Usova, Galina Sergeevna

Galina Sergheevna Usova

Galina Usova în fotografia 1950-1960
Data nașterii 22 mai 1931( 22.05.1931 )
Locul nașterii Gomel , URSS
Data mortii 18 mai 2020 (vârsta 88)( 2020-05-18 )
Un loc al morții Sankt Petersburg , Rusia
Cetățenie  URSS → Rusia
 
Ocupaţie poet , prozator , traducător
Soție Vasili Pavlovici Betaki
Logo Wikisource Lucrează la Wikisource

Galina Sergeevna Usova ( 22 mai 1931 , Leningrad - 18 mai 2020 , Sankt Petersburg [1] ) - traducătoare, poetesă, prozatoare sovietică și rusă. Tradus în rusă engleză scriitori și poeți A. Christie , J. Tolkien , J. Byron , R. Kipling și W. Wordsworth .

Biografie

Născut în Gomel [2] . În copilărie adus la Leningrad. Ea a părăsit Leningradul pentru o lungă perioadă de timp de două ori - în 1941-1944. (evacuare; Molotov ) și în 1954-1956. (lucrare la distribuție; Karelia).

În copilărie și tinerețe, ea a trăit pe partea Vyborg . Ea a studiat la școala numărul 94 [3] din districtul Vyborg , care era atunci situată în casa lui V. A. Pashkov.

În 1954 a absolvit cu onoare facultatea de filologie a Universității de Stat din Leningrad (Departamentul de Limbă și Literatură Engleză). Printre profesorii universitari ai Galinei Usova s-au numărat filologi celebri Viktor Manuilov , Nina Dyakonova , Evgeny Naumov , Dmitri Maksimov, Georgy Makogonenko . A studiat la LITO (asociația literară) a Universității de Stat din Leningrad. Viitorii scriitori din LITO au fost Vasily Betaki , Vladimir Alekseev, Alexander Krestinsky , Volt Suslov , Oleg Shestinsky , Vladimir Toropygin , Maya Borisova , Yuri Golubensky, Felix Naftulyev , viitorul regizor de film Igor Maslennikov . LITO a fost condus de poetul Leonid Khaustov.

Din 1954 până în 1956, a predat limba engleză la o școală secundară din orașul Lahdenpokhya (pe atunci RSS Karelian-finlandeză ). „Am găsit fiecare oraș și sat pe o hartă detaliată a Kareliei în Marea Enciclopedie Sovietică și m-am asigurat că L[akhdenpokhya] dintre toate punctele disponibile este cel mai aproape de orașul meu natal” [4] .

La sfârșitul anilor 1950, a lucrat câțiva ani la Institutul de textile din Leningrad ca asistent de laborator la Departamentul de Limbi Străine. [5]

În anii 1950-1980. a lucrat ca profesor de engleză în școlile din Leningrad.

Ea a început să scrie poezie de la vârsta de șapte ani (prima poezie este „Iarna, iarna este pe stradă / Mai degrabă, un pui aleargă ...” [3] ), traducând poezie din engleză - de la șaisprezece [6] (traducere din cântecul lui Robert Burns „ Inima mea este în munți ”). Prima poezie, publicată în 1955, se numea Collective Farm Truth. Era o lucrare satirică despre baia locală în care lucra Usova. După publicare, autoritățile au găsit imediat fonduri pentru construirea unei noi băi, de care autoarea a fost mândră toată viața.

În 1956, întorcându-se la Leningrad după distribuire , Usova l-a întâlnit pe E. G. Etkind , care a aprobat traducerile poetice și l-a trimis pe tânărul traducător la seminarul T. G. Gnedich , care a existat la filiala Leningrad a Uniunii Scriitorilor din URSS. Alături de Usova, la seminar au participat traducătorii de la Leningrad Vasily Betaki , Georgy Ben , Vladimir Vasiliev .

În 1957, Galina Usova a devenit interesată de poezia australiană. În 1959, romanul „Primii pași” a fost publicat în revista „On the Line”. Și în 1960 - o colecție de poezii a poetului negru american Langston Hughes , care a fost un proiect literar colectiv al seminarului lui T. Gnedich. În 1974, după ce a devenit interesată de science fiction, ea a început și să participe la seminarul lui Boris Strugatsky . În 1983 a fost admisă în Uniunea Scriitorilor din URSS .

