Layli și Majnun

Leyli (Leyla) și Majnun ( arab. مجنون ليلى ‎, persană لیلی و مجنون ‎, azerb. Leyli və Məcnun , Taj. Layli va Maҷnun , uzbec. Layli va Majnc ) - o poveste din Orientul Mijlociu Povestea se bazează pe evenimente reale și descrie viața unui tânăr arab pe nume Qais ibn al-Mulawwah , care a trăit în secolul al VII-lea în ceea ce este acum Arabia Saudită .

Povestea tragică a lui Layla și Majnun a avut un impact semnificativ asupra culturilor din Orientul Mijlociu și Transcaucazia . În secolul al XII-lea, clasicul poeziei persane , Nizami Ganjavi , pe baza acestei povești, și-a scris propriul poem , care a devenit una dintre părțile lui Cinci . Peru, clasicul poeziei azere - Fizuli  - deține și poezia „ Leyli și Majnun ”, scrisă de el în 1535. Motivele din „Layli și Majnun” se găsesc și la autorii sufiți și baha'i [1] .

Plot

Qays ibn al-Mulawwah ibn Muzahim, un tânăr poet beduin din tribul Banu Amir , s-a îndrăgostit de o fată din același trib pe nume Layli al-Amiriya. A compus poezii și cântece, unde și-a cântat dragostea pentru Leyli. Când Qais i-a cerut tatălui Laylei să-și căsătorească fiica cu el, el a refuzat, deoarece acest lucru era contrar ordinii sistemului tribal. La scurt timp după aceea, Leili s-a căsătorit cu un alt bărbat.

Când Kais a aflat despre căsătoria lui Layla, și-a părăsit tribul și a început să rătăcească în deșert. Rudele lui Qays au încercat să-l convingă să se întoarcă, dar, fără să obțină nimic, au decis să-i lase mâncare în mijlocul deșertului. Uneori era văzut recitând poezii despre Layla pentru el însuși sau scriind în nisip cu un baston.

Layli s-a mutat împreună cu soțul ei în Irak , unde s-a îmbolnăvit în curând și a murit. Câțiva ani mai târziu (în 688), Qais a fost găsit și mort, zăcând lângă mormântul unei femei necunoscute. Pe piatra funerară și-a scris ultimele trei strofe .

Cartea descrie, de asemenea, evenimentele care i s-au întâmplat lui Kais în timpul rătăcirilor sale. Cea mai mare parte a poeziei a fost scrisă de el înainte să cadă în nebunie. Oamenii știau că Qays a înnebunit de dragoste, așa că l-au numit „Majnun Layla” (în arabă مجنون ليلى - „Crazy Layla” ) sau pur și simplu Majnun.

Istorie și influență

Din folclorul arab , istoria a trecut în literatura persană. Primul dintre scriitorii persani care a scris despre povestea de dragoste a lui Layla și Majnun a fost Rudaki . Mare faimă pentru poem a venit numai cu Nizami Ganjavi în secolul al XII-lea . Nizami și-a adunat imaginea vie despre Majnun atât din surse reale confirmate, cât și din surse ezoterice . Nizami a avut astfel o mare influență asupra literaturii persane, iar mulți poeți persani, urmându-l, au început să scrie propriile variații pe tema poemului despre Layli și Majnun. Cu Nizami, povestea acestor îndrăgostiți a căpătat unele trăsături ale tradiției persane a epopeei : reprezentarea eroilor, relațiile dintre eroi, descrierea zonei și a timpului.

În povestea lui Nizami, Leyli și Majnun s-au întâlnit la școală și au fost pătrunși de sentimente profunde unul pentru celălalt. Cu toate acestea, nu s-au putut vedea din cauza unei certuri între familiile lor, iar Layla a fost căsătorită de părinții ei cu o altă persoană. Astfel, povestea lui Layla și Majnun a devenit o tragedie a iubirii eterne, sugrumată de războiul intra-tribal, asemănătoare cu tragedia din „ Romeo și Julieta ” de William Shakespeare care a apărut patru secole mai târziu.

În tradiția arabă, dragostea lui Layla și Majnun este numită virginală - adică îndrăgostiții nu s-au căsătorit niciodată și nu au împărțit patul. Acest motiv a devenit baza intrigii pentru multe alte povești similare: Gais și Lubna , Kutair și Azza , Marwa și Majnun al-Faransi , Antara și Abla și altele.

Lucrări

Spectacole

În cultura populară

Note

  1. ↑ http://www.classes.ru/dictionary-russian-english-universal-term-2142.htm Arhivat 19 noiembrie 2011 la Wayback Machine Baha'i
  2. ↑ LIT.TJ. Nizami, „Plângerea lui Majnun pentru moartea lui Leyli” (din poemul „Layli și Majnun”) . lit.tj. Consultat la 19 ianuarie 2018. Arhivat din original la 5 decembrie 2017.
  3. ↑ FOŻŪLĪ, MOḤAMMAD - Enciclopedia Iranica . www.iranicaonline.org. Preluat la 4 februarie 2019. Arhivat din original la 17 noiembrie 2013.
  4. ↑ Fizuli Mohammed Suleiman oglu - articol din Marea Enciclopedie Sovietică . 
  5. ↑ Peter Rollberg. Enciclopedia modernă a literaturii ruse și sovietice (inclusiv literatură non-rusă și emigrată) / Editat de Harry B. Weber. - Academic International Press, 1987. - T. 8. - S. 77.

    Fuzuli a fost autorul a aproximativ cincisprezece lucrări, dintre care cele mai importante sunt, în turcă: Un divan, hașiș și vin (Beng u Bade), Leila și Mejnun (Leila ve Mecnun), Grădina celor binecuvântați (Hadikat al-suada). ), și Cartea plângerilor (Sikaietname); în arabă: A Divan; iar în persană: A Divan.
  6. ↑ Charles van der Leeuw . Azerbaidjan: o căutare a identității. - Palgrave Macmillan, 2000. - S. 85. - 256 p. — ISBN 9780312219031 .  (Engleză)

    Cu toate acestea, Fizuli ne-a lăsat unul dintre cele mai bune divane din literatura azeră (a scris cu egală uşurinţă în azeră, arabă şi persană), precum şi cea mai veche bucată de proză păstrată în azeră, Cartea plantelor, un poem contemplativ The Rise. de Religie și o epopee (prima care a fost scrisă în azeră) care spunea povestea lui Leyla și Majnun.
  7. ↑ Layli și Majnun Arhivat 25 februarie 2020 la Wayback Machine  - articol din Concise Literary Encyclopedia
  8. ↑ Colin P. Mitchell. ṬAHMĀSP I  (engleză)  // Encyclopædia Iranica . — 15 iulie 2009.

    În artele poetice, îl avem pe Moḥammad b. Solaymān Foẓuli, cel mai mare poet liric în limba turcă azeră, care a compus o versiune a lui Leyli o Majnun în acea limbă...

Literatură

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii