Fapta lui Devgen

Fapta lui Devgen  este o transcriere antică rusă , probabil din secolul XII-XIII, a poemului grecesc mijlociu ( bizantin ) din secolul al X-lea „ Digenis Akritis ”, care povestește despre isprăvile legendarului erou akritic Digenis [1] [ 2] [3] [4] .

Cuprins

Intriga poemului este o poveste epică despre lupta eroică a grecilor bizantini cu sarazinii , precum și o poveste despre isprăvile lui Digenis Akritas. Însăși imaginea lui Devgen (adică „născut de două ori”; fiul unei femei grecești și al unui emir arab ) personifică ideea eroului ideal, caracteristică Evului Mediu . Stilul textului îmbină trăsăturile tradiției poetice orale și poveștile militare ale Rusiei Kievene [5] [6] [7] .

Textologie

Poezia este cunoscută în trei liste ale secolelor XVII-XVIII sub titlurile „ Act de altădată a oamenilor curajoși ”, „ Despre îndrăzneala, curajul și vigoarea frumosului Devgen ” și „ Viața lui Devgen ” [8] [9] .

Una dintre edițiile traducerii, datând din secolul al XVI-lea, făcea parte din colecția Musin-Pușkin, care a murit în timpul Războiului Patriotic din 1812, împreună cu celebra „ Povestea campaniei lui Igor ” și a fost rescrisă de același scrib. . Fragmente din această ediție sunt cunoscute din Istoria statului rus de N. M. Karamzin [5] [10] [11] .

V. F. Miller a remarcat apropierea din punct de vedere al vocabularului și al imaginilor dintre actul lui Devgen și campania Lay of Igor, deoarece ambele monumente gloriifică curajul și descriu bătălii, visele profetice prezic evenimente viitoare și există o descriere bogată a naturii. Autorii lucrărilor folosesc mijloace poetice de comparație și asimilare: războinicii sunt șoimii, corbii, șoimii, iar eroii sunt soarele. Miller a mai subliniat relația ambelor narațiuni în prezența afirmațiilor și exclamațiilor personajelor, iar în tandrețea care pătrunde în imaginile feminine, găsește ecouri ale sentimentalismului livresc al Bizanțului. El a considerat, de asemenea, „fapta lui Degen” ca fiind o traducere bulgară , și nu o traducere în rusă [12] . În același timp, E. V. Barsov , în opoziție cu Miller, a prezentat o ipoteză despre existența unei traduceri ruse apropiate de textul grecesc, care, ajungând în Rusia, a fost revizuită și scurtată. El credea că traducerea a fost făcută nu mai devreme de secolul al XIII-lea, iar din aceasta a concluzionat că stilul „Povestea campaniei lui Igor” a influențat „Fapta lui Devgen” [13] .

La rândul său , M. N. Speransky a comparat „Faptele lui Devgen” cu monumentele literare contemporane – „ Istoria războiului evreiesc ” de Josephus Flavius , Cronica Ipatiev și „Povestea campaniei lui Igor” pe tema vocabularului și frazeologiei. Rezultatul acestui studiu a fost stabilirea apropierii mijloacelor lingvistice folosite. De exemplu, în „fapta Devgenivny” și „Povestea campaniei lui Igor” are loc același tip de comparații, se folosesc epitete similare, se folosesc aceleași cuvinte: „perlă”, „burtă” („viață”), „ pacer" - „pacer”, „click”, „carcasă”, „kmeti”, „pardus”, „sări”, „răbușit”, epitetul „drăguț”, etc. [14]

