Morfologia islandezei

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 4 mai 2019; verificarea necesită 1 editare .

Islanda este o limbă flexivă cu elemente de aglutinare .

Nume și articole

Substantivul are o serie de trăsături arhaice corespunzătoare statului norvegian comun: 3 genuri (masculin, feminin, neutru) și 4 cazuri ( nominativ , genitiv , dativ , acuzativ ). Substantivul are categoriile de număr (singular și plural), precum și certitudine și nedeterminare.

Articolul hotărât postpozitiv , care a apărut din pronumele demonstrativ , este o enclitică nominală : se declină, duplicând flexiunea nominală . Lipsește articolul nehotărât. Există o așa-numită dublă definiție: articolul este adăugat la substantivele care au deja un determinant sintactic .

Principiul formării articolului postpozitiv: armurinn = armur + inn << armur hinn („mâna aceea”); kinnarinnar = kinnar + innar << kinnar hinnar („de acel obraz”). Separat, articolul hin în limba modernă este folosit doar în stil livresc și în discurs solemn. Formează grupul „adjectiv + substantiv”: hinn gamli maður („bătrânul acela”, stil livresc) = gamli maðurinn („bătrân”, stil neutru).

În mod caracteristic, sistemul de declinare a islandezei moderne este foarte apropiat de sistemul de declinare a limbii nordice vechi. Cu toate acestea, există câteva simplificări și alinieri:

în cazul dativ al singularului, desinenţa -u în limba modernă apare într-un număr mult mai mic de substantive feminine de declinare puternică;
unele substantive masculine din grupul puternic nu au terminații de dată. p. unități h. -i ;
pentru unele substantive, alternarea tulpinii în timpul declinării a devenit mai simplă: snjór (zăpadă) -> snjós (zăpadă) << dis. snæs ;
substantivele masculine la acuzativ plural nu mai folosesc terminația -u în niciuna dintre paradigmele comune etc.

Un exemplu de paradigmă de substantiv pentru următoarele cuvinte în formele nedefinite și definite:

armur (m. R. puternic) „mână”;

afi (m. R. slab) „bunic”;

sól (f. R. puternic) „soare”;

kinn (f. R. puternic) „obraz”;

rigning (f. R. strong) „ploaie”;

saga (f. p. slab) „istorie”;

hambar (cf. R. puternic) „copil”;

hjarta (cf. p. slab) „inima”.

caz	Nespecificat forma unitară h.	Def. forma unitară h.	Nespecificat formă de plural. h.	Def. formă de plural. h.
Nominativ (N.)	armura	armurinn	armura	armarnir
Genitiv (G.)	arme	armsins	arma	armanna
Dativ (D.)	armată	arminum	ormum	ormunum
Acuzativ (A.)	braţ	arminn	arma	armana

caz	Nespecificat forma unitară h.	Def. forma unitară h.	Nespecificat formă de plural. h.	Def. formă de plural. h.
N.	afi	afinn	departe	afarnir
G.	afa	afani	afa	afanna
D.	afa	afanum	ofum	ofunum
A.	afa	afann	afa	afana

caz	Nespecificat forma unitară h.	Def. forma unitară h.	Nespecificat formă de plural. h.	Def. formă de plural. h.
N.	sol	solin	solir	solirnar
G.	solar	solarinnar	sola	solana
D.	solu	solunni	solum	solunum
A.	sol	solina	solir	solirnar

caz	Nespecificat forma unitară h.	Def. forma unitară h.	Nespecificat formă de plural. h.	Def. formă de plural. h.
N.	rudă	kinnin	kinnar	kinnarnar
G.	kinnar	kinnarinnar	kinna	kinanna
D.	rudă	kinninni	kinnum	kinnunum
A.	rudă	kinnina	kinnar	kinnarnar