Ea a devenit cunoscută pe internet în anii 2010 datorită faptului că mergea periodic la stația de metrou Politekhnicheskaya din Sankt Petersburg pentru a vinde cărți cu poeziile și traducerile ei [7] . Ea a publicat unele dintre ele pe cheltuiala ei, „nu pentru că urmăresc un fel de profit, dacă un traducător traduce pentru profit, el nu va traduce nimic, ci pentru că am făcut multă muncă în viața mea, doar nu nu vreau să plece."

În total, Galina Usova a avut 264 de publicații [8] . A condus un seminar pentru tineri traducători.

Ea a murit pe 18 mai 2020 la Sankt Petersburg [1] . A fost înmormântată pe 24 mai 2020 [9] .

Amintiri ale contemporanilor

În colecția autobiografică de romane și nuvele „Povestea primei urii”, el își amintește de munca sa din Lahdenpokhya cu profesorul Pavel Korgan (profesorii de fizică Pavel Oskarovich din povestea „Fondul golfului” și Oskar Georgievici din poveste „ Decameronul " în Berezovka ") și poetul pentru copii Arkady Markov ( poetul pentru copii Pyotr Vasilievich, participant al LITO la ziarul regional "Înainte" din povestea "Fondul golfului"), o întâlnire la Petrozavodsk cu poetul Boris Schmidt (poetul Boris Volsky din povestea „Fondul golfului”).

În cărțile „Before Dawn” și „Kellomyaki, Bell Mountain” a lăsat amintiri despre prietenii, cunoștințele și colegii ei: poetesa și traducătoarea Tatyana Gnedich , traducătorii Efima Etkinda , Inna Shafarenko, Galina Ostrovskaya , Mira Shereshevskaya, Sergei Petrov , Alexander Andres, Alexander Shcherbakov , Albe Schleifer; scriitorii Maya Danini , Mihail Chulaki , Serghei Snegov ; muzicologul Sofya Magit; compozitorii Dmitri Şostakovici , Dmitri Kabalevski , Ştefania Zaranek; crainic al radioului Leningrad Iuri Kalganov; poeţii Evgeniya Vinokurov , Viktor Sosnore , Lev Mochalov , Elena Ryvina ; dramaturg Valentina Levidova; critici literari Evgenia Brandis , Alexander Ninova , Samuil Lurie , Emma Polotskaya , Viktor Manuilov ; văduva scriitorului de science fiction Ivan Efremov Taisiya Efremova (Yukhnevskaya).

Ea a dedicat poezia contemporanilor săi - poetul Igor Ozimov, scriitoarea și criticul de teatru pentru copii Kira Kulikova, scriitoarele Nora Yavorskaya, Ella Fonyakova și Natalya Galkina , poetele Raisa Vdovina și Edith Södergran , traducătorul Vladimir Vasiliev .

Contemporani despre Galina Usova

Usova este menționată în repetate rânduri în „Scrisori despre poezia și pictura rusă” în capitolul „Romântul cu mătușa Tanka, sau în memoria plăcuței comemorative a mătușii Tanka Gnedich, mama mea spirituală” [14] , pe care Usova, printre altele, i-a dedicat-o. poetului şi eseistul rus Konstantin Kuzminsky .

Familie

Usova este fiica inginerului electrician Sergey Vaslyevich Usov [15] și a filologului Esther Litvin [16] . Frate - doctor în științe, profesorul Vladimir Sergeevich Usov. Usova este verișoara (din partea mamei ei) a traducătorului și editorului de traduceri din spaniolă Alba Benovna (Borisovna) Shleifer și (din partea tatălui ei) a unui inginer electrician, autor de manuale de electronică și inginerie radio pentru învățământul superior Vladimir Batushev .

Soț - poet și traducător Vasily Betaki . Căsnicia a născut două fiice. Cel mai mare, Tatyana, a absolvit departamentul de bibliotecă a Institutului de Cultură de Stat din Leningrad. N. K. Krupskoy , traducător, locuiește în Sankt Petersburg. Cea mai mică, Marina, locuiește în Franța, unde locuiesc cei trei nepoți ai ei - Denis, Matvey și Marianne [3] .