Note

1. ↑ Averintsev, 1984 , Aparent, deja în secolele XII-XIII. Trancrierile epopeei despre Digenis au intrat în literatura antică rusă („Fapta lui Devgen”) și, în același timp, au găsit un ecou în Occident - în poezia Flandra., p. 354.
2. ↑ TSB, 1972 , Povestea tradusă în limba rusă veche. Traducerea sau repovestirea a fost făcută nu mai târziu de secolele XII-XIII. din originalul grecesc - un poem bizantin din secolul al X-lea, al cărui text nu a ajuns la noi..
3. ↑ Smolitsky, 1964 , altă poveste tradusă în rusă. Traducerea sau repovestirea a fost făcută nu mai târziu de secolele XII-XIII. din greaca originalul este bizantin. poezii din secolul al X-lea, al căror text nu a ajuns la noi..
4. ↑ Curds, 1995 , denumirea de Old Russian. prelucrare bizantină. epic legende despre eroul-grăniceri (akrit). greacă epic o poezie despre Digenis (doi născuți - fiul unei femei grecești și al unui emir arab, care a fost botezat) a apărut în secolele X-XI. Rus. traducerea ei sau, mai degrabă, legenda care urcă la ea a fost realizată, după cum se crede, în secolul al XII-lea, p. 98-99.
5. ↑ 1 2 TSB, 1972 , Poezia se bazează pe legendele epopeei eroice bizantine despre lupta grecilor cu sarazinii și isprăvile lui Digenis Akritas. Stilul textului rusesc este caracterizat de elemente ale tradiției poetice orale și stilul poveștilor militare ale Rusiei Kievene. Imaginea lui Devgeny întruchipează ideea unui erou ideal, caracteristică Evului Mediu. Cel mai vechi text care a supraviețuit (secolul al XVI-lea) se afla în aceeași colecție împreună cu Povestea campaniei lui Igor.
6. ↑ Smolitzky, 1964 , Poezia se bazează pe legendele bizanților. eroic epopee despre lupta grecilor cu sarazinii și isprăvile Nars. eroul Digenis Akrita, al cărui nume în rusă. povestea s-a transformat în Devgeny. stil rusesc. textul, tradiția orală și stilul poveștii militare a Rusiei Kievene sunt palpabile. Imaginea lui Devgeny întruchipează ideea unui erou ideal, caracteristică vrăjirii. cultură..
7. ↑ Curds, 1995 , denumirea de Old Russian. prelucrare bizantină. epic legende despre eroul-grăniceri (akrit). greacă epic o poezie despre Digenis (doi născuți - fiul unei grecești și al unui emir arab care a fost botezat) a apărut în secolele X-XI, p. 98-99.
8. ↑ Smolitsky, 1964 , „D. etc." a ajuns la noi în listele ulterioare. Cea mai veche copie este din secolul al XVI-lea. a fost într-un Sat. împreună cu „Campania Povestea lui Igor”. Celelalte trei liste cunoscute sunt ser. secolul al 18-lea si toate sunt defecte.
9. ↑ Curds, 1995 , Listele antice ale D.D. nu au ajuns la noi, și avem doar trei liste din secolele XVII-XVIII. Lista lui D. D., care a făcut parte din colecția Musin-Pușkin cu S., ar fi astfel cea mai veche dintre cele care au supraviețuit până în timpurile moderne. Primii editori l-au descris pe D. D. ca parte a Sat. prin titlu („Act din vremurile vechi ale oamenilor curajoși despre îndrăzneală și despre putere și despre curaj”) și a dat, de asemenea, două titluri ale componentelor sale: „Legenda lui Filipat și despre Maxim și curajul lor” și „ Dacă există un gând, auziți despre nunta lui Devgeev și despre revolta lui Stratigovna. V. D. Kuzmina a atras atenția asupra faptului că N. M. Karamzin în extrasele sale din Colecția Musin-Pușkin. mai dă un titlu, care ar fi trebuit să urmeze după titlu: „Actul și viața lui Devgheniev Akrita”. Kuzmina a constatat că ed. D. D., citit în Colecția Musin-Pușkin, la fel ca în lista GBL, col. Tikhonravova, nr. 399 (1740); celelalte două liste cunoscute de noi se referă la o ediție diferită, ulterioară, p. 98-99.