caz	Nespecificat forma unitară h.	Def. forma unitară h.	Nespecificat formă de plural. h.	Def. formă de plural. h.
N.	sunând	sunând	ringingar	ringingarnar
G.	ringingar	ringingarinnar	ringinga	ringinganna
D.	ringingu	ringingunni	ringingum	ringingunum
A.	ringingu	ringinguna	ringingar	ringingarnar

caz	Nespecificat forma unitară h.	Def. forma unitară h.	Nespecificat formă de plural. h.	Def. formă de plural. h.
N.	saga	sagan	sogur	sogurnar
G.	sogu	sogunnar	sagna	sagnana
D.	sogu	sogunni	sogum	sogunum
A.	sogu	soguna	sogur	sogurnar

caz	Nespecificat forma unitară h.	Def. forma unitară h.	Nespecificat formă de plural. h.	Def. formă de plural. h.
N.	hambar	barnið	născut	nascut in
G.	baruri	hambare	barna	barnanna
D.	barney	barninu	bornum	bornunum
A.	hambar	barnið	născut	nascut in

caz	Nespecificat forma unitară h.	Def. forma unitară h.	Nespecificat formă de plural. h.	Def. formă de plural. h.
N.	hjarta	hjartai	hjortu	hjortun
G.	hjarta	hjartans	hjartna	hjartnanna
D.	hjarta	hjartanu	hjortum	hjortunum
A.	hjarta	hjartai	hjortu	hjortun

Pentru a arăta arhaismul limbii islandeze, observăm că substantivul suedez braț din aceste 16 forme a supraviețuit doar la 4, iar formele genitiv, dativ și acuzativ au dispărut: arm - armen - armar - armarna .

Se folosesc 2 tipuri de declinare adjectivală - puternică și slabă. Un exemplu de declinare a adjectivului în forme puternice (nedefinite) și slabe (definite):

langur dagur „zi lungă”;

löng nott „noapte lungă”;

langt líf „viață lungă”.

caz	Domnul. nespecificat	Domnul. def.	Zh.r. nespecificat	Zh.r. def.	mier nespecificat	mier def.
N.	langur dagur	langi dagurinn	lung nott	langa nottin	viaţă lungă	langa viata
G.	langs-dags	langa dagsins	langrar nætur	löngu næturinnar	vieti langa	langa lifesins
D.	longum degi	langa deginum	langri nott	lung nottinni	lunga viata	langa lifenu
A.	langan-dag	langa daginn	langa nott	lung nottina	viaţă lungă	langa viata
N.	langir dagar	lung dagarnir	langar nætur	löngu næturnar	viata lunga	lunga viata
G.	langra daga	lung daganna	langra notta	lung nottanna	viata langra	longu lifanna
D.	longum dogum	longu dogunum	longum nottum	longu nottunum	longum lifum	longu lifenum
N.	langa daga	lung dagana	langar nætur	löngu næturnar	viata lunga	lunga viata

Masculin

Declinare puternică Prima clasă de substantive masculine cu declinare puternică

Substantivele masculine care sunt declinate ca prima clasă la plural primesc terminația -ar , iar la genitiv singular - s . Această clasă este cea mai comună, dar trebuie amintit că orice regulă are excepții, așa că există mai multe tipuri de declinare care aparțin primei clase.

Tipuri de declinare separat:

Primul tip

heimur „pământ, lume”; fiskur „pește”; hundur „câine”.

	Unitate h	Mn. h	Unitate h	Mn. h	Unitate h	Mn. h
ȘI.	heimur	heimar	fiskur	fiskar	hundur	hundar
R.	heims	heima	fisks	fiska	sute	hunda
D.	heimi	heimum	fiski	fiskum	hundi	hundum
LA.	heim	heima	fisk	fiska	hund	hunda

Conform primului tip, în special, următoarele substantive sunt declinate:

bátur „navă”, baugur „inel”, brunnur „sursă, primăvară”, draumur „vis”, fiskur „pește”, garður „grădină”, hattur „păr”, hestur „cal”, hundur „câine”, kálfur „vițel ”, munnur „gura”, piltur „tip”, pollur „băltoacă”, prestur „pastor”.

