| Chaplinsky | |
|---|---|
| nume de sine | uaziomit |
| Țări | Rusia , SUA |
| Regiuni | Regiunea autonomă Chukotka , insula Saint Lawrence |
| Numărul total de difuzoare | O.K. 1600 |
| Clasificare | |
| Categorie | Limbi ale Americii de Nord |
| ramură eschimos grupul Yupik subgrupul Yuit | |
| Scris | Chirilic , latină ( scrierea eschimosă ) |
| Codurile de limbă | |
| ISO 639-1 | — |
| ISO 639-2 | — |
| ISO 639-3 | ess |
Limba Chaplin (siberian central Yupik) este limba grupului Yupik din familia eschimo-aleuți . Împreună cu limba Naukan , formează subgrupul Yuit , ale cărui limbi sunt vorbite de eschimoșii asiatici .
Distribuit în Rusia în satele Novoye Chaplino , Sireniki , Provideniya , Uelkal din regiunea autonomă Chukotka și pe insula St. Lawrence ( SUA ). Numărul transportatorilor în anii 1990 era de aproximativ 1600 de persoane (dintre care aproximativ 500 în Rusia) [1] .
La începutul anilor 1930, majoritatea populației eschimoși de pe coasta Chukchi vorbea limba Chaplin [2] :5 .
În 1848, misionarul rus N. Tyzhnov a publicat o carte ABC a limbii eschimose. Scrierea modernă bazată pe alfabetul latin a fost creată în 1932, când a apărut primul grund eschimos (Yuit). În 1937 a fost transferat pe baza grafică rusă. Pentru a desemna consoanele uvulare /q/ [k'], /ʀ/ [r'], /χ/ [x'] și retro- linguale /ŋ/ [n'], a fost introdus semnul apostrof „ și pentru a desemna surd [ḽ] - digraf l . În 1982, apostroful a fost înlocuit cu literele ӄ, ӷ, ӽ și ӈ (de exemplu, autonumele un'azig'mit a început să fie scris ca uӈaziӷmit ) [2] :5 .
Alfabetul eschimos modern bazat pe chirilic [3] :
| A a | (b b) | in in | G g | Ӷ ӷ | (D d) | (A ei) | (A ei) | (W w) | W h | Si si |
| th | K la | Ӄ ӄ | Ll | ll | Mm | m m | N n | Nb nb | Ӈ ӈ | Ӈъ ӈъ |
| (Oh oh) | P p | R p | C cu | T t | tu u | Ў ў | f f | x x | Ӽ ӽ | (C c) |
| (h h) | W w | (Wh w) | (b b) | s s | b b | (Uh uh) | yu yu | eu sunt |
Literele cuprinse între paranteze sunt folosite numai în declarații din rusă și din alte limbi. „b” este folosit doar în digrafe. Este cunoscut și „m” surd, care este notat în mod similar cu alte digrafe surde - „m”, apare sub formele instrumentale, dativ-directive, cazuri locale de cuvinte cu sufixul - lӷun unui sens colectiv: yulӷum'i „într-un grup de oameni”. Aici „m” este uluit de absorbția lui „t”: yuk „om” + - lӷun → yulӷun „un grup de oameni”
yulӷun + -mi → * yulӷutmi (cuvintele în - lӷun se comportă ca niște tulpini nominale de al șaselea tip, atunci când sunt flexate, „n” final se schimbă în „t”; asteriscul înseamnă că o astfel de formă nu există de fapt) → yulӷumyi
аӷnalҞаӽаӄ
yuk „om” + -haӄ (sufix diminutiv) → *yukhaӄ → yuhaӄ „omuleț”
aӈya 'baidara' + -m (suf. al meu) + -t (suf. plural) + -nun (suf. instrumental) → *аӈyamtnun → aӈamnun 'la canoa noastră'