10. ↑ Curds, 1995 , denumirea de Old Russian. prelucrare bizantină. epic legende despre eroul-grăniceri (akrit). greacă epic o poezie despre Digenis (doi născuți - fiul unei femei grecești și al unui emir arab, care a fost botezat) a apărut în secolele X-XI. Rus. traducerea ei sau, mai degrabă, a legendei care urcă până la ea a fost realizată, după cum se crede, în secolul al XII-lea. Listele antice ale D.D. nu au ajuns la noi și avem doar trei liste din secolele XVII-XVIII. Lista lui D. D., care făcea parte din colecția Musin-Pușkin cu S., ar fi astfel cea mai veche dintre cele care au supraviețuit până în noul timp., p. 98-99.
11. ↑ Bobrov, 2007 , În plus, N. M. Karamzin a realizat extrase din alte lucrări care se aflau în același Musin-Pușkinski. În nota 272 la volumul al treilea al operei sale, istoriograful scrie direct: în aceeași carte în care se află Cuvântul despre campania lui Igor (în biblioteca contelui A.I. viteji." Numindu-le „demne de observații cu privire la antichitatea stilului”, N. M. Karamzin citează extrase extinse din ele, care, desigur, sunt făcute din manuscrisul însuși. Este imposibil de imaginat că N. M. Karamzin, făcând extrase din aceste două povești, precum și din cel de-al treilea monument care însoțește „Cuvântul” – „Poveștile Regatului Indiei”, nu s-ar fi uitat la lista unică pe care a menționat-o în tipărire. chiar înainte de publicațiile sale, și mai târziu numit „o creație unică de acest fel pentru noi”, p. 40-41.
12. ↑ Curds, 1995 , D. D. a fost atras de cercetătorii lui S. ca un monument apropiat din punct de vedere al vocabularului și al sistemului figurativ. Primul care a condus o sistematică comparaţia lui S. şi D. D. Sun. F. Miller. Potrivit acestuia, ambele lucrări slăvesc eroi, ambele au descrieri de bătălii și glorificarea curajului, iar autorii recurg la poetic. comparatii si comparatii. Ambele sunt bogate în imagini ale naturii, în ambele vise profetice prezic viitorul (Vzglyad. S. 51-52). În S. și D.D. găsim o comparație a războinicilor cu păsările - șoimi, corbi și șoimi, în S. și D.D. eroii sunt comparați cu soarele. Miller consideră că ambele lucrări sunt legate de modul în care declarațiile și exclamațiile personajelor sunt introduse în narațiune și că „tandrețea care pătrunde în imaginile feminine” a lui S. este poate „un ecou al sentimentalismului bizantin, livresc” (p. 61). Totuși, Miller nu credea că autorul S. l-a imitat pe D. D., putem vorbi doar de tipologic. apropierea monumentelor (p. 51)., p. 98-99.
13. ↑ Curds, 1995 , E. V. Barsov s-a opus lui Miller, care a luat în considerare traducerea D. D. bulgară și a formulat o ipoteză despre existența rusului vechi. traducere, care era apropiată de textul integral al greacii. poezii; deja în Rus', această traducere ar fi suferit o reducere și o prelucrare. Traducerea lui D. D., potrivit lui Barsov, a fost efectuată nu mai devreme de secolul al XIII-lea, deci stilistică. el explică apropierea lui D. D. şi S. prin faptul că stilul lui S. a influenţat stilul de prelucrare D. D., p. 98-99.
14. ↑ Curds, 1995 , M. N. Speransky a comparat vocabularul și frazeologia lui D. D. cu cele moderne. monumente ale lui - „Istoria războiului evreiesc” de Josephus Flavius, Ipat. ani. și S. El a stabilit o apropiere incontestabilă între ei: în S. și D. D. același tip de comparații, epitete asemănătoare, se folosesc aceleași cuvinte, precum, de exemplu: „perlă”, „burtă” („viață”), „pacer” - „pacer”, „click”, „casing”, „kmeti”, „pardus”, „salt”, „roar”, epitet „drăguț”, etc., p. 98-99.

Literatură

• Averintsev S. S. Literatura bizantină din secolele IX-XII. // Istoria literaturii mondiale : În 8 volume / Academia de Științe a URSS; Institutul de literatură mondială. lor. A. M. Gorki . - M . : Science , 1984. - T. 2. - S. 351-359.
• Bobrov A. G. A existat colecția Musin-Pușkin cu „Povestea campaniei lui Igor”? (Despre o iluzie a lui Edward Keenan)  // Studia Slavica et Balkanica Petropolitana. - Sankt Petersburg. , 2007. - Numărul. 1/2 . - S. 39-51 . (copie)
• Actul lui Devgen // Debitor - Eucalipt. - M .  : Enciclopedia Sovietică, 1972. - ( Marea Enciclopedie Sovietică  : [în 30 de volume]  / redactor-șef A. M. Prokhorov  ; 1969-1978, vol. 8).
• Kalugin V. V. , fapta lui Stefanovich P. S. Devgen  // Radio Liberty . - 02.10.2004. Arhivat din original pe 3 iunie 2013.
• Fapta lui Kuzmina V.D. Devgen (Act din vremuri de odinioară al oamenilor curajoși). - M . : Editura Academiei de Ştiinţe a URSS , 1962. - 254 p. (odată cu publicarea textului reconstruit al primei și a doua ediții și a fotocopiilor listelor Actelor).
• Smolitsky V. G. „Fapta lui Devgeny” // Scurtă enciclopedie literară / Cap. ed. A. A. Surkov. - M . : Enciclopedia Sovietică , 1964. - T. 2: Gavrilyuk - Zulfigar Shirvani. - Stb. 550-551.
• Actul lui Speransky M. N. Devgen. Despre istoria textului său în scrierea antică rusă. Cercetări și texte // Sat. ORYAS AN. - Petrograd: Tipografia Academică de Stat Rusă, 1922. - T. 99, nr. 7. - 166 p.
• Fapta lui Curd O. V. Devgen // Enciclopedia „Cuvinte despre campania lui Igor”: În 5 volume .. - Sankt Petersburg. : Dmitri Bulanin, 1995. - T. 2. G-I. - S. 98-99. — 334 p.
• Curds O. V. Ficțiune de traducere a secolelor XI-XV. // Originile ficțiunii rusești. - S. 180-194.
• Curds O. V. Fapta lui Devgen // Dicționar de cărturari și livrești din Rusia antică  : [în 4 numere] / Ros. acad. Științe , Institutul Rus. aprins. (Casa Pușkin)  ; resp. ed. D. S. Lihaciov [i dr.]. - L .: Nauka , 1987-2017. - Problema. 1: XI - prima jumătate a secolului XIV. / ed. D. M. Bulanin , O. V. Tvorogov. - 1987. - S. 113-116.
• Chernysheva T. N. Compoziția „Digenis Akrita” și „Acta lui Devgen” // Proceedings of Department of Old Russian Literature / Academy of Sciences of the URSS . Institutul de Literatură Rusă (Casa Pușkin) ; Reprezentant. ed. D. S. Lihaciov . - L . : Science , 1989. - T. 42. - S. 344-350. — 464 p. ( copie 1 , copie 2 )
• Dostál A. Le Digénis slave et son importance pour la byzantinologie // Akten des XI Byzantinisten-Kongresses. - München, 1960. - P. 125-130.
• Gregoir H. Le Digenis russe // Studii epice rusești. — Phil. , 1949.
• Kyriakidis, Stratis. Forschungsbericht zum Akritas-Epos // Berichte zum XI Internationalen Byzantinisten-Kongress. - Münch, 1958. - Vol. II, 2.

Link -uri

• Faptul lui Devgen (Pregătirea textului, traducerea și comentariile de O. V. Tvorogov) // Biblioteca de literatură a Rusiei Antice / RAS. IRLI; Ed. D. S. Likhacheva, L. A. Dmitrieva, A. A. Alekseeva, N. V. Ponyrko. - Sankt Petersburg: Nauka, 1999. - T. 3: secolele XI-XII. – 413 p.