Al doilea tip

Al doilea tip include substantive cu -ll , -nn la sfârșit. Când astfel de substantive sunt declinate, un l sau n dispare, iar terminațiile sunt aceleași ca pentru primul tip.

	Unitate h	Mn. h	Unitate h	Mn. h	Unitate h	Mn. h
ȘI.	aftann	aftnar	lykill	lyklar	engill	Engleză
R.	aftane	aftna	lykils	lykla	engils	engla
D.	aftni	oftnum	lykli	lyklum	Engleză	englum
LA.	aftan	aftna	lykil	lykla	Engleză	engla

Rețineți că în declinare, vocala înainte de -ll sau -nn este eliminată . Conform celui de-al doilea tip, în special, următoarele substantive sunt declinate:

aftann „seara”, morgunn „dimineața”, lykill „cheie”, fetill „fitil”, ketill „căldare”, engill „înger”, spegill „oglindă”, j ökull „ghețar”.

Cuvintele monosilabice de acest tip nu primesc desinența -i la cazul dativ singular . Există multe astfel de cuvinte: stóll „scaun”, hóll „deal”, bíll „mașină”, páll „lopată”.

Al treilea tip

Al treilea tip include cuvinte monosilabice fără final. Ei primesc aceleași terminații ca și cuvintele din primele două tipuri.

	Unitate h	Mn. h	Unitate h	Mn. h	Unitate h	Mn. h
ȘI.	karl	karlar	vagn	vagnar	fugl	fuglar
R.	karls	karla	vagnuri	vagna	fugls	fugla
D.	karli	karlum	vagni	vagnum	fugli	fugul
LA.	karl	karla	vagn	vagna	fugl	fugla

Acest tip include, în special, următoarele cuvinte: fugl „pasăre”, karl „om”, vagn „căruță”, svefn „somn”.

Al patrulea tip

Acest tip include cuvinte care se termină în -s , -ss , -x . Aceste cuvinte la genitiv singular nu se termină în -s .

	Unitate h	Mn. h	Unitate h	Mn. h	Unitate h	Mn. h
ȘI.	koss	kosar	lax	laxar	hals	halsar
R.	koss	kossa	lax	laxa	hals	halsa
D.	kossi	kossum	laxi	laxum	Halsi	halsum
LA.	koss	kosar	lax	laxar	hals	halsar

Următoarele cuvinte aparțin acestui tip: koss „sărut”, foss „cascada”, háls „gât”, marte „martie”, dans „dans”, lax „somon”.

A doua clasă de substantive masculine de declinare puternică Primul tip

A doua clasă include substantivele care se termină în -ur , care la plural primesc desinența -ir .

	Unitate h	Mn. h
ȘI.	gest	gestir
R.	gesturi	gesta
D.	gesti	gestum
LA.	gest	gesti

Singurul cuvânt comun care este declinat conform acestui tip este gestur „oaspete”.

Al doilea tip

Al doilea tip include cuvinte care nu primesc desinența -I la dativ singular.

	Unitate h	Mn. h	Unitate h	Mn. h	Unitate h	Mn. h
ȘI.	svanur	svanir	hvalur	hvalir	valoros	Valir
R.	lebedele	swana	hvals	hvala	vals	Vala
D.	svan	svonum	hval	hvolum	Vali	volum
LA.	svan	swani	hval	hvali	val	Vali

Cele mai comune cuvinte de acest tip sunt: svanur " Svan ", hvalur "balena", valur "șoim", dalur "vale", refur "vulpe", salur "sala", lýður "oameni", smiður "fierar".

Clasa a treia de substantive masculine de declinare puternică

A treia clasă include cuvinte care sunt înclinate diferit de cuvintele celor două tipuri anterioare. Acestea sunt cuvinte foarte comune: faðir „tată”, bróðir „frate”, maður „om”, fótur „picior”, fingur „deget”, vetur „iarnă”.