Traduceri

Lucrări principale

Culegeri de poezii

Cărți de traducere de poezie

Proză

Cărți de amintiri

Articole și eseuri

Lucrare editorială

Note

  1. ↑ 1 2 A murit poetesa Galina Usova. Ea își vindea cărțile lângă stația de metrou Politekhnicheskaya , Fontanka.ru  (19 mai 2020). Arhivat 26 mai 2020. Preluat la 19 mai 2020.
  2. ↑ „Destul de ciudat, mi se pare acum, dar m-am născut în Gomel.
    Slefuind o mulțime de lucruri cu limba,
    îmi amintesc elementele de bază: m-
    am născut în orașul Gomel
    Sub constelația Gemeni .
    Usova G. S. Înainte de zori - Sankt Petersburg: Editura DEAN, 2015
  3. ↑ 1 2 3 Usova G. S. Înainte de zori - Sankt Petersburg: Editura DEAN, 2015
  4. ↑ Usova G.S. Povestea primei urii. - Sankt Petersburg: Editura DEAN, 2014.
  5. ↑ Usov G.S. Și îl voi lua pe Byron drept co-autori. - Sankt Petersburg: Editura DEAN, 2003.
  6. ↑ Interviul Galinei Usova cu ediția din Estonia a DELFI TV . Preluat la 5 iulie 2020. Arhivat din original la 6 iulie 2020.
  7. ↑ „Nimeni nu mi-a cerut să traduc și nu a putut întreba” , ziarul Internet Paper  (13 ianuarie 2017). Arhivat din original pe 16 ianuarie 2017. Preluat la 22 ianuarie 2017.
  8. ↑ Centrul de Literatură și Cărți Contemporane: Galina Usova . Preluat la 4 martie 2013. Arhivat din original la 17 iunie 2013.
  9. ↑ 1 2 Cea mai mortală lună din ultimii 10 ani: Povești cu Petersburgi care au murit în mai 2020 . Satul (30 iunie 2020). Preluat la 27 iulie 2020. Arhivat din original la 27 iulie 2020.
  10. ↑ Epigraful desenului animat și epigrama este fraza: „ Poetele Yu. Nikonova și N. Ostrovskaya lucrează cu succes în literatura republicii ” (La rândul său, Petrozavodsk, 1955, nr. 6)
  11. ↑ La cotitură. Petrozavodsk, 1955, nr. 6
  12. ↑ Caricaturi [[Golyakhovsky, Vladimir Iulevici | Vladimir Goliahovsky]] cu epigrame [[Tarasov, Marat Vasilievici | Marata Tarasova]] în revista „La linie” . Preluat la 12 iulie 2020. Arhivat din original la 26 septembrie 2020.
  13. ↑ „Sunt din secolul trecut” - un film de Irina Grishina despre Galina Usova . Preluat la 27 iulie 2020. Arhivat din original la 11 august 2020.
  14. ↑ O aventură cu mătușa Tanka, sau în memoria plăcii memoriale a mătușii Tanka Gnedich, mama mea spirituală . kkk-pisma.kkk-bluelagoon.ru. Preluat la 27 mai 2020. Arhivat din original la 4 februarie 2020.
  15. ↑ În 1942, Serghei Usov, în calitate de inginer șef al Lenenergo , a condus copia de arhivă din 2 iunie 2021 pe Wayback Machine , care punea „ Cablul Vieții ” în Leningradul asediat .
  16. ↑ Esfir Litvin - cercetător al folclorului rus, profesor la Institutul Bibliotecii Krupskaya Leningrad , unul dintre autorii cărții „Cântece istorice ale secolului al XIX-lea” (L., 1973).
  17. ↑ 1 2 Poeta și traducătoarea Galina Usova își amintește cum cărțile au ajutat-o ​​cândva să trăiască și arată cum o ajută să supraviețuiască acum (link inaccesibil) . 100TV (4 martie 2013). Consultat la 5 martie 2013. Arhivat din original pe 8 martie 2013. 

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata