Dialecte Novograd

Dialectele Novograd (de asemenea, dialectul Novograd ; slovacă. novohradské nárečia ) sunt dialecte ale dialectului slovac mijlociu , comune în regiunile sudice și centrale ale regiunii Banskobystritsky din Slovacia (în partea de sud a zonei dialectului slovac mijlociu) [1] [2 ] [3] . Împreună cu dialectele Zvolensky , Gontyansky , Tekovsky și Hemersky , se numără printre dialectele slovace medii din sud [4] . În diferite clasificări ale limbii slovace, zona Novograd are o acoperire diferită a teritoriului. Conform hărții de diviziune a dialectului publicată în Atlasul limbii slovace ( Atlas slovenského jazyka ), o singură zonă Novograd nu este evidențiată, în locul ei se disting zone independente Gontyansko-Novograd, Novogradul Mijlociu, Modrokamensky și Ipel [5] [6] . În clasificarea lui R. Kraychovich, dialectele Tekov sunt incluse în regiunea de sud-est a dialectelor slovace medii [7] [8] . În regiunea de sud-est a macrozonei dialectale slovace medii, dialectele Novograd sunt incluse și în clasificarea prezentată pe harta dialectologică a lui I. Ripka ( I. Ripka ) [6] .

Denumirea dialectelor Novograd provine de la numele județului istoric Novograd al Regatului Ungariei , în majoritatea căruia s-au dezvoltat aceste dialecte [9] [10] [11] .

Dialectele Novograd sunt caracterizate printr-o serie de fenomene fonetice specifice care nu au analogi în alte dialecte slovace [12] .

Clasificare

Ca o singură regiune dialectală, dialectele Novograd (ca parte a zonei slovacei medii de sud-est) sunt prezentate pe harta dialectologică a lui I. Ripka , publicată în Atlasul populației Slovaciei ( Atlas obyvatel'stva Slovenska ) (2001) [ 6] , și (ca parte a zonei slovacei medii de sud) în clasificarea publicată în publicația „Dialectology of the Slovak language” de K. V. Lifanov (2012) [4] .

Interval și nume

Gama dialectelor Novograd este situată în partea de sud a Slovaciei . Conform diviziunii administrativ-teritoriale moderne a Slovaciei , zona dialectelor Novograd este situată în regiunile sudice și centrale ale regiunii Banskobystrica (cele mai mari așezări din această regiune sunt Lucenets , Modri-Kamen , Velky-Krtis , Filakovo ). ) [10] [13] [14] .

Din nord-est, vest și nord, zonele restului dialectelor sudice ale dialectului slovac mijlociu se învecinează cu gama de dialecte Novograd : din nord-est - zona de distribuție a dialectelor Hemer , din vest - zona de distribuția dialectelor Gontyan , din nord - zona de distribuție a dialectelor Zvolen . Dinspre sud și sud-est, dialectele Novograd sunt mărginite de o zonă de dialecte slovace eterogene, parțial distribuite intercalate cu dialecte ale limbii maghiare .

Numele dialectelor din Novograd, precum și numele unei părți semnificative a celorlalte grupuri de dialecte slovace, este asociat cu numele unuia dintre județele istorice ale Regatului Ungariei , în cadrul căruia majoritatea s-au format aceste dialecte . 9] [10] [11] .

Caracteristici dialectale

Fonetică

Caracteristicile fonetice ale dialectelor Novograd [12] :

  1. Schimbarea fonemelor vocalice y > e , ý > eɪ̯ ( ej ): dym > dem , robily > robile , pekný > pekneɪ̯ , pýtaťi > peɪ̯taťi .
  2. Schimbarea fonemului vocalic ȁ > eɪ̯ ( ej ): prȁťeľȁ > preɪ̯ťeľeɪ̯ , štyrȁ > štereɪ̯ . Excepție fac pozițiile după back- linguală , în care această tranziție nu a avut loc: krátki , kíxať .
  3. În locul diftongilor slovaci medii ɪ̯e și u̯o , sunt prezentați monoftonguri lungi îngustați (timp) e̅́ și o̅́ : ňesɪ̯em > ňese̅́n , dobru̯o > dobro̅́ .
  4. Vocala îngustată o̅́ , vocala o și diftongul u̯o pot fi reprezentate în locul consoanei silabice l̥ : dl̥h > doh , vl̥na > vou̯na , žl̥té > žo̅́te .
  5. Cazuri de schimbare a combinației ou̯ într-o vocală restrânsă o̅́ : în inflexiuni de substantive, adjective și pronume sub forma singularului instrumental - s to̅́ dobro̅́ ženo̅́ ; la forma genitiv plural - otco̅́ .
  6. Cazuri de schimbare a combinației lui ej într-o vocală restrânsă e̅́ : ot te̅́ dobre̅́ žene .
  7. Cazuri de schimbare a vocalelor u și ú în poziție după consoane moi funcțional în i și respectiv í : gu krížu > gu kríži , pľúca > pľíca .

Morfologie

Caracteristicile morfologice ale dialectelor Novograd [15] :

  1. Extinderea infinitivelor la -ťi ( robiťi ). Un fenomen similar are loc în alte dialecte din sudul slovacului mijlociu.

Note

Surse
  1. ↑ Vod. O jazyku. Nárečia  (slovacă) . Slovake.eu (2010-2014). Arhivat din original pe 2 mai 2013.  (Accesat: 15 august 2015)
  2. ↑ Smirnov, 2005 , p. 275.
  3. ↑ Nehmotné kulturne dedičstvo Slovenska. Slovenský jazyk a nárečia  (slovacă) . Uniza.sk. Arhivat din original pe 2 mai 2013.  (Accesat: 15 august 2015)
  4. ↑ 1 2 Lifanov, 2012 , p. 26.
  5. ↑ Harta dialectelor slovace // Atlas slovenského jazyka / Jozef Stolc, editor. - Bratislava: SAV , 1968  (engleză) . Pitt.edu. Arhivat din original pe 12 mai 2013.  (Accesat: 15 august 2015)
  6. ↑ 1 2 3 Mojmir Benža. Obyvatľstvo a tradičné oblasti. Slovenčina  (slovacă) . Slovenský ľudový umelecký kolektív (2011). Arhivat din original pe 2 mai 2013.  (Accesat: 15 august 2015)
  7. ↑ Krajčovic, 1988 , p. 260.
  8. ↑ Krajčovic, 1988 , p. 316.
  9. ↑ 1 2 Lifanov, 2012 , p. 17.
  10. ↑ 1 2 3 Lifanov, 2012 , Harta 1. Dialectele limbii slovace ..
  11. ↑ 1 2 Lifanov, 2012 , Harta 3. Județe istorice de pe teritoriul Slovaciei ..
  12. ↑ 1 2 Lifanov, 2012 , p. 28-29.
  13. ↑ Lifanov, 2012 , p. 28.
  14. ↑ Lifanov, 2012 , Harta 2. Diviziunea administrativă modernă a Slovaciei ..
  15. ↑ Lifanov, 2012 , p. 29.

Literatură

  1. Krajcovic R . Vývin slovenského jazyka a dialektologia. - Bratislava: Slovenské pedagogické nakladateľstvo, 1988. - 344 p.
  2. Scurt D. Slovacă // The Slavonic Languages ​​​​/ Comrie B., Corbett G. - Londra, New York: Routledge, 1993. - P. 533-592. — ISBN 0-415-04755-2 .
  3. Štolc J., Habovštiak A., Jazykovedný ústav L'udovíta Štúra. Atlas slovenského jazyka. - 1 vd. - Bratislava: SAV , 1968-1984. — Vol. I-IV (I.Vokalizmus a konsonantizmus; II.Flexia; III.Tvorenie slov; IV.Lexika).
  4. Lifanov K. V. Dialectologia limbii slovace: manual. — M. : Infra-M, 2012. — 86 p. - ISBN 978-5-16-005518-3 .
  5. Smirnov L. N. limbi slave de vest. Limba slovacă // Limbile lumii. limbi slave . - M .: Academia , 2005. - S. 274-309. — ISBN 5-87444-216-2 .