	Unitate h	Mn. h	Unitate h	Mn. h	Unitate h	Mn. h
ȘI.	corect	fer	bróir	bræður	maur	menn
R.	blană	fera	brour	bræðra	manns	mană
D.	blană	ferum	brour	bræðrum	multe	monnum
LA.	blană	fer	brour	bræður	man	menn
	Unitate h	Mn. h	Unitate h	Mn. h	Unitate h	Mn. h
ȘI.	fotur	fætur	deget	deget	vetur	vetur
R.	fotar	fota	degete	fingra	vetrar	vânt
D.	fæti	fatum	fingri	fingrum	vetri	vetrum
LA.	picior	fætur	deget	deget	vetur	vetur

Declinare slabă Primul tip

Substantivele cu declinare slabă sunt cuvinte cu -i la sfârșit. În declinarea slabă, substantivul se termină în -a la genitiv, dativ și acuzativ singular, -ar la nominativ plural. Substantivele care se termină în -kki , -ggi , -ki , -gi se termină în -ja și respectiv -jar .

	Unitate h	Mn. h	Unitate h	Mn. h	Unitate h	Mn. h
ȘI.	Bolti	boltar	Russi	Russar	Grikki	Grikkjar
R.	bolta	bolta	Rusa	Rusa	Grikkja	Grikkja
D.	bolta	boltum	Rusa	Russum	Grikkja	Grikkjum
LA.	bolta	bolta	Rusa	Rusa	Grikkja	Grikkja

Un număr mare de cuvinte sunt înclinate conform declinării slabe. Câteva exemple sunt: Rúsi „rus (persoană)”, Grikki „grec”, Tyrki „turc”, Finni „finlandez”, Spanverji „spaniol”, afi „bunic”, banki „bancă”, bakari „brutar”, kennari „profesor ", dómari "judecător". Aproape toate numele de naționalități și profesii aparțin declinării slabe a substantivelor masculine.

Al doilea tip

Al doilea tip include cuvintele care se termină în -andi. Aceste cuvinte la pluralul nominativ și acuzativ primesc desinența -ur , iar la plural a din sufixul -andi se transformă în e .

	Unitate h	Mn. h	Unitate h	Mn. h
ȘI.	nemandi	nemendur	lesandi	lesendur
R.	nemanda	nemenda	lesanda	lesenda
D.	nemanda	nemendum	lesanda	lesendum
LA.	nemanda	nemendur	lesanda	lesendur

Din acest tip aparțin următoarele cuvinte: lesandi „cititor”, leikandi „jucător”, nemandi „student”.

Feminin

Declinare puternică Prima clasa Primul tip

Potrivit primei, substantivele cu terminațiile -ing și -ung sunt declinate , iar cele din urmă au -u în date. p. unități orele pot lipsi:

Unitate h.	ȘI. R. D. LA.	curling ("batrâna") curlingar curlingu curlingu
Mn. h.	ȘI. R. D. LA.	curlingar curlinga curlingum curlingar

Al doilea tip

Conform celui de-al doilea tip, cele mai multe cuvinte livrești și unele nume proprii cu terminația -ur , precum și numele proprii cu terminațiile -dís și -unn (de exemplu, Þórdís , Þórunn ) sunt declinate:

Unitate h.	ȘI. R. D. LA.	unnur („val”) unnar unni unni
Mn. h.	ȘI. R. D. LA.	unnir unna unnum unnir

Al treilea tip

Conform celui de-al treilea tip, substantivele sunt declinate, care se termină în vocale rădăcină á , ó , ú :

Unitate h.	ȘI. R. D. LA.	á („râu”) ar A A
Mn. h.	ȘI. R. D. LA.	ar aa a.m ar

Pronume

Declinarea pronumelor personale:

caz	1 l.	2 l.	3 l. m.	3 l. și. R.	3 l. cf. R.
N.	de exemplu	zu	Hann	hun	það / hán
G.	min	zin	hans	hennar	Jess / hans
D.	mer	þér	honum	henni	því / háni
A.	mig	yig	Hann	hana	það / hán
N.	við	țið	zeir	þær	au
G.	okkar	ykkar	þeira	þeira	þeira
D.	okkur	ykkur	zeim	zeim	zeim
A.	okkur	ykkur	þá	þær	au

