Ton de intrare

Tonul de intrare ( chineză tradițională 入聲, exercițiu 入声, pinyin rùshēng , pall. zhusheng  - „tonul hieroglifei入(„intra”) este unul dintre tonurile limbii chineze de mijloc . Absent din mandarinul chineză comun modern , dar păstrat în multe dialecte din sud-est: cantoneză , Yue , Min , Hakka .

Din punct de vedere fonetic , tonul de intrare nu este mai degrabă un ton, ci pur și simplu o silabă care se termină într-o consoană plozivă sau stop glotal .

Deoarece tonul primit a fost folosit în poezia chineză veche , ajută la reconstruirea fonologiei chineze vechi și medii.

Fonetică

Din punct de vedere fonetic, un ton de intrare este o silabă închisă care se termină într-un stop glot sau o oplozivă aplozivă ( adică fără eliberare sonoră): [ p̚ ], [ t̚ ], [ k̚ ].

Ton de intrare în chineză

Mandarin

Tonul de intrare este păstrat în dialectele Minjiang și Nanjing Mandarin. În alte dialecte, tonul de intrare a dispărut și unul dintre cele patru tonuri moderne a început să fie folosit în schimb, în ​​funcție de inițialul .

În dialectele Beijing și nord-est , în cuvinte cu o inițială fără voce , tonurile erau distribuite într-un mod neclar sau fără reguli definite. Situația este diferită cu alte dialecte: în dialectul Jiao Liao , tonul de intrare s-a transformat într-un al treilea ton; în dialectele Jilu și Zhongyuan în primul.

Dacă inițiala este nazală sau [ l ], atunci tonul primit a fost înlocuit cu un al patrulea. O excepție este dialectul Zhongyan, unde este folosit primul ton. În orice dialect cu o inițială zgomotoasă , tonul este înlocuit cu un al doilea.

dialect mandarin Inițială tăcută Nazal sau [ l ] Vocea inițială zgomotoasă
Jiao Liao 3 patru 2
nord-estic 1, 2, 3, 4 [~1] patru 2
Beijing 1, 2, 3, 4 [~2] patru 2
North Central unu patru 2
Zhongyuan unu 2
Northwestern patru 2
sud-vest 1, 2, 4 [~3]
Nanjing tonul de intrare păstrat
Minjiang

Wu

În limba y, tonul de intrare este păstrat. Cu toate acestea, spre deosebire de alte limbi cu acest ton, tonul de intrare este cel mai adesea prezent în silabe cu o oprire glotă finală .

În funcție de inițial , sunetul sunetului primit se schimbă. Există un ton înalt când inițiala este fără voce și un ton scăzut când inițiala este exprimată.

cantoneză

Fiecare ton de chineză mijlocie s-a împărțit în două cantoneze moderne. Unul pentru cazul cu inițială surdă, celălalt cu apel. În plus, mai târziu tonurile în silabe cu inițială surdă au fost împărțite în două: tonuri înalte (pentru vocalele scurte ) și joase (pentru vocalele lungi ) [1] .

Astfel, în cantoneză există până la trei tonuri de intrare: cu o inițială sonoră, înaltă cu o voce fără voce, joasă cu o voce fără voce [1] .

Exemple

caracter chinezesc Fanze și reconstrucția chinezei mijlocii [2] Hakka Hokkien dialectul Nanjing La cantoneză Bungo noua kana timpurie Putonghua Traducere
合 侯閤切 [ɣɒp] [hap˥] [hɐʔ˥] ho⁵ [xoʔ˥] [3] [ ɦɐʔ˩˨ ] [hɐp˨] gapu, kapu ガフ,カフ el [ xɤ̌ ] uniune; închide
十 是執切 [ʑĭĕp] [înghiţitură] [sip˥] , [tsap˥] shr⁵ [ʂʅʔ˥] [3] [ zʷœʔ˩˨ ] [sɐp˨] zipu, sipu ジフ,シフ shí [ʂɨ̌] zece
佛 符弗切 [bʰĭuət] [picior] [hut˥] , [put˥] fu⁵ [fuʔ˥] [3] [ vɐʔ˩˨ ] [fɐt˨] butu, putu ブツ,フツ fó [fuɔ̌] Buddha
八 博拔切 [paet] [pat˩] [pat˩] , [peʔ˩] ba⁵ [paʔ˥] [3] [ pɐʔ˥ ] [paːt˧] Pati, patu ハチ,ハツ bā [pa] opt
易 羊益切 [jĭɛk] [ji˥˧] , [jit˥] [ek˥] , [iaʔ˥] i⁵ [iʔ˥] [3] [ ji˦ ], [ jeʔ˩˨ ] [jɪk˨] yaku, eki ヤク,エキ yì [î] schimb valutar
客 苦格切 [kʰɐk] [hak˩] , [kʰak˩] [kʰek] , [kʰeʔ˩] kä⁵ [kʰɛʔ˥] [3] [ kʰɐʔ˥ ] [haːk˧] kyaku, kaku キャク,カク ke [ kʰɤ̂ ] oaspetele

Note

Surse

  1. ↑ 1 2 杨蔚.粤语古入声分化情况的当代考察 (chineză) . - Teză de doctorat. — 2002.
  2. ↑ 廣韻入聲卷第五. Preluat la 20 septembrie 2020. Arhivat din original la 24 aprilie 2018.
  3. ↑ 1 2 3 4 5 6 南京官話拼音方案 （ Romanizarea mandarinului Nanjing și metoda sa de introducere ）  (chineză) (16 februarie 2019). Preluat la 16 februarie 2019. Arhivat din original la 16 decembrie 2021.

Comentarii

  1. ↑ Cele mai frecvente 3
  2. ↑ Modelul nu este respectat
  3. ↑ Cele mai frecvente 2