugăciuni și cărți de slujbă, realizate în timpul creștinării Altaienilor-Oiroți. În 1869, la Kazan a fost publicată o gramatică detaliată a limbii altaice ; în 1884  - un dicționar [6] . Lucrarea scriitorului-educator M. V. Chevalkov [7] a jucat un rol în dezvoltarea limbajului literar .

Limba literară se bazează pe dialectul altaic. Înainte de revoluția din 1917, limba literară se baza pe particularitățile dialectului teleut, care funcționează și astăzi ca o limbă literară regională.

Ziarul republican „ Altaidy Cholmony ” este publicat în limba Altai, iar ziarele districtuale - „ Chuyskiye Zori ”, „Vocea timpului / Oydin Uni”, „Azhuda”, „Ulagan News / Ulagannyn Solundary”.

Întrebare de titlu

Se notează cazuri de utilizare în relație cu limba altaică în literatura științifică a unor termeni diferiți de cei general acceptați.

În articolul lui L.P. Potapov din 1952 „Cu privire la problema consolidării naționale a altaienilor”, este folosit termenul „limba Altai de Sud”, împreună cu „ Altai de Nord ” (în prezent, nu există o abordare unică în comunitatea științifică pentru a clasifica acest grup de limbi și/sau dialecte) [8] [9] :

… în clasificările lingvistice ale limbilor turcice, limbile Altaic de Nord și Altaic de Sud cu dialectele lor locale aparțin unor grupuri diferite. Limba Altaiului de Nord a fost împărțită în dialecte: Kumandin, Tubalar și Chelkan (și era foarte apropiată de limba Shors), iar Altaiul de Sud în dialecte: Telengit, Altai propriu-zis și Teleut... Dacă dialectele Altaiului de Sud limba a reușit rapid să se macine într-o singură limbă South Altai, atunci acest lucru nu se poate spune despre dialectele North Altai... Prezența unei singure limbi literare naționale South Altai este fără îndoială, dar dezvoltarea ei ulterioară ca limbă națională este asociată cu depășirea dificultăților serioase.

În publicațiile moderne, sunt înregistrate cazuri izolate de utilizare a termenului „limba Altai de Sud” [10] [11] .

În același timp, fostul nume (până în 1948) „limba Oirot” este folosit în principal în publicațiile dedicate istoriei limbii altaice.

Alfabetul

Scriere bazată pe alfabetul chirilic rus , cu adăugarea de litere suplimentare Ҥ , Ј , Ӧ , Ӱ , І. Scrierea bazată pe chirilic s-a dezvoltat încă din anii 1840 . Din 1928 până în 1938, a fost folosit alfabetul latin , apoi din nou chirilic.

Educație în Altaic

Universitatea de Stat Gorno-Altai formează specialiști în cadrul programelor 050302.00 - „Limba și literatura maternă (Limba și literatura altai)” (calificarea unui specialist: „Profesor de limbă, literatură și limba rusă, literatură Altai”), 050302 - „Limba maternă și literatură” limba și literatura” cu specializarea suplimentară „Învățămîntul preșcolar” (calificarea unui specialist: „Profesor de limba și literatura Altai”) [12] .

Vezi și

Note

  1. ↑ Materiale informative privind rezultatele finale ale recensământului populației din 2010 din toată Rusia . Consultat la 31 ianuarie 2012. Arhivat din original la 6 octombrie 2021.
  2. ↑ 1 2 Baskakov, 1969 .
  3. ↑ 1 2 Kormushin .
  4. ↑ Cartea Roșie a Limbilor UNESCO
  5. ↑ Recensământul populației din toată Rusia din 2002. Volumul 13. „Poporurile indigene ale Federației Ruse” . Consultat la 1 octombrie 2006. Arhivat din original la 20 februarie 2012.
  6. ↑ 1 2 Enciclopedia „Circumnavigația” . Consultat la 1 octombrie 2006. Arhivat din original pe 9 octombrie 2006.
  7. ↑ Proiect ETHEO (downlink) . Consultat la 1 octombrie 2006. Arhivat din original la 26 mai 2005. 
  8. ↑ Potapov L.P. Despre problema consolidării naționale a altaienilor . Preluat la 28 iulie 2021. Arhivat din original la 28 iulie 2021.
  9. ↑ L.P. Potakov. Cu privire la problema consolidării naționale a altaienilor . Preluat la 12 august 2021. Arhivat din original la 12 august 2021.
  10. ↑ Cercetări Ural-Altai, Nr. 2 (17) 2015, p. 26 . Preluat la 28 iulie 2021. Arhivat din original la 28 iulie 2021.
  11. ↑ Biblioteca științifică universală regională Kurgan. A. K. Yugova. Departamentul de Literatură în Limbi Străine. Limbile naționale ale Federației Ruse, CSI, fosta URSS, disponibile în fondul bibliotecii . Preluat la 28 iulie 2021. Arhivat din original la 28 iulie 2021.
  12. ↑ Departamentul de Limbă și Literatură Altai Arhivat la 8 ianuarie 2007.

Literatură

Dicționare

Link -uri

 Limbile de stat și oficiale în subiectele Federației Ruse
Limba de stat a RusieiRusă
Limbile de stat ale
subiecților Federației
Limbi cu statut oficial
Limbile Rusiei Wikipedia în limbile popoarelor Rusiei Literatura popoarelor Rusiei Cântece ale popoarelor Rusiei Dicționare în limbi ruse Mass-media în limbile Rusiei