| Limba slovacă de est | |
|---|---|
| nume de sine | východoslovenský knižný jazyk, slovjacky jazyk |
| Țări | Slovacia |
| Clasificare | |
| Categorie | Limbile Eurasiei |
| ramura balto-slavă grup slav subgrupul slavului de vest slovacă | |
| Scris | latin |
Limba literară slovacă de est ( slovacă východoslovenský knižný jazyk ) este limba protestanților din Slovacia de Est de la mijlocul secolului al XVIII-lea, aparținând așa-numitelor microlimbi literare slave . Este cunoscut în două variante bazate pe diferite dialecte ale dialectului slovac de est : în versiunea confesională, bazată pe dialectele Zemplin , și în versiunea „laică”, bazată pe dialectele Sarish și Spis .
Dialectul slovac de est este larg răspândit în estul Slovaciei , în vecinătatea dialectelor ucrainene de sud -vest ( carpato -rusă ) și mai puțin poloneză .
Caracteristicile lingvistice slovace de est se regăsesc deja în monumentele slovace din secolul al XV-lea , din secolul al XVI-lea apar texte bazate pe slovacia de est. Calviniștii din Slovacia de Est la mijlocul secolului al XVIII-lea au creat o limbă literară specială bazată pe scrierea maghiară. În 1750 - 1758 . cinci cărți religioase (în mare parte traduceri din limba maghiară) au fost publicate pe baza dialectului zemplin . Ultima carte „Către serviciul general…” („Gu obecznej szluzsbe…”) a fost publicată în 1923. La mijlocul secolului al XIX-lea , s-a încercat să creeze o versiune „laică” a limbii literare slovace de est pe Shariš - Baza Spish (preotul Jan Andraschik ( 1799 - 1853 , slovacul Ján Andraščik ) și „Šenk palenčeny” al său, 1845 [ 1] ). Autoritățile maghiare au profitat de acest experiment, promovând „limba sarish” și încercând astfel să interfereze cu procesul de renaștere națională a slovacilor, dar fără rezultat. În 1870, Ministerul Educației din Ungaria a aprobat folosirea manualelor din „limba Šariš” pe teritoriul Zemplín , Spiš și Šariš , interzicând în același timp cărțile scrise în slovacă literară . Câteva cărți publicate de Ministerul Ungar al Educației în Šariši:
Manualele de limba maghiară din Šariši au fost folosite până la căderea Austro-Ungariei . Interesant este că ultimul manual Šarish pentru școli a fost publicat deja în 1919 în Cehoslovacia nou creată . Microlimba slovacă de est a fost exportată și în afara Austro-Ungariei - din 1886, un ziar pentru emigranți, Amerikanszko-szlovenszke novini, a fost publicat în Pittsburgh , SUA , finanțat de maghiari. În 1919, microlimba slovacă de est a fost declarată limba oficială a Republicii Sovietice Slovace pro-ungare . O încercare de a introduce limba slovacă de est la nivel oficial a fost repetată în 1938 , când Ungaria a ocupat Abov , sudul Sarish și sudul Zemplin . La Kosice , au apărut cercul Oichizna și revista Nasha Zastava, finanțate de autoritățile maghiare, care au propagat punctul de vedere că slovacii de est erau un popor separat - slovacii, care sunt maghiari slavizați . În 1941, a fost publicată Slovjacka gramatika a lui E. Dobransky și s-au făcut încercări de a introduce limba Šarish înapoi în școlile slovace din teritoriul ocupat. Totul s-a încheiat în 1945 cu sosirea Armatei Roșii, dar, cu toate acestea, în ultimele decenii, a avut loc o renaștere a ideii de limba literară slovacă de est. Unul dintre inițiatorii renașterii a fost lingvistul Ondrej Galaga, care a publicat în 2002 Dicționarul Slovac de Est. În plus, a apărut „Cercul Scriitorilor Spish” ( Spolok pisateľov Spiša ).
Slovacia de Est folosește alfabetul latin de tip slovac .
Literatura religioasă a protestanților slovaci de est de la mijlocul secolului al XVIII-lea tradusă (din maghiară). Lucrările originale (poetice) apar abia în secolul al XX-lea și sunt asociate cu numele poetului Viktor Dvorchak (1879-1943, slovac. Viktor Dvorčák / Dvorcsák ) - unul dintre liderii așa-numitei „Republici Slovace de Est” și Republica Sovietică Slovacă , pe care Cehoslovacia a declarat-o oficial inamic și care a fost vânată de informațiile cehoslovace. Dvorchak s-a ascuns în Polonia, Italia, Franța, Anglia, SUA și Ungaria și nu a fost niciodată adus în fața justiției cehoslovace. El a publicat prima sa colecție de poezie Vlasc a šerco (patria și inima) în 1909 . După ocuparea sudului și estului Slovaciei de către Ungaria, s-a întors în Slovacia, unde a lucrat în ziarul Nasha Zastava. Viktor Dvorchak a jucat în rândul slovacilor de Est același rol ca Andrei Brody și Stepan Fentsik în rândul rusilor .
Un extras din revista „Nasha Zastava” 3/1912 în dialectul Sharish:
Același pasaj în slovacă literară:
| microlimbi slave | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| estic | |||||
| occidental | |||||
| sudic |
| ||||
| amestecat | Sudul Rusiei 1 | ||||
| Vezi si limbi slave Note 1 limbă cu tulpini slave de est și slave de vest | |||||