Dialectele lenchice
Dialectele Lenchick ( poloneză gwary łęczyckie ) sunt dialecte ale dialectului Polonia Mică , comună în partea de nord a Voievodatului Lodz al Poloniei (pe teritoriul fostului Voievodat Lenchick 1351-1793). Ele sunt incluse împreună cu dialectele Sieradz în grupul de dialecte Lenchitsko-Sieradz . Ele sunt situate la joncțiunea zonelor din Polonia Mică, Polonia Mare și dialectele mazoviane , ceea ce determină caracterul lor de tranziție [2] [4] .
Caracteristicile dialectelor lenchice includ trăsături dialectale precum tipul vocal de fonetică intercuvinte (sandhi) , prezența mazuriei (rar întâlnită în dialectele moderne), răspândirea unor continuite de vocale înguste ca é > y , á > o , pronunția îngustă a continuatorilor vocalelor nazale poloneze vechi ę > y / yN , i / iN , ą > u și altele [5] .
Clasificare
Dialectele Lenchick în studiile dialectologilor polonezi sunt clasificate atât ca Polonia Mică (de exemplu, în lucrările lui K. Nitsch , Z. Stieber , S. Urbanczyk ), cât și din punct de vedere genetic zonele de dialect din Polonia Mare (de exemplu, în lucrările lui Karol ). Deyna , Maria Kaminska). Pe baza faptului că zona Lenczyk, situată la granița dintre cele mai mari trei regiuni istorice, culturale și dialectale - Polonia Mică , Polonia Mare și Mazovia , include anumite trăsături din Polonia Mică , Polonia Mare și Mazovia , în dialectologia poloneză dialectele Lenchick sunt considerate dialecte tipice de tip tranzitoriu [5 ] .
Caracteristicile dialectelor
Fonetică
Principalele caracteristici fonetice ale zonei de dialect Lenchitsky includ [5] :
- Tip vocal de fonetică intercuvinte (sandhi) , în care consoanele finale fără voce sunt exprimate, iar vocea consoanelor finale vocale la joncțiunea cuvintelor este păstrată înaintea consoanei sonore inițiale ulterioare sau a oricărei vocale : nic nie robił - [nidz‿nie ] robił „n-a făcut nimic”, siedym lat miałam - [siedym lad‿miałam] „Aveam șapte ani”, jak u nas - [jag‿u] nas „ca noi”. Exprimarea, printre altele, este tipică pentru flexiunea -śmy a verbelor sub forma persoanei I plural a timpului trecut: byliźmy , chodziliźmy , wyglądaliźmy . Tipul de voce al foneticii intercuvinte conectează dialectele Leńczyk simultan cu zonele de dialect Małopolska și Wielkopolska.
- Prezența mazuriei , care apare în dialectele moderne sub formă de fenomene reziduale: literele juz . juž „deja”, cegoś jesce lit. czegoś jeszcze „orice altceva”, cłowiek lit. człowiek „persoană”. Mai des consoana č suferă mazurie , mai rar cazurile de mazurie sunt notate în consoanele š , ž . Această caracteristică leagă dialectele Łęczyk cu zonele de dialect Małopolska și Mazovian. Ca o trăsătură dispărută și folosită inconsecvent a dialectelor lenchice, dialectologii au subliniat Mazuria deja în perioada interbelică . Vorbitorii moderni de dialect încearcă să evite mazura în vorbirea lor, folosind doar un număr limitat de cuvinte în care apare acest fenomen.
Note
Surse
- ↑ Karaś H . Opis dialektow polskich. Dialekt małopolski. Zasięg terytorialny i podziały dialektu : [ poloneză. ] / Pod redakcją Haliny Karaś // Dialekty i gwary polskie. Compendiu internetowe . - Zakład Historii Języka Polskiego i Dialektologii UW / Towarzystwo Kultury Języka. (Accesat: 9 august 2022)
- ↑ 1 2 Opis dialektów polskich. Dialekt małopolski : [ poloneză. ] / Pod redakcją Haliny Karaś // Dialekty i gwary polskie. Compendiu internetowe . - Zakład Historii Języka Polskiego i Dialektologii UW / Towarzystwo Kultury Języka. (Accesat: 9 august 2022)
- ↑ Urbańczyk S. Zarys dialektologii polskiej. — wyd. al 3-lea. - Varzawa, 1968.
- ↑ Opis dialektow polskich. Dialekt małopolski. Łęczyckie : [ poloneză. ] / Pod redakcją Haliny Karaś // Dialekty i gwary polskie. Compendiu internetowe . - Zakład Historii Języka Polskiego i Dialektologii UW / Towarzystwo Kultury Języka. (Accesat: 9 august 2022)
- ↑ 1 2 3 Kępińska Alina. Opis dialektow polskich. Dialekt małopolski. Łęczyckie. Gwara regionu (wersja rozszerzona) : [ pol . ] / Pod redakcją Haliny Karaś // Dialekty i gwary polskie. Compendiu internetowe . - Zakład Historii Języka Polskiego i Dialektologii UW / Towarzystwo Kultury Języka. (Accesat: 9 august 2022)