Verbul

Verbul în islandeză are categoriile de timp , stare de spirit și voce . Forma perfectă este construită folosind verbele „a avea” (pentru majoritatea verbelor) și „a fi” (doar pentru verbele limită intranzitive). Forma timpului viitor nu este gramaticalizată . Pasivul se formează analitic. Există o clasă de verbe mijlocii cu un marker - st , care are o origine reflexivă. Există o clasă extinsă de verbe asociate cu un control puternic cu substantive în cazul dativ și genitiv. Un exemplu de conjugare pe exemplul verbelor puternice fara („a merge”) și vinna („a lucra, a câștiga”) și a unui verb slab kalla („a chema”):

Pronume	Nast. temp. rev. incl.	Nast. temp. ref. incl.	Trecut temp. rev. incl.	Trecut temp. ref. incl.
de exemplu	fer	fari	pentru	faeri
zu	ferð	farir	forst	farir
Hann	fer	fari	pentru	faeri
við	forum	forum	forum	furum
țið	farið	farið	furie	færuð
zeir	fara	fari	foru	faeru

Pronume	Nast. temp. rev. incl.	Nast. temp. ref. incl.	Trecut temp. rev. incl.	Trecut temp. ref. incl.
de exemplu	winn	vinnie	vann	ynni
zu	vinnur	winnir	Vannst	ynnir
Hann	vinnur	vinnie	vann	ynni
við	vinnum	vinnum	unnum	ynnum
țið	vinnie	vinnie	unnuð	ynnuð
zeir	Vinna	vinnie	unnu	ynnu

Pronume	Ora curentă ex.inc.	Ora curentă ref.	Timpul trecut ex.inc.	Timpul trecut ref.
de exemplu	cală	calli	kallaii	kallaii
zu	callar	callir	kallair	kallair
Hann	callar	calli	kallaii	kallaii
við	kollum	kollum	kölluum	kölluum
țið	callið	callið	kölluðuð	kölluðuð
zeir	cală	calli	kölluu	kölluu

După cum se poate vedea din paradigme, verbul în islandeză este conjugat activ pentru persoane și numere, pe care alte limbi scandinave (cu excepția feroezei ) nu le-au păstrat. De exemplu, în suedeză pentru toate persoanele: fara >> far - ( tarif ) - for - fore ; vinna >> vinner- ( vinne ) -vann - vunne ; kalla >> kallar - ( kalle ) - kallade - kallade (în paranteze sunt puțin folosite forme arhaice ale modului conjunctiv prezent).

Exemple de forme analitice:

Perfect: ég hef kallað þig „Te-am sunat”;

Rezultat subiect: þeir eru komnir „au venit” (lit.: „esența celor care au venit”);

Prezent continuu: ég er að lesa bókina „Citesc (acum) această carte”.

Verbul are două forme de participii - timpul prezent și trecut: að kalla >> kallandi , kallaður .

Participiul trecut este declinat ca un adjectiv obișnuit: kallaður - kallaðir - kallaðan etc.

islandez
Informatii generale	Alfabet Braille Gramatică Morfologie Ortografie Literă Thorn Scrisoarea Ed Fonologie Vocabular
nume proprii	nume islandez Toponimie Numele străzilor Exonimele islandeze
Istorie și literatură	Poveste norvegiană veche Literatură Sagas vârstnicul Edda Poezia scaldica Povești islandeze
Organizații și dezvoltare	Institutul Arnie Magnusson pentru Studii Islandeze Ziua limbii islandeze Consiliul Limbii Islandeze Fundația pentru limba islandeză Institutul de limbă islandeză Comitetul islandez pentru nume de persoane Purism lingvistic mare islandeză
subiecte asemănătoare	Limba semnelor islandeză