Parțial1) ӄ + р → ӷр : pykutaӄ „lopată” + -raӷаӄ → pykutagraӷаӄ „lopată nouă”
2) k + r → gr : kamyk „pantofi” + -raӷаӄ → kamygraӷаӄ „pantofi noi”
3) ӄ + н → ӷн : аӷvyӄ „balenă” + niӄ (vânător de balene) → аӷvyӷniӄ „vânător de balene”
4) k + n → gn : kaўak „pasăre” + -niӄ → kaўagniЄ „vânător de păsări”
5) t + k → tkh : panat „sulițe” + -kun (caz longitudinal) → panathun „de-a lungul sulițelor/de-a lungul sulițelor”
Alte cazuri:
aӈyaӄ „barcă” + -pak (sufix de mărire) → aӈyaӽpak „barcă cu aburi” ( ӄ + p → ӽp )
pytuk „legată” + -vik (sufix „loc”) → pytugvik „loc cravată” ( la + v → gv (vocire))
atkuk „kukhlyanka” + -mi (caz local) → atkugmi „în kukhlyanka” ( k + m → hm )
asemănător „pernă” + -vak (sufix de mărire) → akitfak „pernă mare”
аӈяӄ „barcă” + -t- (plural) + -kun (caz longitudinal) → *аӈяӄткун (una dintre cele trei consoane cade) → *аӈяткун (asimilarea lui [k] după [t] dă [x]) → * аӈяӄткун 'cu barca'
Asimilarea lingualelor uvulare și posterioare: iӷnyӄ „fiu” + -kun → iӷnyӽӄun „după fiu”
1. ӄ/ӷ/ ӽ iӷnyӄ 'fiu' → iӷnyӷyt 'fii'; iӷnyӷmi „cu fiul”; iӷnyӽӄun „după fiul”
2. k/g/ kh sikik 'evrazhka' → sikigyt 'evrazhka' → sikigmun 'la evrazhka'; sikhtun „ca o evrazhka”
3. n/t asemănător „pernă” → akityt „pernă” manan „undiță” → manatmyӈ „undiță”
4. v/f/p yuk „om” → yuӽpak „ființă umană” аӈяӄ „barcă” → аӈяӽpak „barcă cu aburi”
5. t/s kat- „să vină” → katuӄ „a sosit”, dar kaskaӄ „a sosit”, kaskufsi „dacă ai ajuns”
Între o tulpină care se termină într-o vocală și un sufix care începe cu o vocală.
nuna 'pământ' + -it 'pământul lor' → nunaӈit 'pământul lor'
Dacă tulpina se termină în n:
asemănător „pernă” + -a „a lui” → akita „pernă lui”
Dacă sufixul începe cu ў:
ӄirgysya „sticlă” + -ўаӄ „similar cu” → ӄirgysyӈўаӄ „ciob de sticlă”
Vocala de legătură sApare atunci când restricțiile fonetice 3 și 4 sunt încălcate.
1) Două consoane la sfârșitul unui cuvânt:
iӷnyӷ 'fiu' + -t → iӷnyӷyt 'fii'
2) Trei consoane în mijlocul unui cuvânt:
iӷnyӄ „fiu” + -t + -kun → iӷnyӽtykhun „după fii”
Există proză și poezie eschimosă modernă (Aivangu etc.). Cel mai faimos poet eschimos este Yu. M. Anko .
Menovshchikov G. A. Limba eschimoșilor asiatici
| limbi paleoaziene | ||
|---|---|---|
| Yenisei |
| |
| Chukci-Kamchatka | ||
| Yukaghir-Chuvan | ||
| Eschimo-Aleut | ||
| Izolate | ||
| † - limbi moarte (†) - posibil limbi dispărute | ||
| limbi eschimo-aleutine | |
|---|---|
| Proto- Aescaleut † ( proto-limbaj ) | |
| Aleutiană | |
| eschimos | inuiți groenlandeză inuktun , tunumiit inuinnaqtun inuktitut de est , de vest Iñupiaq inuvialuktun dialecte: siglitun , uummarmiutun , kangiryuarmiutun Yup'ik Alaskan - Alutik Central Yupik Yuit (siberian) - Naukan chaplinsky Sirenic² † |
| Note: ¹ limbaj mixt ; - clasificarea limbii este discutabilă; † limba moartă | |